19,688 matches
-
3 = coeficient de reducție care se calculează ca raport Între salariul mediu tarifar al personalului și salariul tarifar al categoriei i; EMBED Equation.3 (3.41) În care: EMBED Equation.3 = salariul mediu tarifar al personalului; EMBED Equation.3 = salariul tarifar al categoriei i. EMBED Equation.3 (3.42) În care: EMBED Equation.3 = numărul de personal din fiecare categorie; n = numărul de categorii. EMBED Equation.3 (3.43) În care: EMBED Equation.3 = fondul tarifar de salarii al categoriei. În
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
personalului; EMBED Equation.3 = salariul tarifar al categoriei i. EMBED Equation.3 (3.42) În care: EMBED Equation.3 = numărul de personal din fiecare categorie; n = numărul de categorii. EMBED Equation.3 (3.43) În care: EMBED Equation.3 = fondul tarifar de salarii al categoriei. În același mod se poate determina și sporul valorii adăugate obținute ca urmare a creșterii calificării: EMBED Equation.3 (3.44) În care: VA = valoarea adăugată. Pentru practică este important să se poată determina efectul ridicării
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și cel de creștere a salariului mediu ( EMBED Equation.3 ) să se respecte următoarea corelație: EMBED Equation.3 . Această corelație evidențiază faptul că, pentru a se Înregistra efecte pozitive ca urmare a creșterii productivității muncii, este necesar ca salariile medii tarifare să aibă o creștere mai lentă decât productivitatea, fapt care are consecințe directe asupra reducerii costurilor cu salariile. Așa cum rezultă și din figura 5.6., creșterea productivității muncii are o influență favorabilă și asupra reducerii cheltuielilor de producție exprimată la
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
se cuvine celor ce au concurat la creșterea productivității muncii și, mai ales, trebuie să motiveze foarte argumentat decizia sa pentru ca personalul să rămână motivat În continuare, pentru aplicarea altor măsuri. Corelația cunoscută Între creșterea productivității muncii, a salariului mediu tarifar și a numărului de salariați, recomandată de literatura de specialitate, este: EMBED Equation.3 Această corelație exprimă faptul că indicele de creștere a numărului de personal trebuie să fie mai mic decât indicele de creștere a fondului de salarii, care
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
și să reprezinte condiția pentru ca activitatea, ca subsistem, să rămână viabilă și competitivă, cu efecte de aceeași natură asupra Întregului sistem, care este Întreprinderea. Prima corelație care trebuie avută În vedere este aceea dintre numărul de personal și salariul mediu tarifar, respectiv EMBED Equation.3 . Această corelație Își are suportul În faptul real că În orice moment trebuie să existe posibilitatea creșterii salariilor, care are ca sursă fondul constituit cu această destinație. În cazul relației inverse ( EMBED Equation.3 ), ar Însemna
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
noile angajări, firma riscând astfel să nu-și găsească oameni pentru noile posturi vacante. Cea de-a doua corelație ( EMBED Equation.3 ) exprimă faptul că indicele de creștere a productivității muncii trebuie să devanseze indicele de creștere a salariului mediu tarifar ca o condiție obligatorie a faptului că firma trebuie să-și asigure, În acest fel, resursele proprii de dezvoltare. Limita la care trebuie să se blocheze această corelație este egalitatea dintre cei doi indici ( EMBED Equation.3 ), care exprimă faptul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
123, 124, 141, 160, 164, 167 Coeficient ~ calificării medii 73, 74 ~ de circulație 84 ~ de complexitate a lucrărilor 74 ~ de concordanță 134 ~ de creștere a productivității muncii 143 ~ efectiv al schimburilor 91 ~ de elasticitate 127, 128 ~ de fluctuație 84 ~ mediu tarifar al lucrărilor 74 ~ mișcării totale 84 ~ de modificare a manoperei specifice și a prețului unitar 144 ~ de neconcordanță inferior 79, 80 ~ de neconcordanță superior 79, 80, 81 ~ de rebut 146 Competență 29, 60 ~ profesională 48 limitele de ~ 39 Comportament 63
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
sediul ~ 53 sistemul de indicatori economico‑financiari ai ~ 111 viabilitatea și competitivitatea ~ 140 Fișa ~ de descriere 42 ~ postului 179, 184 Flexibilitatea 64 Fluctuație 83, 84, 110, 111 ~ efectivă (activă) 85 ~ potențială (latentă) 85 Fond(-uri) ~ fixe 101 ~ fixe active 101 ~ tarifar de salarii 107 valoarea ~ fixe 141 Formare 63 ~ continuă 24 Formular 32, 36, 40, 51, 56 ~ de angajare 55 ~ de candidatură 55, 198 ~ de cerere 55 ~ de cerere de angajare tip „deschis“ 201 ~ de cerere de angajare tip „Închis“ 200
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
