3,238 matches
-
istoric, de aceea "a fixa intuiția noastră asupra lor ține de registrul metaforic al cunoașterii, nicidecum de adevărul lor intim" (Bădescu, 1997:118). Noologia lui Bădescu trece de limitele epistemologiei fenomenologice în care observatorul (prin procesul de suspendare a propriei subiectivități în scopul pătrunderii universului celuilalt) devine "non-sensibil" și "non-inteligent". Ea enunță principiul "relației inclusive" care presupune că nici observatorul, nici actorul nu trebuie să se retragă din relație, ci trebuie să "simtă împreună" sau să "trăiască împreună" interacțiunea și să
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
iar accentul se focalizează pe intenționalitatea mascată prin limbaj. * fenomenologia (M. Heidegger, M. Merleau-Ponty, Ed. Husserl, G. Bachelard). Preocupată de experiențele individuale, fenomenologia pune accent pe conceptul de intenționalitate (Husserl, 1970). De asemenea, fenomenologia analizează modul în care imaginile modelează subiectivități. Pornind de la pictură "O pereche de pantofi" a lui Vincent Van Gogh, Martin Heidegger (1977, 1993) a analizat obiectele de artă că purtătoare de conștiință, accentuând abilitatea ființelor umane de a crea o lume plină de semnificații în deplină armonie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
acte comunicaționale înseamnă acceptarea termenului de "turnură pictorială" și acceptarea ideii că imaginile reprezintă "un lant semnificant, practici culturale ale privirii și interpretării, capacități subiective ale privitorului de a determina imaginile să semnifice" (Hall, apud Schirato and Webb 2007: 66). Subiectivitatea, despre care vorbește Hall, ne ghidează către un alt sistem semiotic social, modalitatea, ai cărui indicatori principali sunt culoarea (saturația), contextualizarea sau perspectiva. Interacțiunea între cele două realități din interiorul și exteriorul ramei/ cadrului transforma un text vizual într-un
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
gamă largă de judecați despre posibilitatea înfăptuirii unor evenimente. Gramaticalizarea (Palmer 1990: 16) competențelor, atitudinilor și opiniilor participanților discursivi cuprinde două dimensiuni: a) obiectivitate, printr-o modalitate deontica menită a sugera fie factualitatea, fie o scală a intensității autorității; b) subiectivitate, printr-o modalitate epistemică, creând scală siguranță → probabilitate → posibilitate. F.R. Palmer (1991: 13-14) este de părere că modalitatea trebuie studiată prin instrumentele teoretice ale teoriei actelor de limbaj (Searle 1969; Austin 1962) deoarece atât pragmatică, cât și modalitatea presupun interacțiunea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
propria sa persoană, fiind, se pare, ireductibil la orice determinism. Pură individualitate străină, care datorează o parte din caracteristicile sale apartenenței la grupul de egali. Iscusința burgheză se regăsește în această jonglerie care permite obiectivității situației să se ascundă după subiectivitatea definiției sale. Sociabilitatea mondenă "Când ne îndreptăm atenția spre "lumea bună" aristocratică, scria Norbert Elias, ne dăm imediat seama în ce măsură individul depinde aici de părerea celorlalți membri ai acestei lumi. Oricare ar fi titlul de noblețe, nu va face efectiv
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
euroatlantice este intens dezbătut în literatura sociologică, analizele evidențiind atât procese secularizatoare, cât și emergența unor mișcări religioase ce structurează procese sociale și culturale semnificative. Pornind de la ideea existenței unor modernități multiple care instituie diferite dependențe metodologice ale practicilor și subiectivităților religioase, aceste analize evidențiază un spațiu european secularizat, ce contrastează cu gradul ridicat de religiozitate a uneia dintre cele mai moderne societăți contemporane: Statele Unite ale Americii (Berger et al., 2008). Cu toate acestea, religiozitatea la români a fost în creștere
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
construcția culturală și politică a Europei în sine. Mari filosofi au identificat de-a lungul timpului și au prevăzut această criză a culturii vestice. De exemplu, Husserl ([1936] 1970) vede criza umanismului printr-o "racordare la ideea de pierdere a subiectivității umane în contextul influenței majore venite dinspre obiectivitatea științifică și tehnologică care caracterizează societatea europeană în ansamblul ei, după marea Revoluția Industrială. Dar cea care și-a pus definitiv amprenta asupra gândirii filosofice europene este Revoluția Franceză și de acolo
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
