2,532 matches
-
Revista, evident, continuă să apară. Un cititor de la distanță n-ar bănui-o... Cultura a rămas și ea pe la sfîrșit de februarie, iar încercarea de-a deschide un articol din sumarul numărului te trimite, dereglînd cine știe ce fire, la un alt sumar, cu două săptămîni mai vechi. Și nu mai înțelegi nimic! Dacă te iei după link-urile aliniate, îmbietor, sub titlul revistei, riscul de-a te rătăci e și mai mare. Știm, cultura e o junglă, dar puțină organizare nu strică
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
revistei, riscul de-a te rătăci e și mai mare. Știm, cultura e o junglă, dar puțină organizare nu strică niciodată! Un link promițător, spre Poezia, deschide o fereastră cu... anunțuri prin Google, și nimic mai mult. Tomis, cu un sumar oricum destul de greu de citit, într-o fereastră prea mică pentru toată lista - și operațiunea scroll down, over and over nu ne face, neapărat, plăcere, e și ea în ianuarie 2008. Ca să nu mai vorbim de anunțul cu 40 de
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
pentru a împlini imaginea bună pe care o merită poeta Monica Patriche și poezia specială pe care o scrie. Nu-mi dau seama dacă titlul Perseverența de a fi este și cel ce până la urmă va și rămâne, dacă din sumarul de-acum, numărând 79 de titluri, nu se va găsi un altul, mai inspirat și mai potrivit cu cele două motive/teme ale noii cărți, gândurile îngerești ale maternității și reverberațiile în nesecată venire dinspre tărâmul copilăriei vast și concentric cu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8365_a_9690]
-
Simona Cioculescu, în volumul Printre cărți și manuscrise, apărut acum câțiva ani. Tot ea semnează și ediția de față a Amintirilor (revizuită și adăugită), care ar fi a III-a după cele din 1975 și 1981. E de apreciat completarea sumarului cu excelentul portret al lui Al. Rosetti sau cu impresiile de călătorie Pe urmele lui Apollinaire și în orașul lui Stendhal. în ceea ce-l privește pe memorialist, am rămas cu nedumerirea (și regretul) unor absențe. Dacă despre fratele său Radu
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
Pe când prima categorie îi activează componenta analitică, desfășurată "în toate punctele fenomenalității creative", cea de-a doua îi incită spiritul critic în direcția inciziei și a portretului ironic. Din cei douăzeci și cinci (din nou douăzeci și cinci!) de colegi de breaslă prinși în sumarul Diacriticelor, majoritatea sunt fixați și în insectar: cu bunele și relele lor, dar, mai ales, cu formula intelectuală și temperamentală definitorie. Se adaugă o victimă colaterală, Marin Mincu (un preambul la analiza lui Ion Bogdan Lefter) și zboară, de asemenea
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
cestiunea ortografică este definitiv decisă; căci doară nu vom introduce, ca vechii egipteni, trei moduri de scriere, unul pentru începători și popor, altul pentru învăți și al treile pentru monumente? Iacă motivele pentru care am primit noi ortografia cu semne! Sumarul fascioarei I-a e următorul: Ioan Amos Comenius. - Băncile de școală (cu ilustrațiuni). - Importanța și utilitatea studiului limbei române. - Geometria în școala poporală - Din calculul [în original: computul] cu frângeri vulgare. - Pentru primul învățămînt din istorie. - Câteva observațiuni relative la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
