1,669 matches
-
se îmbină armonios în pictura Fridei Kahlo, de multe ori lucrările sale fiind considerate adesea artă naivă, mai apropiate de folk art decât de curentul suprarealist propriu zis. Mulți au considerat însă că pictura sa se încadrează totuși în curentul suprarealist. În 1938, André Breton, inițiator și teoretician al suprarealismului, aprecia că pictura Fridei Kahlo este “o panglică în jurul unei bombe”. Artista a avut o căsnicie tumultuoasă (azi se spune “deschisă”) cu marele pictor mexican Diego Rivera. A suferit toată viața
Frida Kahlo () [Corola-website/Science/297765_a_299094]
-
maimuța este simbolul dorinței, dar artista le-a zugrăvit întotdeauna cu tandrețe, prezentându-le ca simboluri protectoare. De asemenea, în lucrările sale apar adesea simboluri creștine. Practic, în majoritatea lucrărilor sale se combină tradițiile și simbolistica religioasă mexicană cu tratarea suprarealistă a subiectului. În 1938, artista a avut prima și singura galerie solo în SUA, la galeria Julien Levy. Lucrările sale au fost în general bine primite de public, expoziția atrăgând o sumedenie de artiști de marcă. La invitația lui André
Frida Kahlo () [Corola-website/Science/297765_a_299094]
-
prin onirismul anilor șaizeci și șaptezeci - un curent, de asemenea, cenzurat de regimul politic. În ultimele decenii, odată cu revenirea asupra curentelor avangardiste (ale secolului XX) pe filieră postmodernă, opera unor scriitori ai generației tinere anunță o posibilă revenire a esteticii suprarealiste în literatura română. Primele manifestări ale suprarealismului în România din anii 1924-1934, în special în revistele "urmuz" (scoasă de Geo Bogza la Câmpina) și "Alge", subintitulată când "revistă de poem și desen", când "revistă ditirambică", editată de Gherasim Luca, nu
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
de dadaism și nu au avut un răsunet deosebit. Toate aceste manifestări se integrau în curentul mai larg al avangardei istorice. Un rol de animator dar și de arhivar al mișcării l-a jucat medicul militar Sașa Pană, un autor suprarealist poate la fel de interesant. Odată cu al doilea val, capătă însă o configurație distinctă în ansamblul literaturii românești de avangardă, afirmându-se zgomotos prin lucrarea colectivă "Critica mizeriei" (1945), sub semnăturile lui Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu. "Critica mizeriei" pleacă
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
obiectiv, suprarealiștii au întreprins repetate încercări de a reconsidera principalele concepte și teme ale suprarealismului ortodox promulgat de André Breton. În 1946 apare în limba franceză "Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international" ("Dialectica dialecticii. Mesaj adresat mișcării suprarealiste internaționale"), prin care autorii, Gherasim Luca și D. Trost, încearcă să definească situația suprarealismului în contextul unor transformări sociale iminente. Deși aparțin unor grupuri distincte - Virgil Teodorescu și Gellu Naum, preocupați în primul rând de idealurile artistice, pe de o
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
din această perioadă se constituie într-o încercare disperată de a salva curentul, încercare ce o repetă pe aceea a lui Breton însuși, astfel încât se putea spune că, de la Paris, capitala internațională a suprarealismului s-a mutat la București. Grupul suprarealist român este caracterizat de exegetul francez Sarane Alexandrian drept "grupul cel mai exuberant, cel mai aventuros și chiar cel mai delirant din suprarealismul internațional". Temele unei meditații asupra condiției poeziei redevin testarea "automatismului psihic pur", atotputernicia visului, hazardul obiectiv. Strategia
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
bazată pe meșteșug care poate fi inclus într-un sistem de recunoașteri, pe când poezia, identificată cu transcrierea viselor, a stărilor de graniță între conștiență și halucinație, se sustrage repetiției, se elaborează permanent sub semnul autenticității, al spontaneității. În 1948, "Grupul Suprarealist Român" este dizolvat, trebuind să cedeze locul realismului socialist oficial. Un exemplu de poet care aderă la realismul socialist e Virgil Teodorescu. Dintre reprezentanții lui, unii se expatriază, continuându-și activitatea pe alte meridiane, cum au făcut Gherasim Luca, refugiat
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
decenii. Un alt episod, înrudit cu suprarealismul l-a constituit onirismul, fenomen cultural apărut în România anilor șaptezeci (principalii reprezentanți fiind poetul Leonid Dimov și prozatorul Dumitru Țepeneag), în ale cărui manifeste au fost reluate o bună parte din tezele suprarealiste. Un continuator al acestui curent este Corin Braga. Nici în prezent ecorile suprarealismului nu s-au stins. Poetul Andrei Codrescu publică în New Orleans o revistă care se numește "Exquisite corpse" (o traducere a numelui unui celebru procedeu "Les cadavres
