6,772 matches
-
și mai eteric. Legitimitatea guvernului Statele Unite ale Americii este, În cel mai bun caz, bazată Încă pe noțiunea convențională de control asupra unui teritoriu, dreptul de a taxa și cel de a exercita forța, dacă este necesar, pentru a asigura supunerea față de legile sale. Uniunea Europeană nu se bucure de nici una dintre prerogativele convenționale ale statelor. Legitimitatea sa se bazează În mod exclusiv pe Încrederea continuă pe bunăvoința membrilor care o formează și pe tratatele și directivele - și În curând pe o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ale Americii de Uniunea Europeană și mai vechiul vis american de noul vis Împărtășit de majoritatea europenilor. Cui Îi datorăm În ultimă instanță loialitate? Unde rezidă autoritatea În lumea globalizată? Statele Unite ale Americii se reîntorc la o epoca anterioară În care supunerea este datorată statului-națiune, iar autoritatea finală este deținută de guvernul suveran. Statul conferă totalitatea drepturilor cetățenilor și determină rolul națiunii În comunitatea internațională. Nu există o autoritate superioară. În interiorul statului-națiune, oamenilor li se acordă drepturi civile, politice și sociale, care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
credințe), dar nu unele reci, ci infuzate de simțiri; 2) Ele se referă la scopuri dezirabile (de exemplu, egalitatea) și la moduri de conduite prin care se promovează respectivele scopuri (corectitudine, ajutor etc.); 3) Valorile transcend acțiuni și situații specifice (supunerea, spre pildă, se practică la școală, la locul de muncă, în familie, cu prietenii sau cu străinii); 4) Valorile servesc drept standarde de selecție și evaluare a comportamentelor persoanelor și evenimentelor; 5) Ele se ordonează atât la nivel societal, cât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ambianțe social-politice. Cercetări concrete au validat în detaliu această teză. În straturile mai puțin înstărite din SUA, spre pildă, mamele nu acordă aceeași importanță fericirii ca în cele aparținând claselor de mijloc. Primele dau, în schimb, o mai înaltă apreciere supunerii față de autoritatea părintească (Kohn, 1959). S-a evidențiat, de asemenea, că valorile aduse în prim-plan de diferite grupuri sociale sunt cele problematice. Valoarea „curățenie” este cu mult mai accentuată la copiii din straturile de jos decât la cei din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de abilitatea de a răsplăti. În această categorie se încadrează satisfacerea unor dorințe ale receptorului. Din punct de vedere strict didactic, profesorul este învestit cu o astfel de putere, în sensul că implicarea, interesul, performanța elevului etc. (dar și docilitatea, supunerea acestuia în anumite cazuri) sunt răsplătite. 2) Puterea coercitivă - receptorul se așteaptă să fie „pedepsit” de emițător dacă nu se conformează încercării de influență a acestuia. Este vorba despre același instrument recompensator, dar de data aceasta avem de-a face
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cubul de aer (1968), proze analitice care surprind o notabilă diversitate de sentimente: spaima, deruta (În remiză), panica (Masca), dezlănțuirea instinctelor oarbe (La râu). În Omul de duminică (1974), ca în mai toate scrierile sale, autorul urmărește să demonstreze necesitatea supunerii individului la o disciplină strictă, chiar când poate părea rigidă. Acțiunea romanului, plasată în 1946, ilustrează un clișeu tematic: pregătirea unei manifestații de stradă în timpul căreia comunistul Pavel Roșu (numele e semnificativ) cade victimă provocatorilor și acționează violent, ignorând indicațiile
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
într-adevăr, amintim că de cîteva decenii în Egipt fuseseră instituite regula lui Pahomie și organizarea de mare amploare a mănăstirilor de la Nitria. Mai tîrziu, celebra formulă a Sfîntului Benedict va fi aceea care va sintetiza viața cenobitică în dubla supunere față de stareț și față de regulă. Spiritualitatea asceților din Lerin nu e deloc obișnuită, în sensul că, deși ei cunosc anumite tematici comune întregului monahism, din Orient și din Occident, acestea rămîn pe fundal și sînt repetate ca niște topoi fără
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
constelația psihologică a acestui stadiu sentimentul este dominanta funcțională care își pune amprenta asupra întregului tablou comportamental. Alternanța în contraste se manifestă prin îmbinarea unor trăsături contrare. Înclinația spre bravură și fapte ieșite din comun se asociază cu timiditatea și supunerea. Prima se manifestă cu predilecție în cadrul grupului, unde este stimulată și aprobată de membrii săi; în relațiile directe cu adulții trec în extrema cealaltă adoptând o atitudine corectă pe un fond de timiditate evidentă. Se constată totodată lipsa unei concordanțe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