inferioritate socială și dependență economică. Datorită acestor prevederi, percepute pe bună dreptate ca subversive la adresa ordinii politice consacrate, status quo-ul transilvănean a eludat punerea diplomei în aplicare, astfel că diploma secundă a rămas fără efect. Pe acest fundal istoric, schițat sumar în rândurile precedente, trebuie înțeleasă activitatea petiționară a lui I. Micu-Klein, în care argumentul central în revendicarea de drepturi politice a fost apelul la trecut. Tradiția petiționarismului românilor ardeleni a fost inaugurată prin asidua muncă a episcopului Micu, desfășurată între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Indiferent de răspunsul la un tip de poezie precum cel al lui Sexton, autoarea fiind după părerea multora cea mai confesională dintre confesionali (nu neapărat în privința calității estetice, cât a unei sincerități disperate și ostentative), felul cum o suburban wife, sumar educată, și-a depășit pentru o vreme condiția și a câștigat o audiență considerabilă este un fenomen cultural demn de examinat. SHEPARD, SAM (1943 ) Regizor, dramaturg și actor ce a dobândit distincții importante în toate aceste calități, ambiția lui Shepard
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de a doua, cu un singur poem, în 1927. Alte publicații, precum Flacăra, Năzuința (condusă, la Craiova, de Elena Farago) sau Contimporanul îi vor tipări poemele acestei dintâi vârste lirice, reluate în volumul Restriști din 1923. O simplă cercetare a sumarului cărții e de natură să indice registrul tematic și atitudinea lirică dominantă: Tristeți, Neliniști, Sfârșiri, Preumblări bolnave, Primăvară tristă, Elegie, Amurguri, Restriști, Desfrunziri, Toamnă târzie, Parcuri vechi, Despărțiri, Încă o toamnă etc. Dacă poemul de debut (nereluat în volum) putea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ori versuri elegiace ca acesta: „și-n geamul viziunii, asculți, nu bate nimeni” etc. Or, proza lirică a lui Voronca nu e, din acest punct de vedere decât o variantă a „poeziei în versuri”, - iar un text precum cel comentat sumar mai sus (Pe cine căutați?) schematizează, cum s-a putut vedea, modelul relațional deja stabilizat, dintre real și poetic propus și de teoreticianul avangardist. Situația nu e alta, în fond, nici în celelalte piese ce alcătuiesc cartea din 1932 (an
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
că foarte multe asemenea lucruri se pot totuși spune, fiind receptate, astăzi „fără ridicol” sau, în orice caz, cu mult mai puține reticențe decât în urmă cu o jumătate și mai bine de secol. Elementele amendate privesc - dacă le recapitulăm sumar - cu precădere „barochismul” sui generis resuscitat, după necesități proprii, de scriitura avangardei, cu bună știință „expusă contradicției” și tensiunii, deplasând în mare măsură atenția pe jocul combinatoriu (recenzentul I.I. Cantacuzino remarca deja că, în Incantații, „imaginea, izolată, devine joc”) și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
iar Epicur a scris aproximativ o treime din acest num]r. Din p]câte, din acest efort au r]mas puține urme: nu s-a p]strat nici o oper] a lui Chrysippos, iar de la Epicur au r]mas doar trei sumare și o colecție de „doctrine cheie”. Poemul lui Lucrețiu, Despre natura lucrurilor, ne ofer] o prezentare destul de complet] a principiilor epicureice, deși nu prezint] multe informații cu privire la doctrina etic], iar Cicero ilustreaz], într-un mod foarte competent, tr]s]turile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar cu proză Mihail Lungianu, Lucreția Petrescu, Ion Agârbiceanu, Al. Văitoianu, I.C. Vissarion, Sărmanul Klopștock, Al. Cazaban, Ion Munteanu, Gala Galaction, Const. Cehan-Racoviță, N. Crevedia, D. Iov, Eugen Liteanu, V. Damaschin, Cezar Pruteanu ș.a. Un număr restrâns de tălmăciri completează sumarele. În marginile prescrise de statutul său, de-a lungul intervalului 1919-1930 U.l. cunoaște inevitabile creșteri și descreșteri, legate de optica și îndeosebi de autoritatea celor care îl conduc. Reapărut la 19 februarie 1938, săptămânalul are format mare, specific cotidienelor
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
