2,985 matches
-
cum știe să integreze discursul alterității. Armonia, pe cât e posibilă în acest domeniu, nu se poate închipui fără cea mai deplină libertate a presei, fără exercițiul nestânjenit al acestui regulator social. Când puterea tinde să limiteze acel exercițiu, ea se subminează în fond pe sine. Convorbiri literare, 19-20 (28 iunie-11 iulie 1990), p. 3 O TEMPORA!... Telefoanele anonime, la fel de necuviincioase pe cât de stridente în agresivitatea lor, amenințări voalate sau deschise, fie și prin intermedii inocente, îmi spun că răul la care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a-și redobândi dreptul de a scrie în limba lor, de a recurge la simbolurile naționale, de a-și organiza țara în acord cu ideile timpului. Adversarii reformei n-au ezitat să recurgă la cele mai diverse mijloace pentru a submina și compromite întreaga operă de reconstrucție. Ei au incitat mai ales grupurile etnice, opunându-le populației majoritare din Republică. Așa-numitele republici găgăuze și nistriene, înfiripate în numele unui principiu detestabil, acela de a stăpâni prin dezbinare, sunt creații ad-hoc, artificiale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
intervină, cu mijloacele de care dispun, pentru a contribui la aplanarea conflictului interetnic de peste Prut. Nu putem rămâne impasibili atunci când o parte a românimii se află într-o situație atât de gravă, situație ce pune în pericol reformele începute și subminează însăși suveranitatea statului. Cei interesați să samene vrajbă în Republica Moldova trebuie să știe că noi nu putem sta indiferenți la ce se întâmplă acolo cu frații noștri, al căror îndelung martiraj ne este de altfel cunoscut. Așteptăm de la forurile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cărei substrat presupune finalmente o credință melioristă. N-a ezitat el, oare, mereu între extreme? E oricum semnificativ faptul că a început prin a recomanda lecturi din Schopenhauer și a sfârșit prin a vesteji pesimismul la modă, acea atitudine care subminează adesea "bucuria de a trăi și dorința de a lupta". Opera lui Eminescu e dovada peremptorie că în pofida unei continue sfâșieri aporeice, poetul a rămas un luptător în sensul cel mai înalt al cuvântului. Din energia spirituală care a nutrit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pretins chiar că evenimentul cel mai de seamă din toată istoria ar fi unificarea microbiană a lumii. Era desigur un fel de a citi istoria, o lectură antropologică a ei. O atare perspectivă stimulează și interesul pentru maladiile care au subminat pe deținătorii puterii într-un moment sau altul, mai ales ale celor situați la vârf. Ludovic XVI, Napoleon, Churchill, Nasser, Pompidou, Mao, între alții, au fost marcați de boală în momente decisive, iar lucrul acesta n-a rămas fără însemnătate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Les métamorphoses de L'Europe de 1769 à 2001, Paris, 1985), cea la care asistăm acum din mers, e plină de promisiuni. Europa își schimbă fața, deși e încă departe de a putea rezolva mulțimea de conflicte interetnice care îi subminează dorita unitate. Ideea europeană se apropie de izbândă într-un moment când societățile cele mai bine situate se află deja în ciclul postindustrial, iar cultura lor într-un postmodernism de la care așteaptă, pe tărâm spiritual și moral, asanarea vechilor tensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
toate celelalte. Cu toate acestea, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, invenția fraților Lumière a fost folosită pentru filmarea și difuzarea spectacolelor de teatru. Pe lângă faptul că a scos teatrul din spațiul limitat al scenei închise, teatrul filmat a subminat clasică unitate de timp și acțiune. Grație montajului, spectatorii noului tip de teatru puteau să se deplaseze dintr-un loc în altul sau din prezent în trecut. De asemenea, în noua artă, timpul putea fi comprimat sau dilatat păstrându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
asemenea necesară. Bunul simț ne arată, însă, că excesul privitor la acest tip de motivație, nu poate duce decât la consecințe de nedorit. S-a demonstrat, de exemplu, că exagerarea motivației centrate pe autoafirmare poate genera suficientă anxietate spre a submina învățarea. Acelaș exces poate conduce la aspirații școlare și profesionale, profund nerealiste care mai târziu, sunt urmate de eșecuri răsunătoare și de prăbușirea respectului de sine, fie de debarasarea de sarcinile didactice, ca menifestare a unor niveluri de aspirație nerealist
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
un ideal adecvat al dreptății în distribuția serviciilor medicale. Dat fiind că cele mai multe dintre argumentele împotriva egalitarianismului șansei au fost prezentate în capitolul anterior, în acest capitol insist cu precădere pe argumentele îndreptate împotriva egalitarianismului accesului sau pe argumentele care subminează ambele tipuri de egalitarianism. Al doilea obiectiv este acela de a prezenta și examina critic principalele alternative ale egalitarianismului din literatura filosofică actuală consacrată problemei idealului adecvat al dreptății în distribuția îngrijirii medicale: suficientismul și prioritarianismul. Concluziile și considerațíile ultime