au o relație cu Biserica pentru că în procent de 66% beneficiarii centrelor de plasament sunt prezenți la slujbele religioase ale spațiilor consacrate destinate serviciului religios, numite biserici. Această prezență nu este una pur întâmplătoare sau realizată printr-un act de subiectivitate personală, ci vom vedea mai jos este datorată în mare măsură parteneriatelor încheiate între Biserica locului și DGASPC de la nivelul județului respectiv. Situația relațiilor dintre DGASPC-uri și Biserica locală la nivelul României, potrivit cu expunerea grafică, arată în felul următor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
urmărind, de fapt religiozitatea, tiparele relaționale și angajamentul comunitar la nivel de angajat al instituției DGASPC CS. Așadar, rezultatele obținute la cercetare sunt extrem de importante arătând pe de o parte că religiozitatea la români nu este doar un act de subiectivitate, ci chiar vedem prezența în continuare a Bisericii în instituțiile publice de asistență socială din România. Sigur, potrivit sociologilor, acest aspect poate confirma și faptul că românii au rămas încă ancorați în valorile tradiționale, nereușind să se detașeze de acestea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
extrinsecă sau intrinsecă, lucru destul de important în cercetarea noastră, deoarece a fost necesar să știm dacă orientarea religioasă a angajatului este una de natură indusă de anumite aspecte ale vieții sociale sau este una de natură interiorizată, un act de subiectivitate, de crez interior în valorile creștine. Chestionarul aplicat conține trei probe specifice, după cum urmează: Scala de evaluare a implicării comunitare nonformale, realizată sui-generis, alcătuită din 5 itemi, pe o scală de la 0 ("deloc") la 5 ("în foarte mare măsură") care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
să evadeze pentru a putea scrie efectiv ("privind", și nu "ascultând") "romanul" lui Bizu. 1.3. Omul fără însușiri Identificându-se cu propriul personaj fără a-și asuma și rolul de narator, autorul voia de fapt să evite ispita acelei subiectivități nostalgic-evocatoare atât de caracteristice prozei moldovenești. În plus, cum eroul din carte nu se ocupă de scris, ci de agricultură, posibilitatea unei lecturi în grilă memorialistică/ autobiografică era din capul locului exclusă: Lovinescu nu-i Anton Klentze! Dar, asemeni agronomului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
discurs narativ "este una din invariantele romanelor: sub travesti-ul transparent al pronumelui personal (eu în Bizu) sau sub masca vocii calificate a criticului (în Romanul lui Eminescu, mai ales), autorul consemnează, comentează, trăiește totul alături de personajele sale, proiecții ale subiectivității creatoare" (Ioan Holban, op. cit., p. 43). 229 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, E.P.L., București, 1969, p. 340. 230 Ligia Tudurachi, capitolul "Receptarea romanelor lovinesciene
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apropie de text pentru a-i lămuri semnificațiile, pentru a stabili și explica la ce se referă. Dar pentru a explica, interpreta trebuie mai întâi să înțeleagă. Înțelegerea este o condiție subiectivă, explicarea e obiectivarea pentru celălalt ascultătorul și cititorul. Subiectivitatea interpretei este mereu adusă în discuție. Faptul că Monica Lovinescu a fost rănită, la propriu și la figurat, de către reprezentanții regimului comunist, este folosit de adversari ca să-i nege imparțialitatea. Poate au dreptate: autoarea nu poate rămâne indiferentă față de regimul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la zi a trecutului", spune autoarea în antecamera jurnalelor, "reprezintă o condiție esențială a supraviețuirii"109. Posteritatea contemporană (N. Manolescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu, Tania Radu), susține obiectivitatea judecăților ei de valoare. La momentul producerii lor, erau suspectate de subiectivitate. Nimic greșit, dacă luăm în considerare teoria lui Northrop Fry, conform căreia judecățile de valoare sunt întotdeauna subiective și numai moda sau acceptarea lor unanimă le dă o aparentă obiectivitate. Toate tipurile de critică au avut la un moment dat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
