2,381 matches
-
înțeleg imediat; intelectul ei e cu siguranță mai intuitiv și mai prompt decât al meu. Reușește până și să instaureze contacte directe cu alte ființe sau cu lumea fenomenală. Posedă o forță extremă ce se manifestă prin implicarea unor energii supranaturale. Aia reușește să vorbească cu strămoșii ei defuncți, urmând practici arhaice numai de ea cunoscute. E capabilă de lucruri ieșite din comun: poate chiar să se opună răului și să-l învingă, atunci când îi cunoaște rădăcinile. Ieri mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în acest sens este: "Oamenii care muncesc din greu vor realiza mai multe în final". A patra dimensiune, denumită inițial spiritualitate la care Leung și colegii săi au renunțat mai tîrziu în favoarea termenului religiozitate -, face referire la existența unor forțe supranaturale, spirituale, care influențează și controlează lumea, și la faptul că instituțiile religioase exercită niște funcții facilitante, cu efecte pozitive asupra funcționării societăților. în contextul dimensiunilor axiomelor sociale, religiozitatea nu are sensul de valoare personală a individului, termenul fiind definit prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
credințele creștine tradiționale, cu nevoia de a căuta sfatul unui consilier spiritual, cu practica rugăciunilor și lectura scripturilor; iar controlul destinului se asociază pozitiv cu un loc al controlului extern, negativ cu credințele creștine tradiționale și pozitiv cu credințele spirituale, supranaturale și credința în presimțiri. Constituind un cîmp de cercetare foarte actual și în plină expansiune, teritoriul teoretic și aplicativ al axiomelor sociale constituie un rezervor al subiectivității sociale de profunzime, care, odată explorat, poate prezice un ansamblu de comportamente sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în 391. Aceasta a fost desăvârșită în 476 de nimicirea Romei, devastată de hoardele păgâne venite din Germania. Civilizația creștină, grație euharistiei, se va identifica de acum înainte cu civilizația vinului. Intervenția divină care copleșește omenirea trimițându-i un vin supranatural nu datează din timpul creștinismului 75. Dionisos, spre exemplu, oferea periodic în faimosul său templu din Teos, un vechi oraș din Asia Mică, "un izvor de vin de o savoare extraordinară", după cum relatează istoricul grec Diodor din Sicilia. Originalitatea simbolisticii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
236; E.C. Davis, 1928, 65; M.J. Horn, 1968, 15; S.B. Kaiser, 1997, 17). Potrivit psihologului american, oamenii au început să poarte haine pentru a se proteja de intemperii, pentru a-și feri corpul de insecte, de animale și de forțe supranaturale. Dat fiind anul apariției acestui articol, contribuția lui Knight Dunlap (1875-1949) poate ar fi trebuit comentată în altă secțiune. Am ales să-l prezint în această primă parte deoarece autorul urmează aceeași linie teoretică evoluționistă. Iată argumentația lui Knight Dunlap
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acoperindu-se cu bucăți de scoarță. Extazul șamanic implică „credința Într-un suflet capabil să părăsească trupul și să călătorească singur În lume, iar pe de altă parte, convingerea că, Într-o asemenea călătorie, sufletul poate să Întâlnească anumite Ființe Supranaturale și să le ceară ajutorul sau binecuvântarea. Extazul șamanic implică pe lângă posibilitatea de a «poseda», adică de a pătrunde În corpurile oamenilor, și pe aceea « de a fi posedat» de către sufletul unui mort sau al unui animal, de către un spirit
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În toate continentele, din Australia și America de Sud până În zonele arctice. „Ascensiunile extatice ale șamanilor, simbolismul zborului, experiența imaginară a altitudinii ca eliberare de povara greutății, contribuie și ele la consacrarea spațiului celest ca sursă și locuință prin excelență a ființelor supranaturale: zei, spirite, eroi civilizatori. Dar tot atât de importante și semnificative sunt și « revelațiile» nopții și ale tenebrelor, omorârea vânatului și moartea unui membru al familiei, catastrofele cosmice, eventualele crize de entuziasm, de nebunie sau de ferocitate homicidă ale membrilor tribului”277
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
marcată se semne roșii. Chiar și unii dintre canguri sunt roșii. Aborigenii sunt strâns legați de mediul În care trăiesc, de o natură ale cărei manifestări nu și le pot explica prin cauze naturale, de aceea au o Înclinație spre supranatural, Însoțită de o stare de sensibilitate și sugestibilitate. Istoria populației aborigene a rămas gravată În pietre și redescoperită În desenele rupestre, mai ales aici la Uluru/ Ayers Rock, unde se află cea mai bogată și variată colecție de artă aborigenă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
