2,342 matches
-
verbului doldur"a umple"); rom. ornic "ceasornic (de perete), orologiu" < [ceas]ornic "idem" (< bg. časovnik "idem", modificat prin etimologie populară după rom. oră, astfel încât a ajuns să fie considerat compus tautologic, secvența ornic fiind interpretată drept derivat de la oră cu sufixul -nic99); engl., rom., fr., it. pepsi < pepsi[-cola] (v., mai sus, rom. cola); it. piano "pian" (trecut în majoritatea limbilor lumii) < piano[-forte] sau [forte-] piano "idem" (instrument creat în sec. XVIII cu denumirea inițială grave cembalo col piano e
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de origine verbală antepus; în limbile romanice, cu ajutorul prepozițiilor sau (în latină și română) prin flexiune cazuală sintetică, cu determinantul postpus sau antepus; în limba turcă, prin așa-numita construcție (îmbinare) determinativă de anexiune (sau în raport de anexiune), cu sufixul de apartenență alipit substantivului regent și cu determinantul antepus (excepție fac, ca și în maghiară, sintagmele în care determinantul este nume de materie, acesta comportându-se ca un adjectiv, astfel că regentul nu mai poartă sufixul de apartenență); în limba
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
raport de anexiune), cu sufixul de apartenență alipit substantivului regent și cu determinantul antepus (excepție fac, ca și în maghiară, sintagmele în care determinantul este nume de materie, acesta comportându-se ca un adjectiv, astfel că regentul nu mai poartă sufixul de apartenență); în limba maghiară, prin juxtapunere (în cazul compuselor) sau cu sufixul posesiv alipit regentului, cu determinantul antepus etc. Condensarea implică, în toate cazurile, omiterea nu numai a unuia dintre elementele cu sens lexical deplin, ci și a mărcilor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
antepus (excepție fac, ca și în maghiară, sintagmele în care determinantul este nume de materie, acesta comportându-se ca un adjectiv, astfel că regentul nu mai poartă sufixul de apartenență); în limba maghiară, prin juxtapunere (în cazul compuselor) sau cu sufixul posesiv alipit regentului, cu determinantul antepus etc. Condensarea implică, în toate cazurile, omiterea nu numai a unuia dintre elementele cu sens lexical deplin, ci și a mărcilor relației de subordonare. Menținerea unei prepoziții, care preia, în limbajul popular, și sensul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
special pentru turiști străini" < engl. [turist] shop "idem" (shop "magazin, prăvălie"); magh. dial. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie] "idem"; rom. teșcherea "pașaport, permis de călătorie" < tc. [seyyahat] tezkere[si] "idem" (seyyahat "călătorie", tezkere "act, certificat, autorizație" + sufixul de aparteneță -si); rom. vechil (înv.) "avocat" < tc. [dava] vekil[i] "idem" (dava "proces, judecată", vekil "locțiitor, reprezentant, împuternicit" + sufixul de apartenență -i); rom. vodă "domnitor, principe, voievod" < sl. [voje]voda "conducător de oști, comandant de oaste, căpetenie; guvernator" (voj
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de drojdie] "idem"; rom. teșcherea "pașaport, permis de călătorie" < tc. [seyyahat] tezkere[si] "idem" (seyyahat "călătorie", tezkere "act, certificat, autorizație" + sufixul de aparteneță -si); rom. vechil (înv.) "avocat" < tc. [dava] vekil[i] "idem" (dava "proces, judecată", vekil "locțiitor, reprezentant, împuternicit" + sufixul de apartenență -i); rom. vodă "domnitor, principe, voievod" < sl. [voje]voda "conducător de oști, comandant de oaste, căpetenie; guvernator" (voj "oaste", voda "conducător"). De regulă, cuvintele de acest fel condensate pe terenul unei și aceleiași limbi concurează cu sintagmele din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ELR, s.v. delocutive) sau [a vrea, a dori cuiva] răul + suf. -i. În astfel de cazuri trebuie presupus că, în momentul creării noului verb, locuțiunea verbală originară și, implicit, elementul verbal omis erau prezente în mintea vorbitorilor. Fapt este că sufixul verbal atașat la complementul determinant preia rolul pe care îl îndeplinea verbul omis, ceea ce înseamnă că nici măcar în cazurile de fuzionare cu o prepoziție nu avem a face pur și simplu cu verbe compuse parasintetice, deci cu "verbe compuse și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fidel sensul întregului grup verbal originar. Un exemplu de acest fel se găsește și printre împrumuturile maghiare dialectale din limba română: verbul regent al etimonului rom. a face pozne a fost omis, iar complementul substantival s-a verbalizat cu ajutorul unui sufix verbal maghiar, devenind magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" (cu o evoluție semantică situațională). Un soi de condensare incompletă deoarece complementul reținut nu a preluat întregul înțeles al sintagmei și valoarea lexico-gramaticală a centrului verbal omis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensate din