2,825 matches
-
Și se duc ca clipele, Scuturând aripele, Și mă lasă pustiit, Vestejit și amorțit Și cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el! Somnoroase păsărele... Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele Noapte bună! Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm și florile-n grădină Dormi în pace! Trece lebăda pe ape Între trestii să se culce Fie-ți îngerii aproape, Somnul dulce! Peste-a nopții feerie Se ridică mândra lună, Totu-i vis și armonie
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a mea! Ba a mea! Și băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei. Fata țipă, sări de pe genuchiul bătrânului, se repezi și trase o palmă în partea băiatului. Băiatul, cu lacrămile în ochi, sărută partea lui, și fata, suspinând pe a ei. Mama lor ieși pe ușe și întrebă restit: Ce e asta, vermi neadormiți! Obrajii bunicului erau roșii și calzi. Și surâzând fericit, răspunse fie-sei: Lăsați pe copii să vie la mine! Vocabular: a dăspica (a despica): a
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
care a alcătuit limba și scrisul magic, însoțindu-le de dicționar 3. Ce obiective impunea Fama rozicruciană? Le dezvăluia foarte pe șleau: „să-i scuture mai vârtos pe Papă, pe Mahomed, pe artiști și pe sofiști, nemulțumindu-se doar să suspine cu ei” ș...ț, ci să vrea „să se isprăvească odată cu ei”4. În rest, Fama se ascundea în spatele unei frumoase filosofii filantropice care cerea ca „frații” să nu aibă decât îndeletniciri medicale. Societatea ar fi trebuit să rămână ascunsă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Polyclet, I. Polyclet, I.C.P. Polyclet. Prin versurile din Viorele și din Zări albastre (1913) P.-P. ilustrează în registru minor orientările simboliste ale lirismului românesc de la începutul secolului al XX-lea. Realizările sale poetice sunt modeste („auzi tu vântul cum suspină/ prin frunze moarte de verbină”), autorul mizând mai degrabă pe declamarea emoției decât pe transpunerea cât de cât originală a unei trăiri. Florile ocupă prim-planul celor mai multe poezii, sufletul e devastat de tot felul de melancolii, iar ftizia care înroșește
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
trăiri. Florile ocupă prim-planul celor mai multe poezii, sufletul e devastat de tot felul de melancolii, iar ftizia care înroșește batiste este invocată obsesiv. Arareori versul se apropie de eufonia proprie lui Ștefan Petică („În noaptea calmă și senină/ Încet viorile suspină/ Romanța veche și uitată”), stihurile luând frecvent turnura unor romanțe. O caracteristică a versurilor din Zări albastre o constituie prezența unor modele poetice, recursul, cu un rezultat șters, la maniera lui Maurice Maeterlinck, José Maria de Hérédia, Jean Moréas, Albert
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
a încercat să se apropie și de literatură. A început cu versuri, care i s-au publicat, sub semnătura Geta, în „Opinia” (1898-1899). Sunt naive pianotări de flagrant mimetism eminescianizant. Cu „glasul trist și plângător”, tânăra se cufundă în reverii, suspinând după un „vis pierdut de mângâiere”, un amor „ideal, ceresc”. Sentimentalele notații au pe alocuri o oarecare muzicalitate. Surprinzător, P. s-a apucat și de publicistică, scriind nu numai despre teatru (o incursiune în istoria mișcării teatrale din Moldova, în
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
această situație terapeutului său individual care îi răspunde: Terapeutul - Dacă am înțeles bine, M.C. a considerat că întrebarea dumneavoastră nu avea legătură cu tema tratată în timpul ședinței și, atunci când v-ați apărat punctul de vedere, el și-a manifestat enervarea suspinând? Ințeleg că sunteți decepționată în legătură cu această atitudine; mă întreb dacă, în locul dumneavoastră, nu m-aș fi înfuriat și eu! Oricum ar fi, sunt încântat de această situație! Datorită lui M.C. vom exersa și vom perfecționa competențele privind eficiența interpersonală și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pornit să descopere o nouă imagine asupra lumii și, implicit, o nouă estetică. Instrumentele noii cunoașteri sunt asocierile verbale iraționale - în spiritul tehnicilor psihanalitice -, automatismele de limbaj și aglomerarea de metafore, prin care poemele proliferează în virtutea propriei inerții: „Vasco Vasco suspină geamantanul ai/ uitat un picior în ultima corabie/ și ți-a fugit figura spre golf/ Dar batista își arată dinții spre comandantul/ care își balansează pendulele din urechi/ și pendulele supărate i-au ars barba/ barba a cerut iertare esteticei
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
