9,389 matches
-
orice obiect, fenomen sau proces poate fi considerat ca un sistem. Principalele caracteristici ale organizației ca sistem sunt: - Integralitatea, care exprimă legăturile ce se stabilesc între elementele componenete ale sistemului; - Ierarhizarea, reprezentată de agregarea strictă după raporturi de supra- și subordonare; - Dinamismul, reprezentat de modificarea în timp a variabilelor sistemului și a legăturilor dintre acestea și mediu; - Finalitatea, ca orientare spre atingerea unor obiective; - Adaptabilitatea și stabilitatea, exprimate de capacitatea sistemului de a se adapta continuu influenței unor variabile perturbatoare, asigurându
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
exprimată prin puterea pe care o deține un manager la un anumit nivel ierarhic; - specializarea după cunoștințe - se referă la spectrul atribuțiilor cuprinse într-un post care impun viitorului angajat anumite atitudini și cunoștințe; - definirea posturilor; - unitatea de comandă - dubla subordonare; - comunicarea - în cadrul organizației în general și în cadrul echipei manageriale. Alegerea variantei de structură organizatorică a sistemului managerial se face pe baza criteriului funcțional și al criteriului obiectivelor. În același timp, acțiunile de organizare au drept scop stabilirea modului în care
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
se manifestă și rețelele de comunicații. Acestea se regăsesc în ipostaza de: - rețele descentralizate (în „cerc” sau în „lanț ”), în care membrii grupului sunt egali; - rețele centralizate (în „Y” sau în „stea”), între membrii grupului existând relații de supra sau subordonare, deci aceștia sunt inegali. Rețeaua sub formă de „cerc” corespunde unui stil participativ de management și facilitează comunicații eficiente, în timp ce rețeaua în „lanț” diminuează sensibil posibilitățile de comunicare manager - subordonat. La polul opus se află rețelele centralizate, ce corespund stilului
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
este inserată și vorbirea personajelor. Transpunerea discursu lui eroilor în discursul naratorului actualizează stilul indirect. Mărcile textuale ale vorbirii indirecte sunt: indici ai persoanei a IIIa (persoanele I și a IIa caracteristice stilului direct sunt transferate la persoana a IIIa), subordonarea enunțurilor din vorbirea trans pusă a personajelor, prezența verbelor dicendi sau a substantivelor nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
persoanele I și a IIa caracteristice stilului direct sunt transferate la persoana a IIIa), subordonarea enunțurilor din vorbirea trans pusă a personajelor, prezența verbelor dicendi sau a substantivelor nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența interogațiilor indirecte (care nu sunt marcate grafic prin semnul întrebării) etc.: Stănică se însură cu Georgeta, cu care nu avu „fii“ dar avu protectori asidui, făcu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
între discursul direct și cel indirect, având ca efect stilistic suprapunerea vocilor narative - a naratorului și a personajului citat. Stilul direct legat (specific vorbirii familiare, neliterare) se caracterizează prin dependența sintactică a discursului citat de vocea naratorului. Prezența conectorului de subordonare între secvența textuală asumată de narator și discursul raportat al personajului, precum și menținerea persoanei I/a IIa în vorbirea reprodusă sunt principalele semnale tex tuale ale acestui stil derivat: [...] intra și dădea bună seara numai Catrinei, spunând de fiecare dată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că la proștii ăilalți nu dau bună seara. (M. Preda, Moromeții). Stilul indirect liber are de asemenea efect polifonic, dar discursul naratorului și cel al personajului sunt juxtapuse, dispărând expresiile dicendi, semnele de punctuație specifice stilului direct sau conectorii de subordonare necesari în stilul indirect: Nilă mormăi ceva care putea să însemne că tatăl său vorbește să nu tacă. O luă pe lângă garduri, călcând în același fel cu mormăitura, adică, sigur, să nu se ducă nimeni, dar uite că se duce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
timp, să-și consolideze controlul asupra partidului. Cu ocazia Congresului, Gheorghiu-Dej și-a transmis mesajul pe tema comunismului național. Obiectivul național al României era tot construirea socialismului, dar aceasta avea să se înfăptuiască prin satisfacerea propriilor interese naționale, nu prin subordonarea acestora față de interesele lumii socialiste. România avea să coopereze cu alte state socialiste, dar această cooperare avea să se bazeze pe respectul reciproc, egalitatea în drepturi și respectarea specificului național al fiecărui stat. Relațiile cu țările nesocialiste aveau să fie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secolului al XVII-lea deoarece concretizează de fapt punctul de pornire al acestuia, baza sa ideologică, preluată și prelucrată, după cum am mai afirmat, din poeticile greco-latine. Relația clasicismului francez cu Antichitatea nu este însă una lipsită de complexitate, iar o subordonare a acesteia ideii de epigonism sau reproducere servilă, ar reprezenta o simplificare neconformă cu realitățile timpului și, mai ales, cu modul în care scriitorii și teoreticienii veacului al XVII-lea au perceput-o. Astfel, pentru clasicii francezi, asumarea modelului antic