în 1943, devenind cronicar literar și redactor responsabil până în 1944. Ceva mai înainte apăruse aici și Mircea Streinul, care furnizează recenzii la cărți germane, note, versuri, reportaje, nuvele și fragmente de roman. Ion Frunzetti e redactor în 1940, intrând în sumar cu articole de estetică, istorie a artei, cronici și eseuri, „note italiene”, sub care figurează pseudonimul Socrates, mai rar cu versuri. Au mai făcut cronică teatrală I. Constantinescu, Cicerone Theodorescu, I. Mincu-Lehliu, Adriana Nicoară și Al. Drăghici, cronică plastică Ion
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
și Adrian Marino. Alte articole, cronici și comentarii au ca autori pe Al. Ciorănescu, Ion Frunzetti, G. C. Nicolescu, Basil Munteanu, N. N. Condeescu, Al. Piru, Tatiana Slama, Gr. T. Popa, Ovidiu Constantinescu ș.a. Cu versuri, originale sau traduse, intră în sumar Al. Ciorănescu, Al. T. Stamatiad, Ben Corlaciu, Margareta Sterian, Const. Tonegaru, Mihu Dragomir, Ion Th. Ilea, Emil Manu, Teohar Mihadaș, iar cu proză Mihail Șerban, Sărmanul Klopștock, Ion Vinea, Ben Corlaciu, Ovidiu Constantinescu, Pavel Chihaia, N. Papatanasiu, Petru Dumitriu. Dincolo de
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
numai șaisprezece ani, nu anunță cu nimic insurgenta dinamitarda pe care o va dovedi peste câțiva ani. Poetul compune acum în maniera unui adolescentism mimetic, influențat vizibil de exponenții simbolismului românesc ai momentului, ale căror nume se regăsesc și în sumarul revistei: Al. Macedonski, Al. Ț. Stamatiad, Iuliu Cezar Săvescu, Ion Minulescu, Adrian Maniu, N. Davidescu ș.a. Singurul lucru care lasă să se întrevadă evoluția ulterioară este opțiunea pentru poezia „nouă”, în plină epoca de supremație a sămănătorismului. Procedeele sunt îndeosebi
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Petru Poantă. De-a lungul anilor, cu eseuri sunt prezenți Nicolae Manolescu (în 1972, la rubrica „Efemeride”), Radu Popescu, Alexandru Paleologu, Cornel Moraru, Ion Apostol Popescu, Alexandru Vlad, Ion Simuț, Ion Ilie Mileșan, Anton Cosma, Eugen Uricaru, Ovidiu Pecican. În sumarul V. mai intră eseuri inedite de Ioan Slavici, Lucian Blaga, Mircea Eliade (un fragment din Mit și realitate, în traducerea lui Gheorghe Rotaru), Eugen Ionescu (Discurs despre avangardă, în transpunerea lui Ion Pop), Emil Cioran, Costantin Noica, N. Steinhardt. Numeroase
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
este bogat, caracterizat prin suplețe și adaptabilitate, în condițiile unei oportune stabilități: unele rubrici apar număr de număr, altele sunt create ad-hoc ori sunt reactivate cu intermitențe, în funcție de necesități. Covârșitoarea majoritate a colaborărilor sunt de calitate și de mare interes. Sumarele alătură întotdeauna beletristica și textele publicistice, critice și eseistice. Sectorul criticii literare este viguros, reunind, în funcție de rubricație și de tematica fiecărui număr, cronici (de regulă în cadrul rubricii „Cu cărțile pe masă”, dar și în alte secțiuni, unele ocazionale), recenzii, articole
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Radu Ruba, Sorin Stoica, Paul Tumanian, Mihai Vieru, Gheorghe Izbășescu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Ioana, Gheorghe Grigurcu, Horia-Roman Patapievici, Constanța Buzea, Teodor Dună, Florina Ilis, Rodica Draghincescu, Elena Pasima, Ioan Es. Pop, Horia Gârbea, Dan Lungu și mulți alții. Redacția concepe sumarele în chip minuțios, recurge la diferite formule publicistice, unele mai puțin obișnuite. La rubrica „Dialog” se inserează convorbiri cu scriitori sau oameni de cultură, de știință, artiști. Un fel de tandem de rubrici ori un „dosar” cu două secțiuni - „Față
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