añi apuagârți chinetlu, / Prit cheari sturnăroasi mași izvurlu, șcretlu, / Suschiră și-nviseadză cupii picurărești...” (Bană astimtă). Și într-o transpunere liberă: „Pustiul doarme pe munții aromânilor / Și încărcate de vremi, dorm și pădurile de pini, / Prin întunecoase pripoare doar șipotul biet / suspină visând și el la turme de mioare...” (Viață stinsă). Alte poeme, cele mai multe studii politice sau cu caracter istoric, amintirile și câteva texte eseistice au fost încredințate fratelui său, Carol Papanace, care le-a publicat în țară, după 1989. SCRIERI: Mihai
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
apoi a făcut o criză și a început să urle cât putea de tare. A adus un lighean și a curățat, spălat și îmbrăcat în haine curate corpul inert al mamei sale. După o săptămână de suferință, mama ei a suspinat pentru ultima oară și s-a stins. Imediat după înmormântare, Corina a fost bătută din nou. După aceea, a început să aibă dureri de cap, nemaifiind niciodată ceea ce fusese până atunci. Într-o zi, tatăl ei a venit acasă cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au pornit alte discuții: bine, poemul e bun el, dar unde sunt poeziile mici, concentrate, adevărate, picături de apă care să oglindească imensitatea oceanelor? Câteva strofe frumoase, lirice, pornind de la o idee, de la o imagine. Da, da, au început să suspine unii, poezia vieții, poezia de dragoste, pastelul, meditația... Și iată că apele s-au întors pornind pe alte albii. Au apărut poantele care încheie poezia de două-trei strofe. De cele mai multe ori poeziile de acest fel sugerează aruncarea ciocanului pe stadioanele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
umbră, și vin noaptea pe furiș cu spionii prin tufiș. Vin pe noapte făr de lună rău mai cobesc prin comună. „Avioane-n cinci coloane, foc și bombe-americane. Lagăr, temniță și fiare! Moarte și spânzurătoare!” Strigă mamele cu dor „Ce suspini tu, puișor?” Stați voi mame-n bună pace! Lăsați pruncii să se joace! Să se joace și să râdă nimeni n-o să vi-i ucidă. Și-ar trimite Tito câinii La-nceputul săptămânii la-nceput și la gătat, peste graniță
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
David Randall (1998, p. 185). Axat pe atrocitățile comise de turci împotriva bulgarilor în 1876, reportajul relatează sec măcelul din Batak, unde zăceau mii de trupuri în curtea unei biserici. Copiii muriseră înfiorați de groază, fete tinere muriseră plângând și suspinând... Nu există lacrimi, nici plânsete, nici strigăte de groază, nici implorări de milă. Apoi adaugă: Recoltele putrezesc pe câmp, iar culegătorii putrezesc aici, în curtea bisericii. Orice schemă (inclusiv cea de mai sus) este aplicabilă parțial. Totul depinde mai ales
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o soție care se numea (nuncupata est) Cyborea. Într-o noapte, după ce și-au Împlinit amândoi Îndatoririle [conjugale], Cyborea, adormind, a avut un vis (somnium vidit) care a Înspăimântat-o și pe care i l-a povestit cu gemete și suspine bărbatului ei, zicând: „Mi s-a arătat (videbatur mihi) că voi naște un fiu plin de vicii (flagitiosum), care va fi cauza pieirii Întregului nostru neam”. Ruben Îi zice: „Povestești un lucru blestemat (nefariam rem), care nu se cuvine povestit
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
avea copii, plimbându-se, a ajuns la țărmul mării și a văzut că un coș Împletit a fost azvârlit de valurile mării. S-a dus Înainte ca să-l deschidă și văzând acolo un copil plăcut la Înfățișare (puerum elegantis formae), suspinând, zice: „Oh, dacă aș avea mângâierea unui asemenea vlăstar, ca să nu-mi las regatul fără urmaș!” Atunci a dat poruncă să fie crescut pruncul pe ascuns și s-a prefăcut Însărcinată. La sfârșit, a mințit că a născut un fiu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a avut parte de o moarte subită (subitanea morte). Atunci Pilat i-a Încredința lui Iuda toată averea (omnes facultates) lui Ruben și a dat-o pe Cyborea, soția lui Ruben, ca nevastă lui Iuda. Într-o zi, când Cyborea suspina din greu și Iuda, bărbatul ei, o Întrebă cu grijă ce are, ea răspunde: „Vai, sunt cea mai nefericită dintre toate femeile, căci pe copilașul meu l-am Înecat În valurile mării, iar pe bărbatul meu l-am găsit mort
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
puținora, ca alchimia, comutarea vieții sufletești în poem: „Iubitele, prădate, se-nturnă înapoi. Și remușcarea oare cu ce să le-o ogoi? [...] Sfielnic se înturnă iubitele și eu / Nu mai posed misterul de fluier și de zeu // Zadarnic câte un spectru suspină lângă geam / Căci ospitalitate nicicâtă nu mai am. [...] Vai! cătră ce tărâmuri de stupi să le îndemn / Acuma, când sunt țeapăn ca un fetiș de lemn!?” SCRIERI: Maria, Timișoara, 1975; Bocceluța cu plăpânde, București, 1977; Roxana, Roxana, Roxana, București, 1978