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de înscriere în universal. Împăcarea deplină a celor două aspecte nu este posibilă, de aceea se recurge la un compromis, după cum sugera același Basil Munteanu, accentuându-se verosimilitatea psihologică față de cea geografică și istorică.34 În ceea ce privește conveniențele exterioare și anume subordonarea creațiilor la gustul publicului, aceasta reprezintă una din trăsăturile care unicizează clasicismul francez, fiind singurul curent în care a scrie pentru a plăcea cititorilor nu este considerat o umilință sau o degradare. Nici înainte și nici după secolul al XVII
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
acest sens, tradiția nu-și modifică semnificatul, așa cum se întâmplă în postmodernism. Afilierea la un model presupune însă, pe lângă avantajul unei lecții superioare și dezavantajul apariției epigonismului. Este, de altfel, una din criticile de bază care s-au adus acestei subordonări față de scrierile și ideile anticilor după cum am discutat pe larg în capitolul privitor la faimoasa Dispută. În Prefața la primul său volum de versuri, Pope preîntâmpină aceste atacuri, situându-se în acest fel de partea Anticilor: "Ceea ce este rațional a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
serioasă, indiferent că-i vorba de poezie sau de muzică, de teatru sau de cinematograf, pretinde un ceremonial, lungi calcule, o arhitectură, în care cea mai neînsemnată greșeală ar dezechilibra piramida."257 Definirea creației în termenii unei "munci serioase" implică subordonarea acesteia la prelucrări succesive, la șlefuiri gradate și mai ales implică ideea controlului, după cum rezultă și din altă afirmație a lui Cocteau: " Poetul va trebui să îngrijească, să curețe, să ungă, să supravegheze, să controleze neîncetat vehiculul, spre a-l
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
existențiale, două percepții diferite ale vieții, ale ființării. Este extins chiar orizontul de semnificații al termenilor, prin relaționare la viziunea religioasă care întruchipează în opinia lui Hulme atitudinea clasică deoarece se întemeiază pe nevoia de Dumnezeu în sensul nevoii de subordonare la o autoritate supremă exterioară. Opusul îl reprezintă atitudinea romantică, definită prin ateism, asumarea libertății totale, care presupune în același timp negarea lui Dumnezeu și instaurarea ego-ului ca axă fundamentală: Dacă nu crezi în Dumnezeu, începi să crezi că omul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Italia situația era și mai specială, din cauza ponderii Vaticanului, a importanței acordate de suveranul pontif problemelor italienilor, a atenției acordate problemelor îngrijorătoare ale Peninsulei. Așezarea geografică a Sfîntului Scaun era însoțită de o cvasiexclusivitate a personalului italian în Curie, iar subordonarea directă față de Sfîntul Scaun era o trăsătură importantă a spiritualității și mentalității majorității episcopilor italieni. Caracterul sacru al Romei, asocierea dintre misiunea Bisericii și aceea a municipalității conferă cazului italian un interes deosebit. Romanitatea și catolicismul erau inseparabile. "Roma unde
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
chiar să te spovedești, să-ți găsești inspirația în Evanghelie, să-ți întîmpini cu grijă magisteriul pontifical fără să fii clerical. Ei l-au ales atît pe Dumnezeu cît și democrația, menținînd autonomia fiecăreia dintre sferele spirituale și temporale, evitînd subordonarea uneia față de cealaltă și invers. În felul acesta, ei au avut o mare contribuție în integrarea creștinilor în societățile politice moderne. Toate statutele și programele partidelor creștin-democrate, începînd cu cel al Partidului Popular al lui Sturzo din 1919, insistă asupra
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
oponent al bolșevismului: "sporirea libertății interne și independenței față de controlul sovietic", recomandându-se orientarea spre "acei indivizi sau grupuri care demonstrează tendințe de independență în gândire, aspirații naționaliste sau dorința de a-și folosi influența pentru a modifica relațiile de subordonare dintre țara lor și Uniunea Sovietică". (Din strategia americană a Consiliului Național de Securitate, NSC, mai 1958). Cu toate acestea, propaganda dezinformării în Cominform este puternic eficientă, întrucât operațiunile spre independență ale României preferă să fie tacite, încât Wladislaw Gomułka
