5,048 matches
-
sunt deranjați de sintagm). A numi statele ,,unit)ți similare” înseamn) a spune c) fiecare stat este că toate celelalte state, în sensul de a fi o unitate politic) autonom). Este un alt mod de a spune c) statele sunt suverane. Ins) suveranitatea reprezint) și ea un concept neconvenabil. Mulți au convingerea, așa cum a spus și antropologul M. G. Smith, c) ,,în cadrul unui sistem de state suverane, nici un stat nu este suveran”. Eroarea const) în identificarea suveranit)ții statelor cu capacitatea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o unitate politic) autonom). Este un alt mod de a spune c) statele sunt suverane. Ins) suveranitatea reprezint) și ea un concept neconvenabil. Mulți au convingerea, așa cum a spus și antropologul M. G. Smith, c) ,,în cadrul unui sistem de state suverane, nici un stat nu este suveran”. Eroarea const) în identificarea suveranit)ții statelor cu capacitatea lor de a proceda dup) cum doresc. A spune c) statele sunt suverane nu înseamn) a spune c) ele se pot comportă dup) bunul plac, c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a spus și antropologul M. G. Smith, c) ,,în cadrul unui sistem de state suverane, nici un stat nu este suveran”. Eroarea const) în identificarea suveranit)ții statelor cu capacitatea lor de a proceda dup) cum doresc. A spune c) statele sunt suverane nu înseamn) a spune c) ele se pot comportă dup) bunul plac, c) sunt libere de influență altora, c) sunt capabile s) obțin) tot ce doresc. Statele suverane pot s) fie presate din toate p)rțile, s) fie constrânse s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lor de a proceda dup) cum doresc. A spune c) statele sunt suverane nu înseamn) a spune c) ele se pot comportă dup) bunul plac, c) sunt libere de influență altora, c) sunt capabile s) obțin) tot ce doresc. Statele suverane pot s) fie presate din toate p)rțile, s) fie constrânse s) acționeze în moduri pe care ar dori s) le evite, putând cu greu face vreun lucru dup) cum și-ar dori. Suveranitatea statelor nu a presupus niciodat) c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) acționeze în moduri pe care ar dori s) le evite, putând cu greu face vreun lucru dup) cum și-ar dori. Suveranitatea statelor nu a presupus niciodat) c) ele ar fi imune la efectele acțiunii altor state. A fi suveran și a fi dependent nu sunt condiții contradictorii. Statele suverane au avut arareori o existent) liber) și lipsit) de constrângeri. Ce este atunci suveranitatea? A spune c) un stat este suveran înseamn) c) el decide pentru el însuși cum anume
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
evite, putând cu greu face vreun lucru dup) cum și-ar dori. Suveranitatea statelor nu a presupus niciodat) c) ele ar fi imune la efectele acțiunii altor state. A fi suveran și a fi dependent nu sunt condiții contradictorii. Statele suverane au avut arareori o existent) liber) și lipsit) de constrângeri. Ce este atunci suveranitatea? A spune c) un stat este suveran înseamn) c) el decide pentru el însuși cum anume va face fâț) problemelor sale de ordin intern și extern
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fi imune la efectele acțiunii altor state. A fi suveran și a fi dependent nu sunt condiții contradictorii. Statele suverane au avut arareori o existent) liber) și lipsit) de constrângeri. Ce este atunci suveranitatea? A spune c) un stat este suveran înseamn) c) el decide pentru el însuși cum anume va face fâț) problemelor sale de ordin intern și extern, incluzând și opțiunea de a cere sau nu ajutor de la alții, si, procedând astfel, de a-și restrânge libertatea, luându-și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
propriile lor strategii, isi stabilesc propriile traiectorii, iau decizii proprii legate de modul în care s) întâmpine orice nevoi cu care s-ar confruntă, și orice dorințe pe care și le proiecteaz). Nu este mai contradictoriu a spune c) statele suverane sunt întotdeauna constrânse și adesea într-o m)sur) semnificativ), decat a spune c) indivizii liberi iau adesea decizii sub iminentă presiune a evenimentelor. Fiecare stat, ca oricare alt stat, este o entitate politic) suveran). Și totuși, diferențele dintre state
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
contradictoriu a spune c) statele suverane sunt întotdeauna constrânse și adesea într-o m)sur) semnificativ), decat a spune c) indivizii liberi iau adesea decizii sub iminentă presiune a evenimentelor. Fiecare stat, ca oricare alt stat, este o entitate politic) suveran). Și totuși, diferențele dintre state, incepand cu Costă Rica și încheind cu Uniunea Sovietic), din Gambia pan) în Statele Unite, sunt imense. Statele sunt asem)n)toare, dar sunt, de asemenea, și diferite. La fel stau lucrurile și în cazul corporațiilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