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ideale ale dreptății, datorită mai ales constrângerilor legate de costuri, în practică doar accesul la un nivel "decent" de servicii medicale poate fi revendicat în mod legitim în numele ei. Lucrarea se încheie prin câteva considerații despre tentativele recente de a submina teoretizarea filosofică a dreptății în sănătate (doar) prin dezvoltarea unei teorii a echității în distribuția serviciilor de îngrijire medicală. Capitolul I Idealul accesului egal la serviciile medicale și versiunile lui 1.1. Idealul accesului egal: de la libertarianism la egalitarianism Idealul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
justifică furnizarea unor îngrijiri "prezidențiale" tuturor"23. În aceste condiții, acest criteriu este departe de a evita problema "sacului fără fund" necesar pentru a satisface idealul maximalist al egalității de acces. Dimpotrivă, acest criteriu pare, la rândul lui, să fie subminat de aceeași problemă. În apărarea lui Daniels, trebuie evidențiate, totuși, următoarele fapte: 1. Daniels acceptă și chiar insistă că sistemul de sănătate (inclusiv sistemul de îngrijiri medicale) nu este singura instituție care contribuie la protejarea ariei normale de oportunități ale
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
numeroase alte instituții precum sistemul educațional care au un rol similar) și 2. egalitatea echitabilă a oportunităților nu este singura valoare care merită să fie promovată și susținută în cadrul societății; în orice caz, ea poate fi menținută numai în măsura în care nu subminează capacitățile productive ale societății. În aplicarea criteriului egalității oportunităților pentru a determina pachetul adecvat de servicii medicale la care dreptatea cere un acces egal, a precizat Daniels, trebuie să ținem seama și de aceste două aspecte extrem de importante. Altfel spus
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
specifice, avem nevoie de sănătate pentru a le realiza și prin urmare de îngrijiri medicale adecvate atunci când ne îmbolnăvim. Însă, argumentează Daniels, această teorie nu este complet adevărată. Țelurile și obiectivele particulare ale unei persoane nu sunt neapărat sau necesarmente subminate de boală sau de dizabilitate. Mai mult, persoanele bolnave sau cu dizabilități își adaptează adesea preferințele, inclusiv țelurile și proiectele, în funcție de bolile sau dizabilitățile de care suferă, iar acest fenomen de adaptare a preferințelor nu implică necesarmente o diminuare a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
statutul socio-economic, sunt social controlabili. Mai mult, așa cum arată cercetările recente, determinanții sociali au o influență asupra stării de sănătate a populației mult mai semnificativă decât sistemul de îngrijiri medicale. Desigur, recunoaște Sreenivasan, acest fapt nu este suficient pentru a submina argumentul egalității oportunităților în favoarea accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Tot ceea ce cere acest argument este ca, relativ la alți factori controlabili social, contribuția serviciilor de îngrijiri medicale să fie îndeajuns de puternică pentru a face accesul la ele să
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ridicată nici împotriva eșecului în furnizarea accesului universal la serviciile de îngrijiri medicale"26. Argumentul lui Sreenivasan pare, cel puțin prima facie, plauzibil. Și mai important, dacă este corect, el pune la îndoială întregul proiect filosofic al lui Daniels și subminează unul dintre cele mai influente argumente actuale în favoarea idealului egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale. Nu întâmplător, Daniels nu a așteptat prea mult să încerce să-și salveze argumentul egalității oportunităților de observațiile lui Sreenivasan. În această încercare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
uman, inclusiv la locuri de muncă mai bune. Nu contraintuitivitatea este totuși reproșul pe care îl aduce Jacobs lărgirii de către Pogge a semnificației termenului de "oportunitate". Reproșul este unul similar celui adresat lui Daniels: acela că, prin această lărgire, Pogge subminează semnificația și cerințele principiului egalității oportunităților. Conceptul lărgit de "oportunitate" face foarte dificilă distincția între egalizarea oportunităților pentru indivizi și egalizarea pozițiilor inițiale de start pentru indivizii similar motivați și talentați. Argumentul lui Pogge în favoarea tratării serviciilor medicale ca oportunități
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
stare de calm, gândind clar și fără a face nicio eroare de raționament"16. Principalul motiv pentru care Arneson optează pentru egalitatea oportunităților pentru satisfacerea preferințelor ideale ale indivizilor este credința sa că această versiune a welfarismului nu poate fi subminată de o obiecție adresată acestuia de către Amartya Sen. Obiecția constă în observarea faptului că preferințele actuale ale indivizilor sunt preferințe adaptative, preferințe influențate de circumstanțele sau împrejurările în care trăiesc aceștia. De pildă, mulți indivizi au dorințe foarte modeste pentru că