bătăi, care pot constitui punctul de pornire la o comunicare rudimentară). Multe jocuri se desfășoară pe bază de imitație. Se stabilește un model de interacțiune Între profesor și copil: adultul conduce, modelează, Încurajează interacțiunea, iar copilul răspunde prin imitare și supunere. Jocurile didactice implică respectarea unor reguli ceea ce face să se poată vorbi de reguli de mișcare (fizice) și jocuri cu reguli. Printre jocurile cu reguli, jocul de-a ascunselea este tipic. În acest joc copilul are comportamente diferite și dovedește
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
dintre membrii unei familii pot fi: relații de Înțelegere, dragoste, sprijin, implicare reciprocă și educare; relații de răsfăț și Îndeplinirea tuturor dorințelor; relații de dominare/dependență; pe de o parte, dominare, dirijare, control, inhibarea inițiativelor, iar, pe de altă parte, supunere, acceptare, incapacitate de ripostă; relații ostile și tensionate - pe de o parte, critică, insulte, sancțiuni; pe de altă parte, ripostă și manifestări de violență, rezultând o continuă stare de tensiune; relații ambivalente, conflicte și Împăcări succesive sau inconsecvență și lipsă
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
se dezlănțuie împotriva artei decadente, dar mai ales se zbuciumă întru credință, o credință dobândită, certă și totuși deloc lină, dimpotrivă, furtunoasă, dramatică, înregistrând momente de oboseală, de dezolare, dar și de speranță, de cădere și înălțare, de răzvrătire și supunere. K. e un fericit chinuit sau un chinuit fericit. Nu o dată textul său se transformă în rugă: „Cât timp voi rămâne fără să plâng pe săturate? Părăsesc viața puțin câte puțin ca toată lumea, dar nu mor ca toată lumea. Învăț să
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
că au lucrat împotriva legii Cezarului și îi vor condamna la moarte” (I, 20, 3). Care ar trebui să fie, în aceste condiții, atitudinea unui creștin? În celebrul pasaj din Epistola către Romani (cap. 13), Pavel își îndeamnă destinatarii la supunere față de stăpâniri, „căci nu este stăpânire decât numai de la Dumnezeu iar cele ce sunt, de la Dumnezeu sunt rânduite”. Înseamnă oare aceasta că toți cei ce refuză să participe la sacrificiile păgâne cerute de autorități lucrează împotriva voinței apostolului? „Fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ca unul care este cel dintâi în neascultarea lui Dumnezeu; nasul ca un hău, căci va fi prăpastia pierzării păcătoșilor; gura sa monstruoasă, căci va spune lucruri nemaiauzite; în fine, nu va avea genunchi deoarece este incapabil de rugăciune și supunere. 5. Apocalipsa apocrifă a lui Ioan, redactată în greacă, în secolul al V‑lea (cea mai târzie datare), relatează o descoperire petrecută pe muntele Taborului. Ioan îi adresează lui Isus diferite întrebări legate de sfârșitul lumii, despre înviere și Judecată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
durant les quatre premiers siècles du christianisme, Paris, 1992, p. 33). . Plecând de la textele din Daniel, confirmate de Noul Testament, Irineu propune următoarea schemă cronologică: Imperiul Roman, ultimul mare imperiu înainte de domnia Anticristului; dezintegrarea Imperiului în zece regate; venirea Anticristului și supunerea celor zece regate. Interpretarea celei de‑a patra fiare ca simbol al Imperiului Roman va fi întâlnită și la Hipolit. . Cf. Epifanie, Panarion 51. . Cf. Eusebiu, Istoria bisericească III, 28, 2. . Cf. excelenta expunere a lui P. de Labriolle, în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ducă la înmulțire) și realizarea cuplurilor (prezența Doamnei fiind o trebuință) în primele două epoci „în care se desface, din punct de vedere politic și nu numai din acesta, trecutul nostru” - cea „a neatârnării de fapt” și aceea „a unei supuneri cinstite și cruțătoare față de turci” (N. Iorga), adică în acel interval ce interesează paginile de față. Avea importanță - zise Iorga -, în alegerea partenerilor, condiția soților, după cum aceștia „erau domni în scaun, domni legiuiți sau fii ai unor stăpânitori ori numai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
viață de slugă 383) drept motiv al „vânzării” (bănuiesc că mai sus legea se referea la o mamă văduvă) atenua, dar nu anula culpa: „Nu vor putea să scape părinții să nu se pedepsească când vor zice c-au făcut supunerea dă nevoie pentru multă sărăcie, ce de pururea se vor certa”384. Legea îi dădea voie judecătorului să admită acest motiv (în urma unei cercetări riguroase) și „să se milostivească” sau, dimpotrivă, „să se întărâte” mai rău și să agraveze pedeapsa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
