1,658 matches
-
suprafață, care putea fi spartă ușor cu periuța de dinți, În multe ace, producând un clinchet, care, retrospectiv, are pentru auzul meu americanizat un farmec festiv. Altminteri, nu era nici o bucurie să te trezești. Simt și acum În oase frigul tăios În care parcurgeam dimineața distanța dintre Trinity Lane și băi, târșâindu-mi picioarele, făcând aburi la gură, Îmbrăcat Într-un halat subțire pus peste pijama, cu o pungă voluminoasă pentru burete sub braț. Nimic pe lume nu mă putea convinge
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
C.C., fosta colegă de facultate, de an și de grupă între 1956-1959. De la care, cu nespusă mirare, îmi este dat să aflu, după 20 de ani, că în vremea studenției noastre ea se temuse un pic de mine, găsindu-mă tăios și sarcastic. Dumnezeule! Va să zică, și eu, timidul de altădată, puteam să intimidez pe alții! La asta chiar că nu mă gândisem până atunci, ca și cum timiditatea ar fi fost monopolul meu exclusiv. Se dovedea însă - iată - că nu era, că lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în ingrata situație de a parlamenta cu „forurile”. Ei n-au așteptat indignarea noastră pentru a începe, încă de dimineață, lupta. Au încercat să convingă, să explice (că s-ar comite o mare gafă politică). S-a ajuns la discuții tăioase, la periculoase explozii de sinceritate (cei mai în măsură și mai în drept să ofere amănunte și precizări sunt desigur colegii sus-amintiți. Eu nu fac decât să evoc acea zi din perspectiva mea). Șansele nu păreau să fie de partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de înaltă calificare... În acest moment, am explodat, iritat de bizara spovedanie, ce nu părea să se sfârșească, l-am întrerupt pe prietenul meu, și, uitând unde sunt și că trebuia să-l menajez, l-am întrebat pe un ton tăios reproș: — Dar de oameni, de ei nu ți-e milă? Sau de copii? Rămase tăcut. Parcă n-ar fi auzit ce l-am întrebat sau că l-aș fi întrebat ceva. Într-un târziu, îl auzii că-mi răspunde totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sunt de stânga până și în raport cu personajele literare (cele ale romancierului rus în cazul de față)! Elitei protagoniștilor eu îi opun cumva - prin acea „tentativă de reabilitare a «umiliților și obidiților» operei dostoievskiene” - mulțimea personajelor mici, aparent insignifiante. * Printre subiectivități tăioase, exacerbate de libertatea de exprimare, propria-mi (cum altfel) subiectivitate; mai temperată totuși de posibilitatea pe care o am de a privi din mai multe puncte de vedere deodată. * Romanul genial. Romanul despre rai. Al cărui autor, firește, sunt eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fost tragi-comică. Aflasem de existența lui, unul din românii "ajunși" ginere de general și decan al Facultății de Arte Plastice de la Universidad de Chile. I-am solicitat secretarei să-mi facă legătura la telefon. Mi-a răspuns pe un ton tăios: "Măi, tu ești noul comunist și securist de la ambasadă? Eu cred că am fost clar cu voi, nu vreau să am de-a face cu niciunul..." Au urmat câteva aprecieri care nu sunt din limbajul diplomatic și convorbirea s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
uriașe din partea Austro-Ungariei și Germaniei, Împăratul Wilhelm trimițând la București pe ducele Johann Albrecht von Mecklemburg Schwerin (Începutul lui septembrie 1915), pentru a discuta cu regele. În timpul dicuțiilor dintre cei doi a avut loc un schimb de replici destul de tăioase, regele i-ar fi spus că este un suveran constituțional, că nu poate guverna fără să țină seama de țară, la care Johann ar fi răspuns: „că după informațiile lui România nu este o țară de opinie publică bine definită
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
noi iar a merge alături de Rusia ar Însemna nenorocirea țării”. În același context a atras atenția asupra apropierii de Germania, arătând că aceasta a sprijinit România În problema Dunării, În problema dezvoltării economice. Duca aprecia că „toate frazele lui erau tăioase ca o lovitură de spadă, nu a omis nici unul dintre argumente pentru a susține teza germanofilă. Nici un cuvânt de prisos, nici o slăbiciune În legătura argumentelor, decurgeau toate unele din altele ca Într-un aparat de precizie. O minune de construcție