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
a dreptății în distribuția serviciilor medicale. Aceste argumente sunt considerate fie nevalide, fie deși importante insuficiente pentru a legitima concluzia pentru care sunt invocate. Și mai important, observă suficientiștii sau prioritarienii, egalitarianismul are câteva implicații contraintuitive sau inacceptabile, fapt ce subminează ideea că el ar reprezenta cu adevărat idealul "corect" al dreptății în distribuția serviciilor medicale. Unul dintre principalii autori care au atras atenția asupra unor implicații de acest tip ale egalitarianismului este Charles Fried. Într-unul dintre textele critice clasice
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
o povară financiară nerezonabilă pe umerii societății. Aceste trei argumente au fost combinate și rezumate de Allen Buchanan sub forma unei dileme. Primul horn al dilemei pune în dificultate ceea ce am numit egalitarianism suficientist, în vreme ce al doilea horn al dilemei subminează ceea ce am desemnat drept egalitarianism maximalist. În formularea lui Buchanan, acest argument dilematic împotriva egalitarianismului susține că principiul strict al egalității de acces "ne forțează să alegem între două alternative inacceptabile. Putem fie să stabilim pachetul de servicii medicale garantat
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în jos ne apare drept sever inacceptabilă pentru că are drept rezultat risipirea excelenței în diverse dimensiuni ale binelui uman (fie că este vorba despre sănătate, despre bunăstare, etc.). Ori, această bază intuitivă imediată pentru obiecția nivelării în jos nu este subminată în niciun fel de atacurile lui Temkin la adresa "sloganului"8. Altfel spus, obiecția în discuție rămâne la fel de solidă în fața acestor atacuri. Nici a doua replică a lui Temkin nu pare mai eficientă. Așa cum am precizat, această replică e fundamentată, în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
pentru că piața nu este un instrument demn de încredere de corectare a erorilor în aplicarea testului asigurării prudente. În al doilea rând, acest model subestimează gradul de dezacord cu privire la exigențele prudenței sau ale dreptății. O dată luate în calcul, aceste dezacorduri subminează ideea de bază a modelului său. Ceea ce este viabil în propunerea lui Dworkin este doar, în opinia lui Shapiro, ideea că serviciile medicale trebuie raționalizate printr-un proces colectiv legitim. Care este, însă, acest proces? Tocmai cel în favoarea căruia a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
care o duc cel mai prost în distribuția serviciilor medicale trebuie să fie una relativă. Răspunsul absolutist sugerează că nu trebuie să existe nicio limită a resurselor ce trebuie cheltuite pentru pacienții cei mai bolnavi. Din acest motiv, el este subminat de celebra problemă a "sacului fără fund" pentru sănătate, evidențiată de Kenneth Arrow în critica sa la adresa principiului rawlsian al diferenței. Printre cei mai bolnavi membri ai societății se numără, spre exemplu, persoanele cu dizabilități fizice și mentale severe, cărora
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
care cred, la rândul lor, că este o valoare ce trebuie respectată în cadrul unui sistem acceptabil de distribuție a serviciilor medicale ridică o problemă serioasă pentru idealul dreptății (egalității) în sănătate. Nici acești egalitarieni nu consideră, însă, că această problemă subminează legitimitatea morală a idealului dreptății pe care îl apără. În opinia lor, ceea ce dovedește acest conflict este faptul că un sistem de distribuție a serviciilor medicale care este doar just nu este neapărat un sistem acceptabil. Un astfel de sistem
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
O acuză vehement pe mama care umblă pe drumuri fără motiv . 45 VI. Analiza datelor și stabilirea ipotezei Inadaptarea elevului D.M. la cerințele școlare a fost repercusiunea comportamentelor greșite ale părinților. Tensiunile în relațiile dintre părinți, precum și indiferența față de copil subminează nevoia de afecțiune și protecție a elevului D.M. Lipsa de comunicare, pasivitatea și agresiunea produc grave dezechilibre emoționale. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci elevul în cauză se va integra
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
de agitație pentru a difuza ideile luptei revoluționare de clasă, ale revoluției sociale, ale dictaturii proletariatului și ale acțiunii revoluționare de masă avînd drept scop răsturnarea sistemului capitalist și a statului burghez; de a lupta împotriva colaborării dintre clase, care subminează mișcarea sindicală internațională și împotriva speranței de a se trece în mod pașnic de la capitalism la socialism"10. Sovieticul Lozovsky, francezul Rosmer și britanicul Mann conduc acest Consiliu. Al II-lea Congres al Komintern-ului dă, bineînțeles, girul creării acestei noi
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]