oferă un "discurs capricios despre operă, în care cineva face literatură pe marginea literaturii vorbind despre sine sub pretextul unei cărți citite.[...] Impresionismului i se datorește absența orgolioasă a oricărei rigori, în abordarea operei, ca și în limbaj. Nu condiția subiectivității , care îl fundamentează teoretic, e respinsă, ci rămânerea în afara operei"295. Cronicile asupra produselor literare semnalează validitatea, regândesc valoarea scriitorului și verifică tehnicile și structurile narative, temele, personajele, perspectiva auctorială, distanța față de cititor, receptarea critică, originalitatea, filiera, sincronismul la cultura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dacă destinatarul își va apropria răspunderea sau dacă va reuși să ducă la bun sfârșit sarcina de a face o judecată corectă istoriei. Deși scrieri cu grad mare de veridicitate, Jurnalele aduc în planul lectorului senzația de îndoială, provenită din subiectivitatea persoanei întâi. Opoziția dintre naratorul credibil și naratorul necredibil (din punctul de vedere al cititorului) influențează modul în care naratorul spune "eu": tonul e sigur, plin de certitudine, natural. Faptul că autoarea folosește persoana întâi inspiră încredere, deoarece dă cititorului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
încheierii confruntării si cu atât mai puțin a victoriei ce avea să vină, Jurnalul ținut de Monica Lovinescu este o mărturie capitală despre și pentru istoria acelui timp"351. O mărturie a agitației, cum anunță autoarea, a frământărilor lumii exterioare. Subiectivitatea judecății aproape că lipsește, eul fiind intenționat, dacă nu eliminat, cel puțin evitat. Anonimatul face parte și el din sistemul literar al Jurnalelor: Monica Lovinescu folosește adeseori inițiale pentru a nu atrage oprobriul asupra sau de la cei nominalizați, cu excepția celor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
gândirii (clasică și modernă), a circulației ideilor, dar conținutul este organizat în jurul unor teme centrale. Rațiunea sprijină mentalul autorului: ideile fac trimiteri la diferite arte și sunt aplicate apoi la propria persoană. Teatrul, filmul, pictura, muzica, literatura sunt privite din subiectivitate cu o cogniție congenială. Discursul devine astfel o polifonie culturală din pricina amestecului istoriei cu economia, politica, sociologia și cu tot ce presupune receptarea și consumarea artei. Discursul scris poate fi considerat o interacțiune socială, datorită mesajelor literare și ideologice. Dacă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
învingători? Exilul nu are nici învinși, nici învingători, doar drame personale care se intersectează cu drame colective. Jurnalele exilaților pot reconstitui istoria, mai ales în acele momente de interceptare a dramelor colective. O privire obiectivă, în afara timpului, poate trece de subiectivitatea punctelor de vedere pentru a da sens și curs evenimentelor. Istoria reală se scrie cu fiecare jurnal, cu fiecare eveniment trecut pe hârtie și pus la adăpostul memoriei. Istoria adevărată a exilului se scrie în Jurnale, cu atât mai mult
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
emotivă este centrată pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ și conotativ, primește mărci ale subiectivității, ale retoricii argumentative, se nuanțează expresiv și/sau afectiv. Scopul informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia), fiind organizat ca serie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
liberă, abaterile fiind mai frecvente decât în cazul celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care am trăito eu? (M. Sorescu) Exclamația retorică se concretizează ca enunț sau serie de enunțuri ce contrastează în contextul stilistic prin intensitatea sentimentelor pe care le exprimă. Mărcile subiectivității și ale afectivității sunt interjecțiile, construcțiile exclamative (cu indici ai superlativului, de cele mai multe ori), intonația specifică: Lumina ce largă e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe stereotipii și false analogii radicalismul și arbitrarul în construirea textului poetic, realizat prin dicteu automat suprarealist, prin tehnica dadaistă a colajului cuvintelor decupate din ziar, prin inspirația onirică etc. cultivarea unor categorii estetice noi, specifice antiliteraturii proclamarea programatică a subiectivității absolute a artistului, căruia i se atribuie o libertate totală de creație, vizând demolarea tiparelor discursive, sfidarea normelor gramaticale și a convențiilor scrierii corecte promovarea unor manifeste literare (model impus de Filippo Tommaso Marinetti, care, în 1909, publică la Paris
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tilă Ivănceanu și Dumitru Țepeneag, cărora li sau adăugat ulterior Virgil Mazilescu, Daniel Turcea ș.a. A fost interzis de cenzura comunistă. - Școala de la Târgoviște a reunit prozatori (Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Mircea Horia Simionescu ș.a.) care proclamă ca principii estetice subiectivitatea, jocul, hazardul. - Scriitorii generației ’80, numită și generația în blugi, șiau cristalizat principiile estetice activând în sfera unor cenacluri literare [Cenaclul de luni (1977-1984 ), condus de criticul Nicolae Manolescu, Cenaclul Junimea, al studenților din Facultatea de Filologie din București, din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]