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cuvintele lui, nu se știe cu exactitate deoarece cei care au notat despre consiliu au făcut-o sub impactul momentului sau peste ani din amintiri, sau din ceea ce au povestit cei care au participat. Duca Îl descrie ca fiind lapidar, tăios, energic, dar pe când la Sinaia era solemn și profetic, acum era Încruntat și crispat de mânie, Îl prezintă ca pe unul pe care nu-l interesează cine va Învinge, ci cu cine trebuia să mergem, chiar dacă ar fi fost să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ucis păsările! M-am lăsat iarăși ispitit să trag o raită pe malurile lacului Dorobanț, cel de dincolo de Ciric. Cu mașina fac doar câteva minute. Astăzi larga întindere de apă are culoarea cromului și este încrețită ușor de o adiere tăioasă. Acum câteva zile termometrul arăta zero grade, apa era înghețată, dar astăzi, când este mult mai frig, nu mai este gheață. Peisajul, cu dealuri moldovenești, lutoase, este dezolant și neprietenos; abia câteva tufe, pe jumătate uscate. Senzația este de sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
William, fostul vas olan dez confiscat de pirați : Anne Bonny și Mary Read. Despre prima se spune că era concubina căpitanului, deși puteau fi amândouă, pentru că la proces au scăpat numai datorită faptului că erau însărcinate. S-au consemnat vorbele tăioase pe care Anne Bonny i le-ar fi adresat amantului ei, în sala de judecată : Dacă ai fi luptat ca un bărbat, nu ai fi fost spânzurat ca un câine! Cu tot echipajul, Calico Jack a fost atârnat în ștreang
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ultima ei consecință 7, asta dacă presupunem că ea ar fi fost începută vreodată, altcumva decât prin imaginație. Deși de aprecieri romanul s-a bucurat doar sporadic, fără a fi o bornă a istoriei literare, un critic cu o viziune tăioasă, precum Eugen Negrici, a notat : Rolul acestei cărți în evoluția literaturii române a fost mai mare decât se poate bănui. Ea a netezit nu numai drumul literaturii de aventuri, ci și pe acela al prozei pitorești, fantastice, ima ginative, fanteziste
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
domeniul magic al literaturii. Labiș a înțeles că șansa sa este să reziste, să asculte, să tacă sau să răspundă dacă se simțea în stare dar să fie de față pentru că numai aici, numai în vecinătatea arzătoare, numai în prezența tăioasă a celui care știe ce este literatura, când atâția alții păreau să fi uitat, exista șansa unei confirmări, posibilitatea reală a unui început de existență literară. G. Mărgărit privea cu dispreț, cu un dispreț atoateștiutor, care-l făcea atent pe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dacă e Opera lui Dumnezeu, vrei oare să te sustragi voinței sale? Oh, da, Domnul poate să se lipsească și de dumneata; dar crezi că ești capabil să-ți asumi responsabilitatea că nu ai corespuns planurilor sale?». Vocea dură și tăioasă a părintelui Natale își obținea efectul scontat. Știa bine că, cu acest fiu spiritual, trebuia să folosească un limbaj energic și prompt ca să-l tempereze asemenea oțelului contra atacurilor violente de descurajare ale diavolului. Într-o scrisoare, din 30 ianuarie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sa și să-mi dea să-i împlinesc, cu prețul oricărei încercări și suferințe, voința sfântă» (29 aprilie 1954). Biserica Mea! A fost geamătul pe care îl avea continuu pe buze, pe care îl simțea profund ca pe o lamă tăioasă care-i pătrundea în trup. Motivul profetic ce vibrează în acel geamăt are notele iubirii sale consumate pentru Biserică, a bucuriei pentru vitalitatea operelor pe care le-a împlinit în ea, a speranței în victoria lui Cristos, căruia i-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vulturul bicefal la capăt, anunța pe împărat și familia imperială. Alexandru al III-lea, deja atins de boala lui Bright, care urma să-l doboare peste patru luni, arăta încă bine și apariția acestui colos cu față întunecată și privire tăioasă contrasta cu silueta firavă și grațioasă a împărătesei 22, împodobită cu bijuteriile tezaurului imperial smaralde mari ce sclipeau în acel soi de diademă Kakoșnik obligatorie la Curte și destul de asemănătoare, prin formă, cu tiara grenadierilor lui Frederic al II-lea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
funcționar din echipă...). "Bine ați venit, domnilor! Vă cunosc personal sau din reputație, și știu că înainte de toate sînteți oameni onești. Nu aș putea spune același lucru (și aici figura Tigrului se preschimba în mască de război japoneză, cu privire tăioasă și sprîncenele ridicate) despre președintele războinic al delegației căreia îi urmați. Dacă aș fi vrut să uzez de dreptul meu, l-aș fi trimis pe acest personaj pînă la frontieră între doi jandarmi, căci nu este permis unui șef de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