sintagme proprii (fr. bled, magh. poznáz-, szkimbáletc.). Trebuie remarcat, de asemenea, că menținerea regentului și omiterea determinantului este mai frecventă în cazul împrumuturilor prin condensare, în comparație cu condensările interne. În rest, ambele categorii de condensări renunță la mărcile (prepoziții, sufixe etc.) care indicau raportul sintactic dintre constituenții termenului complex de bază și care însoțeau elementul omis și / sau pe cel reținut (fr. bled, arom. căpak'e, rom. hurmuz, huscă, mischet, stamboală, engl. petrol, magh. szpuma, la fel ca și rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omonimia, fiind totodată adaptate la serii de cuvinte cvasisinonime de același gen; rom. șelană (în cireșe șelane "varietate de cireșe...") provine din germ. Schalen[frucht], Schalen[obst], fiind acordat cu cireașă. În unele cazuri, terminația etimologică este extinsă cu un sufix al limbii receptoare, ca măsură de adaptare morfologică: magh. dial. szkimbál< rom. a[-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.]; magh. poznáz< rom. [a face] pozne + suf. -áz; rom. vindereu < magh. vándor[sólyom]. Totuși, așa cum se vede din exemplul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pune, a (se) strânge, a (se) face] într-una etc., magh. poznáz< rom. [a face] pozne), dar și de cele petrecute în unele limbi, mai ales în engleză, care constau în dezvoltarea elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix, inclusiv a lui -o sau -i (-y, -ie): engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem" (literal: "ospăț cu fasole"); bedder "cameristă; dormitor" < bed[maker] "cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse); brekker "mic-dejun" < break[fast] "idem"; footer "fotbal
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
hipocoristic, peiorativ sau meliorativ, și tipul de scurtare numit trunchiere și are loc chiar și în cazul unor cuvinte simple întregi (de exemplu engl. aunty < aunt "mătușă"), în unele exemple de condensare poate fi vorba mai degrabă de substituirea de către sufix a cuvântului omis. În toate cazurile de mai sus, nu elementul reținut din termenul complex preia sensul acestuia, ci derivatul de la elementul respectiv. XII. 2. Modificări semantice Am constatat într-un capitol anterior că analiza semantică a cuvintelor formate prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
erculosis] (Wictionary.engl.), astfel încât ambele soluții sunt posibile. Este mai probabil totuși (v. FCLR I, p. 153) că forma TBC a fost scurtată, de către biologii și medicii latinizanți ai secolului al XIX-lea, din lat. tuberculosis (derivat de la tuberculum cu sufixul de sorginte greacă -osis). 51 De exemplu, simbolul ₤ pentru engl. pound (sterling) are la bază litera majusculă a alfabetului gotic pentru consoana /l/, folosită ca abreviere a cuvântului lat. libra "unitate de măsură pentru greutăți (= cca 0,329 kg)" (< librum
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tratatul explică aceste formații nu din locuțiunile verbale corespunzătoare (deși, în cazul lui pefuga, dă ca etimon locțiunea [a pune] pe fugă), ci din grupul sintactic format dintr-o prepoziție și un substantiv, la care s-ar fi atașat un sufix verbal: dedulci < de dulce, dupăci < după ac, înlătura < în lături, întropărta < într-o parte etc. 105 Vezi DA, s.v., Pușcariu, p. 200. 106 "Unele elemente de compunere foarte frecvent folosite ajung să fie desprinse din formațiile în care apar și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
utilizează și morfemele libere, ca franceză, engleză, germană etc.). În sfîrșit, a fost introdus și un al patrulea tip, numit incorporant, specific limbilor amerindiene și care constă în adăugarea la un lexem a unui mare număr de afixe (prefixe și sufixe morfologice și lexicale). August Schleicher lămurește în 1861 și distincția aglutinant vs. flexionar. Limbile aglutinante utilizează afixe care exprimă categorii gramaticale clar delimitate, afixe adăugate unui radical care aproape că nu cunoaște fenomenul de alternanta fonetica. Dimpotrivă, limbile flexionare folosesc
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi analitice, sintetice și polisintetice), cu diferite grade de amalgamare și relativizare. În funcție de parametrul gradului de sinteză al formațiilor flexionare el distinge: limbi analitice (care utilizează mai ales mărci gramaticale mobile, auxiliare și prepoziții), limbi sintetice (care folosesc prioritar afixe - sufixe gramaticale și desinențe -, legate de rădăcina cuvintelor) și limbi polisintetice, numite și incorporante (care încorporează într-un singur cuvînt un număr foarte mare de afixe gramaticale, cumulînd conținutul unei întregi propoziții). Sapir introduce și parametrul tehnicii de sinteză, în funcție de care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuțit, vi-su = plural + cuțit Flexionara (fuzională): limbile indo-europene, afro-asiatice Tipul flexionar este caracterizat îndeosebi prin următoarele particularități: a) o unitate lexicala este poliforma în vorbire, variațiile formale datorîndu-se unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b) semnificantul morfemelor gramaticale nu este autonom, acestea fuzionînd între ele sau chiar cu morfemul lexical central, rădăcina; c) numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De exemplu 169