627-628 et passim). * controale și echilibr)ri (n.tr.). Smith ar trebui s) știe mai bine. Dac) e s) traducem în termenii pe care el însuși i-a utilizat în mod atât de conving)tor, a spune c) statele sunt suverane înseamn) a spune c) ele sunt segmente ale unei societ)ți plurale (1966, p. 122; cf. 1956). Nici un element important nu este omis din fig. 5.2, ins) anumite lipsuri exist). O imagine complet) ar include, de exemplu, coalițiile care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în secolele următoare, precum că germanii au venit coate-goale în Boemia să se procopsească pe seama localnicilor. Nu este lipsit de interes faptul că episcopul praghez Jaromír luase la consacrare numele german Gebhard și că papa Grigore al VII-lea (1073-1085), suveranul pontif aflat în acerbă dispută cu Henric al IV-lea (rege german între anii 1056-1106 și împărat în perioada 1084-1106) pentru dreptul de investire în demnitățile ecleziastice, a preferat să i se adreseze pe numele lui autohton. Opinia pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de suzeranitatea față de Turcia, cât și de regimul de garanție al Marilor Puteri. Semnificative în acest sens sunt demersurile finalizate cu înființarea de agenții diplomatice la Paris și Belgrad, fără avizul Porții, încheierea de convenții comerciale de pe poziția unui stat suveran, modul deliberat de a face abstracție de jurisdicția consulară, sprijinirea mișcărilor de emancipare națională, încurajarea speranțelor românești pentru rezolvarea unității integrale prin interesul manifestat față de soarta românilor din Transilvania și Bucovina și, nu în ultimul rând, stabilirea unui nou tip
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1984) și Cămașa de mire (1985), cu tentă autobiografică, sunt destul de schematice și teziste, nereușind să compenseze, prin ușurința de a povesti, lipsa de autenticitate a dramelor, rezolvate neconvingător. Eseistul, în general informat și cu apetit teoretic, abordează în Analogia suverană (1975), Creație și implicare (1976), Caligrafii critice (1977), Teme și variațiuni (1979) chestiuni variate, de estetică, de teorie a poeziei, cu aplicații la literatura română și universală, dar practică și portretul literar, cronica, ambele nescutite pe alocuri de reflexe și
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
la literatura română și universală, dar practică și portretul literar, cronica, ambele nescutite pe alocuri de reflexe și partizanate ideologizante. SCRIERI: Azimut, București, 1971; Lăcuste și aeroporturi, București, 1972; Aici, lângă Carpați, București, 1972; Aerul de sub fluturi, București, 1974; Analogia suverană, București, 1975; Creație și implicare, București, 1976; Punctul sensibil, București, 1976; Caligrafii critice, București, 1977; Acordul cu lumea, București, 1978; Elvira și locotenentul, București, 1978; Ochiul mierlei, Craiova, 1979; Teme și variațiuni, București, 1979; Introducere în opera lui Mircea Eliade
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
Aerul de sub fluturi”, RL, 1974, 8; Daniel Dimitriu, Naturaliști, caligrafi și alții, CL, 1974, 6; Liviu Călin, Ion Lotreanu, LCF, 1974, 37; Eugen Dorcescu, „Aerul de sub fluturi”, O, 1974, 43; Mircea Iorgulescu, Ion Lotreanu, LCF, 1975, 24; Lucian Alexiu, „Analogia suverană”, O, 1975, 39; Barbu, O ist., 206-208; Firan, Macedonski-Arghezi, 255-257; Mincu, Poezie, 190-192; Piru, Poezia, II, 347-348; Petru Poantă, „Punctul sensibil”, ST, 1976, 6; Cristian Livescu, „Creație și implicare”, ST, 1977; 1; Ruja, Valori, 59-60; Dan Mutașcu, Elanul temperat, T
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
secrete (deoarece se implică în spionaj), acestea sunt de multe ori ilegale conform legislației țării pe teritoriul căreia se desfășoară. De asemenea, ele pot fi și contrare legilor internaționale, la baza cărora stă principiul neintervenției în afacerile interne ale statelor suverane, deși acest principiu are din ce în ce mai puțină greutate în jurisprudența internațională după încheierea Războiului Rece53. Din aceste motive, la nivelul relațiilor diplomatice este preferabil să nu se recunoască o operațiune, chiar dacă țara ce are de suferit de pe urma ei are cunoștință despre
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Grigurcu, Considerații asupra lui E. Lovinescu, RL, 1994, 2; Nae Antonescu, Jurnalul lui E. Lovinescu, ST, 1994, 4-5; Nicolae Manolescu, Mai este E. Lovinescu actual?, VR, 1994, 5-6; Gheorghe Grigurcu, Agendele lui E. Lovinescu, VR, 1994, 9-10; Aurel Sasu, Eul suveran. Paradigme lovinesciene, Cluj-Napoca, 1994; Borbély, Grădina, 51-61; Gheorghe Grigurcu, E. Lovinescu între continuatori și uzurpatori, postfață Monica Lovinescu, București, 1997; Dicț. analitic, III, 45-49; Valentina Marin Curticeanu, E. Lovinescu. Critic și istoric literar, București, 1998; Horia Stamatu, Locul lui Eugen