constantinopolitane la curtea papală de la Avignon și viitor ierarh al bisericii romano-catolice) și rezistența ortodoxă. E posibil ca motivațiile să se fi combinat în contextul politico-religios și istoric, în fond, al momentului, așa cum e posibil ca atitudinea critică și chiar tăioasă a lui Varlaam față de mai multe aspecte ale practicii credinței ortodoxe în partea orientală a Europei să fi accentuat poziția antiunionistă a partidei monahale athonite și a populației capitalei bizantine, precum și formularea teologică a isihasmului, noua orientare. "Îndumnezeirea", la care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de a stăpâni exaltarea diferențelor care mi-au fost conferite și cu care mă identific în chip spontan și irațional (G. Liiceanu, Despre limită) Aceasta e, în esență, și perspectiva Ioanei Pârvulescu, firește că într-un chip mai irizat, fără tăioase vehemențe de editorialist politic. (22, 15.VII.- 21.VII.2003) Și o ruga adeseori cuviosul să se îmbrace în chipul călugăresc, dar ea nu-l asculta, până când, fiind certată printr-o vedenie, a rugat pe fiul său să o îmbrace
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
locului. La câțiva pași de ea nu era nimeni altul decât tigrul de cu o noapte în urmă! Minli îi putea vedea vârful verde al cozii, în spatele unuia dintre bolovanii colțuroși. În cea mai mare liniște, înșfăcă prima piatră mai tăioasă peste care dădu și se furișă mai aproape de fiară. Și iată-l! Tigrul hidos se plimba dintr-o parte în alta, pe un bolovan golaș, de parcă ar fi așteptat ceva. Minli strânse și mai tare piatra în pumn.” (Grace Lin
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
nu poate decît să fie îngenuncheat de forța propriilor greșeli și nedreptăți.] Kenrick, translated from the Saxon / Kenrick, tradus din saxonă - "valuri negre" încălecînd "vînturile ce vuiesc", "nori bruni întunecați" ascunzînd "fața soarelui"; "urletul lupului" înfricoșînd cerul; "muntele ucișilor"; "vînturi tăioase și asurzitoare" vuiesc "peste întinsa cîmpie"; distrugerea șade pe sabia omului; omul "plin de sînge". Cerdick, translated from the Saxon / Cerdick, tradus din saxonă - "săgeata zburătoare-a morții"; "fluviul vuitor"; "lacul morții"; "furtuna cea vuind"; "fiul vijeliei"; "valea pătată de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
s-a judecat fugar, deoarece sentința era dinainte pregătită. Am avut mai mulți avocați în apărare, printre care și Radu Budișteanu, comandant legionar, fost ministru secretar de stat, avocat de mare valoare. Acesta a fost cel mai curajos, incisiv și tăios, acuzând organele de anchetă și susținând cauza noastră pe linie legionară, arătând că nu acești tineri au înființat Frățiile de Cruce, ci Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța, a căror oseminte zac la temelia statului de mâine. Și nu a exagerat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
propagandei conservatorilor care prezentau pe Rosetti drept geniul rău al lui Ion Brătianu, iar, pe de altă parte, era datorită înfățișării sale. Căci, pe când Brătianu avea o figură simpatică, deschisă, frumoasă, Rosetti dimpotrivă, cu ochii lui bolbocați, cu privirea lui tăioasă, cu urâțenia ce-l caracteriza, făcea antipatii 334. Pe la 1871, 1872, 1873 și 1874, curentul liberal creștea mereu și cucerea conștiințele. Tineretul, în proporție de 90 la sută, mergea către liberali, dar, cu toate acestea, pe cât era de iubit Brătianu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a amintit și cîteva din vorbele spuse în diverse împrejurări de cel pe care îl evoca. Una, favorabilă lui, încerca să sugereze bunele raporturi avute cu istoricul literar. „Ești singurul cazac om de lume”, i-ar fi spus acesta. Alta, tăioasă, a relevat suspiciunile lui Călinescu față de Tudor Vianu. Odată, la Academie, după ce l-a întîmpinat cordial, radios, pe autorul marii Istorii a literaturii române cu „Salut, colega! Mă bucur să te văd!”, esteticianul a primit următoarea replică: „Nu te bucuri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gingaș ciclop”, scria Paul Georgescu despre prietenul nostru. Cuvintele sunt valabile, firește, și pentru Sinuciderea din Grădina Botanică. Scrisul lui Radu Petrescu mă atrăsese de la Început prin eleganța și transparența stilului, cu volutele sale neașteptate, colorate, aeriene, prin bruschețea surprizei tăioase și ritmul surdinei, printr-un soi de mister lexical, În sine și pentru sine. Memorasem chiar, cândva, câteva fraze, fără să bănuiesc atunci ce vor deveni ulterior, În exil, rânduri ca acestea: „Metodă infailibilă pentru a ști care e fraza
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]