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fie subtip al limbilor izolante. De pildă, într-o limbă incorporanta cum este limba eschimo yupik (Siberia), se poate adaugă un număr foarte mare de afixe (uneori chiar zece) unui lexem. Secvență angyaghllangyugtug este compusă din angya - "barcă"; -ghlla- - afix (sufix) augmentativ; -ng- - "a lua, a procura, a face rost"; -yug- - "a vrea, a dori"; -țug- - sufix pentru persoana a III-a singular și se poate traduce prin El vrea să-și ia o barcă mare. De remarcat în acest exemplu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Siberia), se poate adaugă un număr foarte mare de afixe (uneori chiar zece) unui lexem. Secvență angyaghllangyugtug este compusă din angya - "barcă"; -ghlla- - afix (sufix) augmentativ; -ng- - "a lua, a procura, a face rost"; -yug- - "a vrea, a dori"; -țug- - sufix pentru persoana a III-a singular și se poate traduce prin El vrea să-și ia o barcă mare. De remarcat în acest exemplu este și topica rară OVS. Cuvintele pot fi formate prin incorporarea unor elemente diverse, dintre care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau ale unei regiuni importante a lumii. De obicei ele reprezintă un model și continuă să fie studiate în școala și după ce își pierd statutul de limbi vii. De asemenea, reprezintă o sursă de elemente de formare (prefixe/prefixoide, rădăcini, sufixe) a unor neologisme, de obicei noi termeni științifici, cu circulație internațională. Astfel de limbi sînt greacă veche și latină (pentru Europa ultimilor 2500 de ani), arabă clasică (pentru întreaga lume musulmană), sanscrita (pentru subcontinentul indian și Asia de Sud-Est), chineză clasică (pentru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
conviețuirea și fenomenul comun al transhumantei etc., etc., stau la baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale. Sînt amintite, în acest sens, prezența fonemului a și închiderea lui o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație analitice, păstrarea vocativului, forme de viitor cu a vrea și a avea, reduplicarea complementului direct și indirect etc.; li
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cea mai cunoscută trăsătură a limbilor afro-asiatice este triliteralitatea (radicalul cuvîntului este format din trei consoane, singurele care se notează în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate prin alternante vocalice (așa-numita flexiune internă 265), dar și prin prefixe și sufixe. De exemplu, în arabă, de la rădăcina triconsonantică HML, care are semnificația generală "a purta", cu ajutorul flexiunii interne și al afixelor putem obține: hamala "a purtat, a dus", hammala " a face să poarte, a încărca cu o povară", ihtamala "a suportat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în cel puțin un stat federal din India, iar limba tamil este limba oficială și în Sri Lanka și Singapore. Tot limba oficială este și kanara. Limbile dravidiene sînt foarte asemănătoare între ele. Au o structură aglutinanta (radicalul este urmat de sufixe), uzul fiind facilitat și de faptul că numeroase cuvinte încep și se termină cu vocale. Există mari diferențe între limbile literare și cele vorbite și diferențe sociale (de casta) importante. Sînt influențate mai mult (kannada, malayalam, telugu) sau mai putin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mari diferențe între limbile literare și cele vorbite și diferențe sociale (de casta) importante. Sînt influențate mai mult (kannada, malayalam, telugu) sau mai putin (tamil) de sanscrita. Au alfabete proprii, provenind din scrierea indiană grantha. Dintre caracteristicile gramaticale amintim: utilizarea sufixelor, opt cazuri, trei genuri, flexiune verbală foarte bogată. Absența tonurilor, a prefixelor și infixelor, a dualului și a propozițiilor subordonate. Topica adjectiv-substantiv-verb și SOV. Au o tradiție culturală și literară foarte veche și bogată. Kodagu și tulu au devenit abia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
autorii principalele trăsături tipologice ale celor două familii: limbile din familia altaica "au sisteme consonantice simple și puține grupuri de consoane. Nu au tonuri (japoneză are un sistem asemănător celui tonal). Sînt în general limbi aglutinante, cu armonie vocalica între sufix și radical (că și limbile uralice), care nu se regăsește însă în coreeană și japoneză actuala. Nu exprimă formal genul natural. Multe limbi au cazuri gramaticale, ca și limbile uralice. Nu au articol definit (că și limbile din grupul finic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]