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
Filide, Silvia, Tirsi), având o imagistică bucolică și convențională, se contaminează de lirismul autohton al cântecelor de lume, de „alăută”. Nu lipsesc tânguirile la modă, suferințele afectate, patimi exagerate („urgia” amorului), șantajul sentimental („dorita moarte”): Rugă cătră Amor, Cântec [O, suspine arzător], [Ah, viață plin de jele] ș.a. O surprinzătoare Meditație, din 1821, de fapt traducerea celebrei L’Isolement (1820) de A. de Lamartine, rămâne o mostră de sincronism asachian, fără ecou în plan literar. Piesele de rezistență ale liricii erotice
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Da’ și dumneata, lași vita cu dracu ista s-o scape în trifoi ! Cucul cel mic bâzâi iar. - De ce-ai lăsat, măi, vaca în trifoi ? se răsti la el Hortolomei. Copilul începui a scânci. Femeile se înduioșară și Jana suspină : - Săracu’, ce știe el! Apoi oamenii luară vorba de vitele pierite în sat. Una a înghițit un paianjen, cel mai multe însă au crăpat în trifoaie. Oaia și vita albă nu-i ca calul : îndată se îmflă. Erau și vaci
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în fiecare sară primblare pă stradă, pă jos, pă sus, cu trăsura, cu mașina reghimentului. Chef la restioran, acasă lume și băuturi. în urducătură podelele morii tremurau scârțâind. Morarul adormise. Cu fruntea rezemată de genunchi, fata părea adormită și ea. Suspina însă, și din ochi i se rostogolea câte un bob cristalin umezindu-i fusta înainte de a ajunge în colb. Undeva, pe podul morii, se auzi chițcăit de guzgani. - Aceea viață ! continuă ghebosul. Joacă-n cărți și-și pupă nevestele în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de veci, amin ; îți pup piciorușele șacușa torn și uleiuș în candelă. Doamne, fă-mi mie, păcătoasei, loc la sânul tău, că n-oi fi mai nevrednică ca altele. Frecându-și stăruitor pleoapele, baba săruta evlavioasă pământul, apoi se scula suspinând. în ogradă troscotul scânteia din firișoare de cleștar ; flămândă, o mâță se prelinse din podul în care mieunau glasuri subțirele. Sub un snop de stuf din streșina casei era ascunsă o legătură, adevăratul motiv al frângerii de inimă cu care
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nopți. După asta bei aghiasmă mare și spui rugăciunea care te-a învățat ea. Nu uita să plătești din când în când părintelui o slujbă : tare bine și cu credință slujește. - Dumnezeu să vă ajutúre și să vă deie sănătate, suspină femeia. - Uite, colea, unde a intrat codobatura, cum se răsfață frunza de podbăl. Crește în mal și-i bună pentru atacați. - Zău, liță ? Și eu învăleam cu ea găluște. Pentru boala asta îi bună și urzica, dar urzica, mai ales
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
privirea, doctorul văzu un gol În loc de chip: nu era cu nimic diferit de ceilalți refugiați care mișunau pe chei. Cu toate acestea, privind În acel gol, doctorul Întrebă: ― Ești bolnav? ― N-am mâncat de trei zile, Îi răspunse tânărul. Doctorul suspină. ― Hai cu mine. Îl conduse pe refugiat pe străzi lăturalnice până la cabinetul său. Îl pofti Înăuntru și aduse tifon, antiseptic și leucoplast dintr-un dulăpior cu medicamente, apoi Îi examină mâna. Rana era pe degetul mare al bărbatului, unde unghia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Desdemona de Îndată ce rămase singură cu verișoara ei În bucătărie. De asta nu ne spuneai nimic despre el În scrisori? ― Nu-i arab. E de la Marea Neagră. ― Asta e sala, Îi explica Între timp Zizmo lui Lefty, arătându-i casa. ― De la Pont! suspină Desdemona cu groază, examinând Între timp răcitorul. Nu-i musulman, sper! ― Nu toată lumea de la Pont s-a convertit, Îi răspunse Lina zeflemitor. Ce crezi, că un grec se duce să Înoate În Marea Neagră și se trezește musulman? ― Dar are sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
așa ceva? ― Nu-i nimic cu noi. ― Ba nu, Lefty. Nu suntem - și Începu să plângă - ...nu suntem oameni buni. Copiii sunt bine. Suntem fericiți. Toate au rămas acum În urmă. Dar Desdemona se aruncă pe pat. ― De ce te-am ascultat? suspină ea. De ce n-am sărit În apă, cum a făcut restul lumii? Bunicul meu Încercă să o Îmbrățișeze, dar ea se scutură. ― Nu mă atinge! ― Des, te rog... ― Mai bine muream În incendiu! Jur! Mai bine muream În Smirna! Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]