moară, aceasta trebuie străpunsă toată, de-a lungul din cap până-n picioare, după care oamenii se poartă cu ea ca și cum ar fi un leș. Triburile primitive din Peninsula Malacca ca să sporească efectul cântecelor, reprezentațiilor de dans și al ritmurilor magice „supranaturale”, folosesc originale instrumentele de percuție: rogojini făcute sul, hârâitoarele (din tigve, copite de căprioară, gogoși de mătase, bețe găunoșite, din lemn, lut), tobe (din lemn, Îmbrăcate cu piele), instrumente de suflat: fluiere (mici, de mână, uriașe, 636 Ibidem, p. 26-27
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ca și sub capul fiecărui mort, iar băiatul din dreapta sa ținea mâinile tocmai între coapsele fetei. Dar, după alte observații, în mijloc era un tânăr de tipul cu sex nedeterminat, ceea ce presupune, ritual, existența unor personaje “între sexe”, cu puteri supranaturale (J. Svoboda, 2005, p. 53). Un alt schelet de copil era însoțit de un colier din dinți de vulpe. Arta mobiliară de aici este foarte bogată și complexă: cunoscuta statuetă feminină, capul antropomorf din fildeș, “batonul cu sâni”, o reprezentare
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
al cunoașterii și un mijloc eficace de înțelegere aprofundată a societății, în ciuda „neutra lității sale compromițătoare”, după cum îl caracterizează Régis Debray (2002). Cuvânt înainte 8 al prăbușirii sistemului comunist din 1989, mai însetată ca niciodată de nevoia de miracol și supranatural. Mă găseam acum nu numai în fața unui fenomen religios, ci a unei oglinzi care reflecta în ea toată România. O trezire la realitate intimi dantă, dar am ales să continui, pe măsură ce eram prins total în mrejele cercetării de teren, bazate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu va mai îndeplini în viitor rolul de regulator al ansamblului sistemului religios. În astfel de cazuri de schimbare majoră, care sunt politicile de supraviețuire ? Fie o lentă „sinucidere” colectivă, fie redescoperirea unei lumi a credinței, combinată cu magie și supranatural, în care să-ți ușurezi sufletul, să clădești noi repere necesare supraviețuirii spirituale. Nu întâmplător, pelerinajul s-a maturizat, apoi a explodat ca număr de participanți și a evoluat ca organizare (jandarmi, bariere etc.) abia la orizontul anilor 2000. Atunci
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pioase” cumpărate de pelerini chiar de la locul de pelerinaj și de nicăieri altundeva. Un exemplu ar fi „iconițele- amintire”, atât de răspândite în locuințe, autoturisme, birouri etc. Pele rinii sunt foarte doritori de astfel de obiecte deoarece „ele mediază între supranatural și ei înșiși, fixând în mintea lor o adevărată colecție de experiențe. Pelerinii obișnuiesc să ia aceste imagini cumpărate direct de la locurile de pelerinaj și dintr-o nevoie de identificare cu locul de pelerinaj sau cu sfântul celebrat, pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
practicile propriu-zise „religioase” de cele „magice”, deoarece întreaga lor lume spirituală este influențată atât de „religie”, cât și de „magie” (Trigg, 1973 : 25-26). Magia este însă mai degrabă un sistem specializat, limitat în operațiunile sale și aflat sub imperativul performanței, supranaturalul având un loc central, fapt ce explică și multe dintre gesturile specifice ale rromilor în cadrul pelerinajelor. De pildă, acela de a smulge bucățele din veșmântul sau acoperământul pe care se află racla sfinților, pentru a prepara filtre de dragoste, obicei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de „îmbunare” de către membrii unor clanuri sau triburi întregi, în cazul unor încălcări grave ale interdicțiilor legate de „haram”. După dispariția Profetului Mahomed, „haram”- ul se instituționalizează, haram-ul însuși este privit ca fiind protejat de el însuși prin mijloace supranaturale (Serjeant, 2005 : 3776-3778). Autorii care au studiat această noțiune furnizează exemplul „haram”-ului de la Mecca. Înainte de apariția lui Mahomed, zeitatea protectoare a locului era fără îndoială piatra Kaa’ba. Acum, „haram”-ul se întinde pe toată „Câmpia Arafat”, locul unde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
diferențe majore între Occident și Orient. Din punct de vedere teologic, în ortodoxie miracolul este o formă de prezență continuă a omului în lume, un răspuns direct, dar discret la rugăciunile credincioșilor. Tot în ortodoxie există o familiaritate deliberată cu supranaturalul, cu „lumea de dincolo”, un tărâm pe care mintea umană încearcă să-l cuprindă cu multă spaimă, alteori cu speranță. O posibilă explicație s-ar putea găsi și în persistența religiei populare, mult mai vie, mai creativă, mai puțin „domesticită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un spațiu concentrat de interacțiune cu sacrul. Situația se prezintă diferit în Occidentul catolic. Aici, miracolul este acceptat, dar nu „încurajat” în mod deschis, fiind vorba mai degrabă de o excepție tolerată, dovada ultimă și cu neputință de tăgăduit a supranaturalului. Exemplul clasic în acest sens este faimoasa „comisie medicală” (denumită oficial Bureau des constatations médicales) de la Lourdes, structură a Bisericii Catolice, care a recunoscut drept „miraculoase” doar 69 de cazuri medicale, din 1858 și până în 2013, după un proces foarte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sunt foarte dese și nici obținute prin somații” (Steinhardt, 2008 : 312). Pelerinajele reprezintă însă un punct de întâlnire a celor două spiritualități. Cererea de miracol, fie că se adresează Bisericii, fie Fecioarei Maria sau Sfinților, rămâne o constantă a pelerinajului ; „supranaturalul” continuă să fie unul dintre aspectele predominante ale acestuia (CogatDroulez, 2001). Ceea ce s-a modificat însă în ambele cazuri este motivația pelerinului. Acesta din urmă nu mai trăiește într-un context religios generalizat al credinței în miracol, respectarea prescripțiilor impuse