V. Alecsandri), I. L. Caragiale (În vreme de război, Luna de miere), Ioan Slavici (Popa Tanda) -, apar alții, mulți semnând mai ales cu pseudonime: Coriolan Bărbat, Pietran, Niculaie Livadă, Alpinus (Traian Achim), Toma Urzicosu, Irimie Zăpadă, Egon Lhery, care intră în sumar cu povestiri duioase, moralizatoare, amintiri, schițe umoristice, proze patetice sau istorii romanțate, toate submediocre. Nici lirica nu aduce, cu excepția unor poezii de Octavian Goga, vreun nume de prestigiu, versurile, cele mai multe de dragoste sau meditații, dezvăluind o filiație eminesciană încă de la
VESTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290507_a_291836]
-
Sburătorului, citind - uneori în aprobarea asistenței („succes de ilaritate, umor”) - din textele sale dramatice. În volumul Iașii. Icoanele. Visătorii, de sursă autobiografică, V. adună „stihurile publicate răzleț în urmă cu douăzeci de ani”. Primul ciclu din cele patru care structurează sumarul, Iașii, evocă peisaje, monumente și locuri din capitala Moldovei și din împrejurimi (Copoul, Mitropolia, Cetățuia, Socola, Galata, grădinile Perjoaia și Trei Sarmale, cimitirul, Tătărașii, „bătrânul Arc distrus”), și mai ales liceul, colegii de școală, elanurile, iluziile adolescentine. Starea sufletească ce
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
Munteanu, Elena Purcărea, Alecu Popovici, Dumitru Dinulescu. Versuri dau, sporadic, Gheorghe Pituț și Mircea Micu. Alți colaboratori: Gheorghe Tomozei, Niculae Gheran (care reproduce pagini inedite din Jurnalul lui Liviu Rebreanu), Răzvan Theodorescu, George Sbârcea, Teofil Bălaj, Fănuș Neagu, Narcis Zărnescu. Sumarul cuprinde și interviuri cu Nicu Ceaușescu, Corneliu Vadim Tudor, Radu Ceontea, Cezar Ivănescu, Gelu Voican Voiculescu. Se publică și un fel de documentar în foileton, Operațiunea „Trăsnet”, compilație tradusă de Dan Brâncoveanu (probabil un pseudonim). V. T.
VIAŢA CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290519_a_291848]
-
sub flamura luptelor ce ne așteaptă. Un popor care nu luptă pentru idealurile lui nu are dreptul la existență”. În principal, gazeta informează cititorii despre evenimentele sociale, politice, administrative, precum și culturale, la rubrica „Foița” publicându-se și texte literare. În sumar intră versuri de I.U. Soricu, Victor Eftimiu, Volbură Poiană-Năsturaș, N.N. Beldiceanu. Se reiau din „Flacăra” proze de I.L. Caragiale (Șah mat) și Al. Vlahuță (Un joc primejdios). Alexandru Morariu scrie despre C. Sandu-Aldea, Alecu Isăceanu îl evocă pe actorul
VIAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290530_a_291859]
-
redacția se angajează să publice literatură de valoare, traduceri din capodoperele lumii, studii folositoare tineretului școlar. Publicație eclectică, având simpatii pentru modernism, îndeosebi pentru simbolism, insistă și asupra necesității unei literaturi „ca reflex al mediului social al unui popor”. În sumar intră versuri de Octavian Goga ( În liniștea amurgului, după Peto´´fi), Nichifor Crainic (În cimitir, Durere ascunsă, Vărul Dionis), Al. Iacobescu, I. U. Soricu, Cezar T. Stoika, Const. T. Stoica, Ștefan Ionescu-Bălcești, N. Vulovici, G. Tutoveanu, G. Rotică, Mihail Cruceanu
VIAŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
stăpânirea de sine în fața catastrofei Franței în război. Eliade mai figurează aici cu un fragment din romanul Viață nouă și cu note despre Portugalia. Alte rubrici - „Vlăstare ale Bisericii”, „Cronica internă”, „Cronica externă”, „Viața studențească”, „Vitrina cărții”, „Viața veselă” - diversifică sumarul. Paginile revistei sunt însoțite de ilustrații de calitate, reproduceri de artă, fotografii de monumente bisericești și de icoane. A. C.
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]