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
fel ca în prozele lui Mircea Eliade, insolitul se camuflează în chiar inima realului, ale cărui norme - întruchipate solemn pentru șeful de gară de mersul trenurilor și de regulamentul de funcționare al căilor ferate - trenul-fantomă le sfidează și le încalcă suveran. Prin echilibrul instaurat între contrarii, ca și prin economia de mijloace, G. dă una dintre cele mai izbutite scrieri ale sale. Dacă tehnica narativă a majorității optzeciștilor rămâne predominant acustică (transmisia directă, înregistrarea pe bandă ș.a.m.d.) el este
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
egal și imparțial, conform legii, era revoluționară. Thomas Paine și Alexis de Tocqueville au mers până Într-acolo Încât să pretindă că Revoluțiile Americană și Franceză erau produsul și nu sursa relațiilor de proprietate 24. Așadar, rolul central al statului suveran În era postdinastică este acela de a proteja relațiile de proprietate privată și de a permite ca acumularea și schimburile de proprietate să de dezvolte. Devine clar că acest nou tip de stat există În primul rând pentru a facilita
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1450 și 1550, multe dintre miile de principate și ducate independente au fost slăbite sau eliminate pe măsură ce guvernele centrale deveneau mai puternice 20. Eventual, monarhiile au reușit să dezarmeze vechile dinastii războinice medievale și să le Înlocuiască cu o domnie suverană unică. La jumătatea secolului al XVII-lea, Europa nu mai era condusă de familii locale, pe picior de război Între ele, ci de state monarhice centralizate 21. Acumularea puterii economice În mâinile monarhului a fost primită adesea cu bucurie de către
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
față de rege a devenit testul critic pentru a-și asigura proprietatea și, prin extensie, libertatea. Autoritatea centralizată era acum singură forța care putea atât să garanteze proprietatea, cât și să o confiște. Prima recunoaștere formală, În legea internațională, a dreptului suveran al statului teritorial a fost Tratatul de pace din 1648, care a Încheiat războiul de treizeci de ani Între luterani, calvini și Catolici. Pacea de la Westphalia a recunoscut diferențele ireconciliabile Între diversele ramuri ale Creștinătății și le-a acordat domnitorilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nou medievalism”, o sintagmă propusă de fostul profesor Hedley Bull, de la universitatea Oxford, Într-un eseu scris În 1977. Chiar de atunci, Bull a prevăzut apariția unui nou peisaj politic În Europa. El a crezut că „este posibil ca statele suverane să dispară și să fie Înlocuite nu de un guvern mondial, ci de un echivalent modern și secular al unui gen de organizație politică universală, care a existat În lumea creștină occidentală În Evul Mediu”14. Bull a arătat că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avea conținut”18. Bull a crezut că reconfigurarea lumii politice Într-o „structura de autorități suprapuse și loialități Încrucișate, care țin toate popoarele Împreună Într-o societate universală”19 ar fi cu mult mai superioară atât sistemului existent al statelor suverane În competiție, care au o predilecție pentru război, cât și perspectivei unui guvern mondial unic, al cărui monopol asupra mijloacelor de constrângere și violență ar mari represiunea și opresiunea la o scară mare20. Bull s-a dovedit a fi deosebit de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
statut de constrângere de care drepturile de proprietate s-au bucurat În era statelor-națiune? Va trebui să Începem cu regândirea termenului cetățenie. În mod tradițional, drepturile de care oamenii se bucurau decurgeau din statutul lor de cetățeni ai unei țări suverane. În anii recenți totuși dreptul statului de a conferi cetățenia și de a fi arbitrul final al drepturilor fiecărui cetățean, a fost erodat În mod continuu. Răspândirea identităților multiple a slăbit În mod semnificativ hegemonia statului asupra cetățenilor. De exemplu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
universale. Carta Tribunalului Militar Internațional care a guvernat procesul criminalilor de război de la Nuremberg, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a fost prima Înțelegere guvernamentală multilaterală care recunoștea drepturile și Îndatoririle Într-o comunitate morală care transcende statele suverane. Statele Unite ale Americii și aliații săi i-au judecat pe criminalii de război naziști pentru „crime Împotriva umanității”. În timp ce oficialii naziști argumentau că ei nu au făcut altceva decât să urmeze ordinele guvernului și nu puteau fi puși sub acuzare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]