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
de lucru. În 1921 se naște primul său copil, Paul. În scurtă vreme totuși relațiile dintre cei doi soți se strică. Picasso începe o legătură amoroasă cu Marie-Thérèse Walter. În 1925, Picasso participă cu tabloul "Trei dansatoare" la prima expoziție suprarealistă din Paris. Picasso nu este însă un artist suprarealist în sens propriu și nu a făcut parte din cercul parizian din jurul lui André Breton. Totuși este uneori considerat ca suprarealist, prin faptul că opera sa nu reflectă o realitate vizibilă
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
Paul. În scurtă vreme totuși relațiile dintre cei doi soți se strică. Picasso începe o legătură amoroasă cu Marie-Thérèse Walter. În 1925, Picasso participă cu tabloul "Trei dansatoare" la prima expoziție suprarealistă din Paris. Picasso nu este însă un artist suprarealist în sens propriu și nu a făcut parte din cercul parizian din jurul lui André Breton. Totuși este uneori considerat ca suprarealist, prin faptul că opera sa nu reflectă o realitate vizibilă, ci redă o reprezentare interioară ("Pictorița" 1933, "Nud în mijlocul
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
1929 și 1930. Pentru Lorca civilizația modernă și Natura sunt incompatibile. Viziunea sa asupra New York-ului este una de coșmar și dezolare, proprie unui vis urât. Pentru a își exprima angustia și setea de comunicare folosește imagini vizionariste, specifice limbajului suprarealist. Libertatea de exprimare este maximă, deși pe lângă versul liber mai folosește și octosilabul, endecasilabul și versul alexandrin. „"Divanul de Tamarit"” (1940) este un volum de poezii care recreează o atmosferă orientală, inpirându-se dintr-o antologie de poezie arabico-andaluză. Tema principală
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
coborând larg și razant asupra pământului și a apelor. Iubitorii de etichete, pătimași a găsi fiecărui poet o unică încarcerare definitorie, s-ar arăta pierduți față de această poezie, care ar putea fi catalogată când simbolistă, când romantică, ba chiar și suprarealistă. Acest polimorfism, departe de a mărturisi o irosire, oglindește o unitate diversificată, supusă fericit suflului originar al Poeziei. - Alexandru Lungu Leo Bordeianu își vede satul ca pe o pasăre Phőnix, ca pe o arenă pe care Viața se logodește cu
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
prin reviste de specialitate, dar nu numai, promovând un tip de reportaj numit ""de creație"" și care se deosebește de cel strict jurnalistic prin două elemente: viziunea artistică și mesajul estetic. În genurile de reportaj literar, compoziția de o factură suprarealistă, care îmbină satiricul și absurdul se bucură de un succes generalizat. Uneori reportajul se combină cu romanul și creează o specie nouă, "romanul reportaj". Cel mai cunoscut autor de reportaje literare român, care poate fi numit chiar "părintele reportajului literar
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
de mișcarea legionară, iar această atracție a fost mărturisită în "Straja dragonilor". În anul 1937 a debutat cu versuri, publicate în revista clujeană "Națiunea română". În 1941 a publicat primul său volum, "Povestea tristă a lui Ramon Ocg", mic roman suprarealist, unde se întrevede metaforismul fastuos-serafic al viitoarei sale exegeze eminesciene. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941-1946), s-a refugiat, odată cu această instituție, la Sibiu, după pronunțarea Dictatului de la Viena. Poetul s-a arătat foarte critic
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
astfel posibilitatea să-și exprime atitudinea critică față de intoleranța religioasă și corupția pe care le descoperise în societatea egipteană, rămânând totuși un reprezentat al politicii culturale oficiale. În anii ´70, opera i-a fost îmbogățită de elemente preluate din literatura suprarealistă și absurdă. După atentatul din 1994, vocea literară a lui Mahfuz a amuțit. În iulie 2006 starea sănătății i s-a agravat în urma unei căderi. A murit în ziua de 30 august 2006, în timpul tratamentului leziunilor sale într-un spital
Naghib Mahfuz () [Corola-website/Science/302500_a_303829]
-
Câteva exemple de romane grafice ar fi “He done her wrong” de Milt Gross și o carte fără cuvinte publicată sub forma cu copertă tare “Une Semaine De Bonte”, o nuvelă compusă din colaje de imagini secvențiale realizată de pictorul suprarealist Max Ernst. În Europa tradiția de a colecționa benzi cunoscute cum ar fi “Aventurile lui Tintin” și “Asterix” au permis construirea unui sistem ce publica lucrări ca narații de lungă durată, dar pre-publicate ca seriale. În anii 70 acest lucru
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