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dilemă a rezultatului confruntării dintre ortodoxie și ortopraxie. Această „epidemie de miracole” (amplificată și distorsionată de mass-media) nu are oare ca efect secundar decredibilizarea Bisericii în ochii celorlalți membri ai societății, mai puțin predispuși să accepte astfel de manifestări ale „supranaturalului” ? Un sistem de practici religioase care dă sens vieții unei părți dintre membrii societății, dar care este perceput ca depășit și obsolet de către ceilalți ? Există diferențe între această „nouă literatură” virtuală a miracolului și ceea ce era publicat până acum pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prin continuitate, rândul creează sens. Individul se pierde, se topește în mulțime și devine massă. Văzut de departe sau la televizor, rândul pare comic. Din interior, este dramatic. Un miracol omenesc, dar cât se poate de real, care confirmă dimensiunea supranaturală, sacrală a locului în sine. O intensifică și o reînnoiește. Nicio statistică nu poate da socoteală pentru acest lucru. Fără a mă lăsa pradă unor false iluzii sau tentative de idealizare, înclin să cred că toată massa pelerină adunată sub
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
compact, fiind deci extrem de diversificați, cu opțiuni și pariuri diverse. Poziția Bise ricii Catolice față de „fenomenul Mešugorje” este una complexă, plină de nuanțe. Pe de o parte, Biserica a luat act de dorința fierbinte de miracol, de pietate și de supranatural a pelerinilor. La urma urmei, mulți oameni care ajung acolo (fie și în postura de simpli turiști) măr turisesc o imensă stare de bine, de redescoperire a sinelui „religios”, fără a mai vorbi de cazurile de (re)convertire religioasă. Or
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de om. Pentru interpretarea imnului solemn închinat soarelui era nevoie de șaizeci și cinci de instrumente și optzeci de cântăreți. Piesa cea mai importantă a orchestrei este un instrument făcut dintr-un craniu uman, curățat. Ca un gâtlej artificial al unui monstru supranatural, ce scoate un sunet monoton surd, obsedant iar pe maxilarul inferior este o inscripție ce arată că registrul său acoperă nu numai sunetele celorlalte instrumentre din orchestră dar și vocea umană. Toate acestea atestă complexitatea de neegalat a ritualurilor timpurilor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
liniștea și plăcerea vieții 103 (tr. a). De-a lungul istoriei, obiectele utilizate în ritualuri sau ceremoniile sacre au avut atât rol simbolic cât și utilitar și au fost folosite pentru a stabili sau menține o comunicare între transcendent sau supranatural și profan. Participanții la ceremonii și ritualuri vedeau în aceste obiecte o mediere între ei și lumea divină, cum erau tobele pentru șamani sau reprezentau garanția recunoașterii unui șef de trib drept conducător și reprezentant al forțelor sacre. Ei erau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și toate obiectele necesare conexiunii magice și mistice între lumile divină și umană. Amuletele erau purtate pentru protecție în toate societățile timpurilor de la ochiul magic al egiptenilor, mâna Fatimei la musulmani și colierul ce duce spre Regatul Cerurilor, conferind puteri supranaturale asupra celorlalți sau înspre divinitate, chiar și de la distanță. Bijuteriile și măștile, cerceii, brățările, colanele, centurile, toate pot fi considerate amulete și sunt folosite de membrii unei societăți esoterice sau exoterice împreună cu simbolul ordinului din care fac parte. Astfel de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
emanând ele însele putere. În Tradiție exista divinația unor părți ale corpurilor animale reflectând forțele macrocosmice ale universului, obținute uneori prin sacrificii, așa cum am mai amintit, dar adeseori ele puteau fi reprezentate doar simbolic. Implorarea unor spirite sau alte forțe supranaturale putea fi făcută și cu ajutorul unui fir de păr, unghii, haine (considerate vrăjitorie 135), precum și prin desene, pantacle, elemente figurative folosite în timpul ritualurilor. Pentru că magia se bazează pe ritual, pe cunoștințele magicianului și abilitatea sa, pentru că are are nevoie de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]