118, 135, 150 ~ permanenți 82 ~ sezonieri 82 categorii de ~ 26, 147 comportamentul ~ 90 deficiențe din activitatea ~ 24 efectivele de ~ 21 Înghețarea numărului de ~ 27 structura ~ după contractul de muncă 82 Salariu 43, 68, 84, 105 ~ diferențiat 43 ~ individual 133 ~ mediu tarifar 106, 114, 116, 133, 134, 135, 136, 148 ~ minim 133, 134 ~ pe ramură sau economie 133 ~ tarifar 106 creșterea ~ 112, 130, 136 Împărțirea postului și a ~ Între mai mulți angajați 27 subiectivismul plății ~ 43 Salarizare 36, 75, 105, 132 ~ compensatorie
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
efectivele de ~ 21 Înghețarea numărului de ~ 27 structura ~ după contractul de muncă 82 Salariu 43, 68, 84, 105 ~ diferențiat 43 ~ individual 133 ~ mediu tarifar 106, 114, 116, 133, 134, 135, 136, 148 ~ minim 133, 134 ~ pe ramură sau economie 133 ~ tarifar 106 creșterea ~ 112, 130, 136 Împărțirea postului și a ~ Între mai mulți angajați 27 subiectivismul plății ~ 43 Salarizare 36, 75, 105, 132 ~ compensatorie 25 forme stimulative de ~ 150 grile de ~ 42 niveluri de ~ 42, 43, 44 sistem de ~ 41, 44
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
meslin, care se încadrează la codul NC 1001 99 00, și secară, care se încadrează la codul NC 1002 90 00, prevăzute în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012. Potrivit Codului fiscal, se poate aplica și o cotă redusă de 5%, asupra
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
totalitatea procedurilor vamale. Indiferent de felul lor, taxele vamale practicate de o anumită țară sunt menționate în tariful vamal, fiind specificate, pentru fiecare categorie de produse sau produse individualizate, taxele vamale exprimate în procente, precum și cele rezultate din aplicarea măsurilor tarifare preferențiale prevăzute de lege; B) în funcție de nivelul lor, taxele vamale de import pot fi: taxa vamală în condiția aplicării clauzei națiunii celei mai favo rizate - este practicată la importul de mărfuri pe care o țară membră a Organizației Mondiale de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
a Pieței Interne Europene. Tariful vamal comun a fost instituit în 1968, odată cu încheierea procesului de eliminare a taxelor vamale între țările membre UE și cu formarea uniunii vamale. Tariful vamal comun cuprinde lista taxelor vamale aplicate pe fiecare linie tarifară importurilor din țări terțe, de toate statele membre ale UE, în regimul clauzei națiunii celei mai favorizate. Taxele vamale sunt identice în oricare punct de intrare a mărfurilor în teritoriul vamal constituit al UE, ceea ce asigură condiții de concurență loială
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
identice în oricare punct de intrare a mărfurilor în teritoriul vamal constituit al UE, ceea ce asigură condiții de concurență loială în Piața Internă Unică. Taxele vamale înscrise în Tariful vamal comun respectă angajamentele asumate de UE în cadrul OMC, pentru domeniul tarifar, în numele tuturor statelor membre. Marea majoritate a taxelor vamale din Tariful vamal comun sunt consolidate în cadrul OMC 1.5.1. Baza legală a tarifului vamal comun o reprezintă Regulamentul Consiliului nr. 2658/87 din 23 iulie 1987 privind tariful și
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Oficial L 256, 07/09/1987), cu modificările ulterioare. Aplicarea tarifului vamal comun se face direct, fără adoptarea unei legislații naționale specifice. Nivelul de bază al taxelor vamale înscrise în Tariful vamal comun al UE reprezintă rezultatul negocierilor și consolidărilor tarifare ce au avut loc în cadrul Capitolul 8 113 113 diverselor Runde de negocieri din cadrul OMC și/sau în cadrul negocierilor avute cu unii membri OMC, la fiecare lărgire a Uniunii Europene. Aplicat uniform în toate statele membre ale UE, Tariful vamal
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
activității productive, ci în raport cu alte criterii, având la bază anumite fundamente (politica de amortizare, legislația, contractele de închiriere, evoluția tarifelor la consumurile generale ș.a.). Cheltuielile fixe sunt alcătuite în principal din: cheltuieli cu amortizarea; alte cheltuieli cu caracter fix (salariile tarifare, cheltuielile generale ale întreprinderii, cum ar fi: iluminatul, încălzirea, chiriile imobilelor etc.). De remarcat este faptul că, pe termen lung, toate cheltuielile devin variabile. În activitatea economică, evoluția costurilor variabile unitare (la nivel de produs sau la un leu producție
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
containere, paleți, cutii), ce pot genera unele constrângeri, și ciclului de viață, noțiune importantă din punctul de vedere al stocului de produse. Prețul influențează mărimea comenzii, iar schimbările de preț pot determina fenomene de anticipare în materie de achiziții. Baremele tarifare perturbă gestiunea stocurilor și a fluxurilor de aprovizionare, deoarece legătura dintre baremele cantitative și comportamentul adoptat de consumator are drept consecință acest efect. Promovarea are rolul de informare, de convingere, de reamintire, de repoziționare a produsului față de cele concurente etc.