personalității sale, de regulă, de factură paranoică. Orgoliosul nu ține seamă de nimeni și de nimic, În afara propriilor sale idei și sentimente. Pentru orgolios nu are valoare decât ceea ce crede și face el. Se consideră superior celorlalți, care-i datorează supunere și ascultare. Este lipsa măsurii morale a Eului care duce la expansiunea patologică a persoanei. Modestia este situația contrară, opusă, ca semnificație psiho-morală, orgoliului. Dacă orgoliul generează și cultivă mândria, modestia reprimă orice tendință de mândrie, de autoafirmare lipsită de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ceilalți, care va duce la conflicte, ură, confruntare violentă. În cazul modestiei, putem remarca o accentuare a acesteia manifestată printr-o voită și cultivată situație de autoinferiorizare, pe care Însăși persoana respectivă și-o impune, putând merge până la starea de supunere, umilință, negare a oricăror valori personale. Orgoliul, ca formă de agresivitate psihologică și morală, poate fi considerat ca sadism moral, pe când modestia, prin subestimarea de sine, poate fi considerată ca o formă de masochism moral. Deși sunt forme de manifestare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valorizarea acestuia, mai sus prezentată. Între ele există Însă nuanțe psihologice și morale, motiv pentru care le tratăm separat. În cadrul formelor de afirmare ale Eului distingem două tendințe pulsionale ale Supra-Eului individual, și anume: tendința de dominare și tendința de supunere. Tendința de dominare are la baza ei pulsiunile sadice ale persoanei și ea se manifestă sub forma tiraniei. Prin aceasta, individul urmărește să-și impună voința, ca putere, asupra celorlalți. Este nevoia de a domina, de a conduce, de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să-și impună voința, ca putere, asupra celorlalți. Este nevoia de a domina, de a conduce, de a supune pe ceilalți. Tendința de a se supune are la baza ei pulsiunile masochiste ale persoanei și ea se manifestă sub forma supunerii servile, a acceptării sclaviei. Supunerea este o atitudine pasivă, În raport cu dominația, care este o atitudine activă. Persoanele dominante au un Eu puternic, mobilizat de forțele active ale unui Supra-Eu de același tip. Persoanele dominate au un Eu slab, căruia Îi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
putere, asupra celorlalți. Este nevoia de a domina, de a conduce, de a supune pe ceilalți. Tendința de a se supune are la baza ei pulsiunile masochiste ale persoanei și ea se manifestă sub forma supunerii servile, a acceptării sclaviei. Supunerea este o atitudine pasivă, În raport cu dominația, care este o atitudine activă. Persoanele dominante au un Eu puternic, mobilizat de forțele active ale unui Supra-Eu de același tip. Persoanele dominate au un Eu slab, căruia Îi lipsesc forțele care să-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unui grup uman care, recunoscându-și filiația Într-un Dumnezeu unic (arhetipul Tatălui creator, primordială, este permanent legat de acesta, fiind astfel obligat să asculte și să nu se abată de la legile morale impuse de acesta. Orice ascultare implică o supunere. Abaterea este răzvrătire, iar În plan moral reprezintă păcatul. Ea este o conștiință a predestinării care mă Închide În relațiile mele, sau ale noastre, făcându-mă dependent de autoritatea absolută față de care datorez supunere și ascultare, aceasta fiind condiția protecției
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de acesta. Orice ascultare implică o supunere. Abaterea este răzvrătire, iar În plan moral reprezintă păcatul. Ea este o conștiință a predestinării care mă Închide În relațiile mele, sau ale noastre, făcându-mă dependent de autoritatea absolută față de care datorez supunere și ascultare, aceasta fiind condiția protecției și a binelui meu. Iubirea este, În schimb, liberă. Ea mă deschide, fiind o sursă permanentă de energii sufletești pe care eu le primesc de la celălalt și pe care, la rândul meu, i le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dumnezeu apare ca fiind Încărcat de semnificații arhetipale, În care transpare funcția acelui Supra-Eu colectiv cu rol de cenzură morală. Cazul fiului rătăcitor Motivul fiului rătăcitor, din Noul Testament, reproduce tematica psihologică și morală a revoltei adolescenței. Ea este expresia refuzului supunerii față de autoritate, contestarea originii și a modelului parental, pe care le resimte limitative, represive, ostile, refuzând să le accepte. În locul lor este pusă dorința de desprindere și de căutare a propriei identități, de construire a unui destin personal conform cu propriile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca sens. Revoluționarul nihilist este tipul anarhistului care distruge lumea, schimbă ordinea socială, neagă valorile. Autoritar și nedisciplinat, el se manifestă tiranic, căutând să-și impună voința asupra celorlalți. El vrea să schimbe oamenii după tiparul său, cerând ascultare și supunere. Bovaricul visător este un tip care se manifestă la fel, dar În planul imaginarului personal. Dacă revoluționarul este un utopic al realului, al lumii, bovaricul Își proiectează visele sale utopice asupra propriei vieți și asupra celorlalți, totul fiind Însă circumscris
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]