Sân Salvador, Honduras, Mexic, Cuba, Haiti etc. Profund cunoscător al literaturii latino-americane, Ștefan Baciu este autorul a doua importante antologii: Antologia poeziei latino-americane (2 volume, 1974) și Antologia poeziei surrealiste latino-americane (1981). A adus cu el în America Latină ideile mișcării suprarealiste și a devenit animatorul cel mai important și un lider al neoavangardei, a participat la foarte multe congrese și conferințe pe această temă. În anul 1962 este invitat în SUA, ca profesor de literatură hispano-americană la Universitatea din Seattle, iar
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]
-
si Félix Guattari. A scris mai ales în limba franceză. În țara sa de baștină, Luca a aderat de foarte tânăr la mișcarea avangardistă, fiind un membru marcant al grupului de la Alge (1930, 1933). În cadrul celui de-al doilea val suprarealist, s-a alăturat grupului format din Gellu Naum, Victor Brauner, Jack Herold. Luca s-a născut la București. Tatăl său, Berl Locker, un croitor evreu, a decedat în 1914. Luca vorbea patru limbi, idiș, româna, germana și franceza. Din 1938
Gherasim Luca () [Corola-website/Science/299009_a_300338]
-
frecvent la Paris, Franța, unde a intrat repede în cercurile mișcării Suprarealismului. Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și accentuarea antisemitismului în România l-au forțat să se autoexileze. Din 1945 până în 1947 a fondat un grup de artiști suprarealiști, din care mai făceau parte Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Theodorescu și Dolfi Trost. La scurt timp, au început să publice, inclusiv poeme în limba franceză. A inventat cubomania și, cu Dolfi Trost, a fost autorul celebrului manifest "Dialectica dialecticii
Gherasim Luca () [Corola-website/Science/299009_a_300338]
-
la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. În februarie 1944, Renée Annie a debutat, în ziarul „Ecoul”, sub pseudonimul Maria Veniamin, cu traduceri din Georges Rodenbach și din Christian Morgenstern. Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste "La scara 1/1" În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa ei, începe să scrie treptat și poezie proletcultistă. După un ocol de aproximativ opt ani", cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive și compromisuri, începând
Nina Cassian () [Corola-website/Science/299016_a_300345]
-
Washington, de unde va reveni în Franța în fiecare an la proprietatea sa din Hyères. În 1959 i se decernează "Marele Premiu Național" pentru Literatură, iar în 1960 Premiul Nobel. Moare la 20 septembrie 1975, la Giens. Poezia sa reintegrează experiența suprarealistă, fiind totodată o construcție riguros calculată și îl situează printre cei mai importanți poeți francezi ai secolului al XX-lea și, fără îndoiala, printre cei mai traduși (în ciuda dificultăților ridicate de vocabularul deosebit de bogat al acestei poezii clasice și baroce
Saint-John Perse () [Corola-website/Science/303673_a_305002]
-
din scenariști, care se simțiseră abandonați de regizor cu ceva timp înainte și care nu au fost mulțumiți de întoarcerea sa neanunțată și de schimbările ulterioare aduse scenariului. Cu toate acestea, regia lui Lynch a dat naștere unui episod memorabil, suprarealist, de coșmar, iar personalitățile protagoniștilor s-au întors la o stare mai apropiată de cea inițială, ignorându-se schimbările petrecute în seria a doua. Ulterior, David Lynch, nemulțumit de „amestecul” canalului ABC în decursul celui de-al doilea sezon, avândut
Twin Peaks (serial TV) () [Corola-website/Science/303768_a_305097]
-
După ieșirea din clinică, face un tratament psihanalitic, care nu reușește să-l vindece de alcoolism, în schimb îl convinge să-și învingă inhibiția din planul comunicației verbale, exprimându-și stările inconștiente de anxietate cu o lungă serie de desene suprarealiste. Se împrietenește cu John Graham, director la ""Metropolitan Museum of Art"" din New York, care îi prezintă pe pictorița Lee Krasner, evreică de origine rusă, crescută în Brooklyn. Între ei se dezvoltă o relație amoroasă și Lee îl introduce în mediul
Jackson Pollock () [Corola-website/Science/303829_a_305158]
-
(*10 octombrie 1901, Borgonovo/Elveția -†11 ianuarie 1966, Chur/Elveția) a fost un sculptor și pictor elvețian, cunoscut mai ales pentru sculpturile sale în stil suprarealist iar mai târziu pentru reprezentarea filiformă a figurilor omenești. Giacometti este originar din provincia Ticino de limbă italiană a Elveției, unde s-a născut în 1901 în orașul Borgonovo, fiu al lui Giovanni Giacometti, el însuși pictor neo-impresionist, care i-
Alberto Giacometti () [Corola-website/Science/298033_a_299362]
-
timp stilul cubist. Se apropie tot mai mult de curentele avangardiste și deschide un atelier împreună cu fratele său Diego, care-i va fi asistent până la sfârșitul vieții. Începând din anul 1927 expune cu regularitate la "Salon des Tuileries" sculpturile sale suprarealiste, cum este de ex. grupul întitulat "Bărbat și femeie", în care se recunosc și elemente cubiste. Este recunoscut de critică și începe să înregistreze și succes la public. Vine în contact cu reprezentanții vieții artistice și literare din Paris, ca
Alberto Giacometti () [Corola-website/Science/298033_a_299362]