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
în ferma-școală trebuie să aibă la bază un Regulament de ordine interioară, care să precizeze în termeni administrativi și juridici, răspunderile care revin îndrumătorului de practică agricolă, elevilor etc.; - activitatea de instruire practică în ferma- școală trebuie apreciată în raport cu indicatorii tarifari de calificare sau cu altă bază (lista de competențe generale și specifice) pentru nivelul de lucrător calificat; - ca urmare în aprecierea nivelului de calificare a elevilor trebuie considerată și dimensiunea economică, respectiv, rețea de retribuire a muncii, chiar dacă aceasta nu
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
contracteze o firmă-terț. După 1945, s-au înregistrat două mari etape de avînt în direcția multinaționalizării firmelor. În anii 1950-1960 au fost în principal firme americane care, grație managementului superior, s-au implantat fie în Europa pentru a contura obstacolele tarifare, fie în țările Lumii a treia, pentru a se apropia de sursele de materii prime sau pentru a utiliza mîna de lucru mai ieftină. În anii 1970-1980, firmele europene și japoneze se internaționalizează la rîndul lor, pentru a-și depăși
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
complexă a construirii unei identități regionale stabile și stabilizatoare. Astăzi funcționează un număr suficient de ridicat de acorduri de comerț liber între diferite state ale lumii care urmăresc, selectiv, stimularea comerțului la scară globală și regională prin reducerea/eliminarea barierelor tarifare și non-tarifare, dezvoltarea națională și regională reciprocă, urmărind și valori esențiale ca libertate politică, democrație, stabilitate și pace, precondiții necesare pentru prosperitatea zonei vizate. O serie de acorduri sînt încă în derulare, precum 1: * Zona de liber schimb ASEAN (acord
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
naționale. Ex de țări: India, China, cîteva țări din America latină și Africa În țările occidentale, cea mai evidentă manifestare a acestei schimbări de atitudine este marea reorganizare și liberalizare a piețelor, privatizarea industriilor de stat și reducerea imperfecțiunilor pieței (barierile tarifare și netarifare, controlul prețurilor ). Dar nu toate țările sunt În stare să elaboreze și să aplice strategii eficace de atragere a ISD. Dacă analizăm și comparăm strategiile adoptate de guverne În scenariile prezentate mai sus putem remarca o trecere a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
afaceri, despre posibilitățile de extindere teritorială prin penetrarea noilor piețe de desfacere și modalității de fructificare a beneficiului scontat prin selectarea ramurii atractive. Astfel, aspectele economice care vor fi analizate de investitor sunt: Cucerirea unui segment de piață, evitînd barierele tarifare și netarifare; Folosirea unor materii prime, a forței de muncă și a altor resurse existente În țara În care investește, fără a face cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli cu pregătirea forței de muncă Lărgirea pieței de desfacere a produsului finit
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
interdependența economiilor naționale și crearea unei piețe globale, dominată de o circulație liberă (a mărfurilor și servici ilo r, a capitalurilor și persoa nelor, a tehnologiilor, informațiilor și comuni caț iilor, științei și tehnicii, a culturii), de uniuni (vamale, monetare, tarifar e ș i fiscale), de politici și stra tegii comune, de o formă suprastatală de conduc ere . În ultimele decenii, o serie de transformări ra dic ale ce au avut loc în economia mondială a generat largi controverse, pur tate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sus. Liderii și organizațiile puterilor occidentale liberale, sprijiniți de mass-mediile tot mai diversificate, vorbesc și susțin planuri de globalizare și mondializare. Concret, sunt acțiuni pentru accentuarea unificării economice a lumii întreprinse de guverne și organizații economice internaționale, pentru reducerea barierelor tarifare la exporturile și importurile de bunuri și servicii. La nivel de țară sunt stabilite norme pentru integrarea economiei naționale în economia internațională prin investiții străine, migrații din și spre țara care se globalizează, asimilări de noi tehnologii și prezența militară
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unor ședințe poate varia de la 5-10 RON până la 500-1000 RON sau chiar mai mult. El este adaptat, de regulă, în funcție de client: cei care se prezintă în mașini scumpe, care au multe bijuterii sau sunt îmbrăcați deosebit beneficiază de un tratament tarifar special: "Cer și eu bani după om" (M., 51 ani, Bacău). Alături de acest "capital simbolic", un alt aspect care contribuie la formarea prețului ține și de serviciile oferite. Adesea, ședințele de divinație nu sunt decât preambulul altor ritualuri și practici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]