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Schimbarea în sintaxă165are unele trăsături care o fac similară cu cea care se manifestă în cazul vocabularului, între care faptul că sporul cantitativ este un indicator incontestabil al progresului, astfel încît o limbă care poate reda mai multe raporturi de subordonare trebuie considerată mai evoluată decît una care are raporturi mai puțin numeroase. Pe de altă parte, în compartimentul sintaxei, un element nou nu scoate din uz pe cele care l-au precedat și, de aceea, în același stadiu al limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ordin social, iar nu natural) induce vorbitorului anumite reguli în folosirea limbii, de performanțele sale în această utilizare depinzînd deseori poziția sa în societate. În acest sens, Georg L u k á c s subliniază că necesitatea socială, manifestată prin subordonarea indivizilor unor norme sociale, se impune prin presiunea (anonimă) asupra indivizilor de a orienta decizia lor opțională într-o anumită direcție 265. Înainte însă de a orienta decizia vorbitorului, limba participă la formarea conștiinței lui, încît această orientare i se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
corespund unor scopuri autentice de perfecționare și care produc efecte contrare perfecționării, încît cultivarea este de fapt compromisă în esența ei. Acest fenomen se întîmplă, pe de o parte, atunci cînd se manifestă curente culturale populiste, care militează pentru o subordonare a aspectului literar al limbii celui popular și, pe de altă parte, atunci cînd opinia specialiștilor este copleșită de conjurația unor pseudointelectuali superficiali și agresivi, ce nu au făcut trecerea de la siguranța ignoranței la îndoiala cunoașterii 284. Limbă și gîndire
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este Îmbinarea observării psihosociale cu alte metode, rezultatele urmând a fi comparate Între ele. 2.Tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice includ instrumente folosite pentru a măsura comportamentul social al membrilor unui grup, relațiile reciproce sau unilaterale de atracție/ respingere, de cooperare/ subordonare, etc. Inițate de J.L.Moreno¹, aceste tehnici includ următoarele modalități de cunoaștere: a testul sociometric; b matricea sociometrică; c indicii sociometrici; d sociograma; e cadranele sociometrice; f psihodrama. Folosind drept criteriu de grupare obictivele principale pe care le vizează, Achim
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
datelor obținute prin observație depinde de capacitatea educatorului de a sesiza cele mai subtile manifestări ale comportamentului de grup. Tehnicile sociometrice, instrumente pentru măsurarea comportamentului social al membrilor unui grup, a relațiilor reciproce sau unilaterale de atracție/ respingere, de cooperare/ subordonare sunt, cel puțin la modul declarativ, instrumente mai puțin facile, chiar necunoscute. Testul sociometric, instrument care facilitează colectarea datelor primare despre grup (reperarea subiecților populari, a celor izolați sau respinși, a subgrupurilor, clicilor, etc. nu este 4% 4% 21% 46
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
este apreciat dacă are sau nu are cei șapte ani de acasă. Încă din primii ani ai copilăriei se formează elemente ale deprinderilor de comportament civilizat, vorbirea corectă, formulele de adresare politicoasă, se însușesc regulile elementare de igienă personală, de subordonare față de cerințele și interdicțiile adulților, capacitatea de reprimare a dorințelor exagerate și de frânare a manifestărilor capricioase. Dar, pentru a face educație propriilor copii, părinții înșiși trebuie să fie bine educați. Numai animați de dragostea de copii, de responsabilitatea morală
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sunt mixte: piață plus stat, pro-porțiile fiind diferite de la țară la țară. Iată însă că în ultimii ani a apărut și s-a impus un al trei-lea actor major: băncile centrale. Acestea au de-venit independente de puterea politică, subordonarea față de Parlament fiind mai mult formală, și au privilegiul de a deține monopolul asupra emisiunii de monedă. Iar manevrînd oferta de monedă se pot influența în lanț mai toate variabilele unei economii: cererea solvabilă, oferta, ocuparea, nivelul veniturilor, ratele do-bînzilor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a încercat să aducă chestiuni „private”, cum ar fi bunăstarea mamei și a copilului, în atenția opiniei publice. Organizațiile de voluntariat, cum a fost Asociația Femeilor din Zonele Rurale, au creat o infrastructură proprie de securitate socială. Cele care acceptau subordonarea și diferența au dus bătălia politică pe tărâm economic, luptând la locurile de muncă și în cadrul mișcării muncitorești. Ambele aripi au dus ofensive legislative pe lângă administrațiile locale (în Noua Zeelandă) sau de stat (în Australia). Cu alte cuvinte, guvernarea împărțită pe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
posibilitatea realizării viselor din „vechea lume” într-o nouă patrie sau, cel puțin, a obținerii unui anumit grad de emancipare față de vechile tradiții restrictive și a unui grad relativ mare de autodeterminare, iar pe de altă parte, migrația poate intensifica subordonarea existentă, dată fiind dependența sporită față de bărbați într-un mediu nefamiliar/ostil și stresant/nesigur, cel din țara-gazdă. Migrația poate, de asemenea, să dea naștere la noi forme de subordonare pentru ele, respectiv la rasism-etnicism și nativism, pe care imigrantele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]