3,258 matches
-
În față sila fiecare pas Își balansa minerul umbrelei. Am impresia că i se stricase Încuietoarea pentru că umbrela se tot, deschidea și se Închidea, de parcă respira și ea. N-am avut curajul să-i adresez vreun cuvînt, dar am fost tentat, o clipă, s-o iau pe urmele lui. Poate era mai bine să-mi croiesc drum, fără șovăire. În orice caz, poate voi fi În stare și eu să văd dincolo de curbă dacă mai fac cinci-șase pași. Dacă aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Mircea, noi vrem și putem să fim derbedei în scriitura asta. Dar suntem și profesori. Și dorința noastră este să îi încurajăm pe alți pui de ceva să nu se creadă loseri a priori, așa cum și noi am fi fost tentați cândva. Nu uita de vremea când pretindeai că ești magaziner ca să-ți crești standingul în comunitatea de navetiști spre Turda. Noi începem deja să mirosim a trecut. Până și tu, om tânăr, bărbat întreg și intelectual întreg, tocmai fiindcă refuzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
noștri din prima parte a celui de-al doilea război mondial), în primul rând a reprezentantului Japoniei, un consilier care, ca orice asiatic, știa să împletească șiretenia cu duritatea (în discuții, firește). Astfel, când sovieticul o lua razna și era tentat să bată cu pumnul în masă, uneori la propriu, reprezentanții României, Japoniei și R.F. Germania îi aduceau aminte, tranșant că discuțiile se purtau la Geneva / New York și nu la Teheran, Yalta sau Potsdam. Pătrunsesem în lumea selectă a diplomației de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
furioasă. Îmi doream să fi spus ceva liniștitor așa că am dat câteva pagini înapoi și am dat clic pe Today’s Stars. „Astăzi se pune accentul pe acea secțiune a horoscopului dvs. ce ține de pur răsfăț. O să vă simțiți tentați să vă dezlănțuiți înclinația spre hedonism. Atâta timp cât este legal și nu faceți rău altcuiva, sunteți liberi să vă faceți de cap“. Nici asta nu-mi plăcea. Nu voiam să-și dezlănțuie înclinația spre hedonism cu nimeni în afară de mine. Am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
nu o lași să mă atingă! Ține-o cât mai departe... Așa că am încuiat costumul la loc, înapoi în celulă, alături de ceilalți complici la crimă, bine închis peste noapte, departe de mine. * Dar lipsește ceva și din prezent. Nu ești tentat să crezi asta? Mobilă, pestriță și plină de șarm, viața mea arată bine - oricum, pe hârtie - dar cred că am căzut cu toții de acord că am o problemă. Nu e așa? Și atunci despre ce e vorba? Fraților, faceți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pricepuți în a stârni urlete atavice. În timp ce traversa scârțâind grinzile, apropiindu-se de noi, cu părul lui îmbibat de ulei, care îi acoperea umerii ca un șal, cu încheieturile mâinilor care zgâriau podeaua, atât eu cât și Fielding am fost tentați să credem că avem ceva în el care îl împingea mereu înainte, fără putință de a se opune, poate din cauza bărbii de om primitiv, sau a blugilor străvechi, sau a pântecului lui nobil-sălbatic de băutor de bere. Nu era nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a schimbării școala trebuie să devină un mediu de promovare a valorilor. Ultimii 10 ani au reprezentat pentru Liceul Teoretic „Miron Costin” Iași o perioadă de înflorire spectaculoasă pentru toate disciplinele de învățământ. Deși, ca profesor de chimie, aș fi tentată să consider chimia ca fiind cel mai important obiect de studiu, obiectiv vorbind, în domeniul chimiei liceul nostru a făcut pași uriași în ceea ce privește dotarea cu resurse materiale și în calitatea actului educațional, aspecte pe deplin susținute de rezultatele obținute de
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
acum intra clar în categoria asta. Am cotrobăit prin geantă până am dat de ea. —Ce, acum? —De ce nu?! Îmi zâmbi pe neașteptate, uitând pentru o clipă că era îmbrăcat în puloverul lui de cricket, ca un căpitan de echipă, tentat să iasă din ce e corect și restrictiv. —Bine, dă-i drumul. E aproape weekend în fond. M-am așezat jos pe mochetă și am pus oglinjoara de la trusa de farduri pe masa de cafea, trasând două linii cu ajutorul cardului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
am hotărât să renunț la ele (probabil făcând ordine în multele mele hârtii și, hapsân, păstrându-le ca bune de scris pe partea lor nefolosită) și, mai ales, mă mir că le recitesc fără nici un fel de tresărire. Mă simt tentat doar să aștern aceste rânduri oarecum reci, obiective, de simplă constatare, observând cât de ușor pier cuvintele. Cele care până nu demult au exprimat o durere reală, umană, recitite, acum, nu sunt decât simple vorbe circumstanțiale, bombate, emfatice, penibile. De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nostru parșiv, strămoșesc de a-ți ascunde gândurile în fața celuilalt. De a nu avea încredere așa, din primul imbold, în altcineva. Am încercat mai târziu să mă dezbar de această perfidie. Nu am reușit deplin nici până acum. Tot sunt tentat să răspund nu, să-mi ascund gândul când mi se cere o părere directă. Parșivenie țărănească, străveche. Nu știu din ce experiențe ale strămoșilor s-a sedimentat, dar ea trăiește în mine. Și în mulți dintre noi. De aici ușurința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se va deschide iarăși pentru tine. Înaintez în astfel de dimineți cu molcome zăbave în fața vitrinelor, a intrărilor în clădiri, a gangurilor, a crâșmelor, a prăvăliilor de tot felul. Mai peste tot mă întâlnesc cu textul, mă citesc și sunt tentat a transcrie cele citite. A rescrie, iar și iar, același text, înciudat doar pe sărăcia de cuvinte, amărât că încă, parcă, șirurile nu au coerența pe care le-o simt, întristat că rescrierea minte, oricât de mult aș încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
în text, mă apropii acoperindu-mă cu neștiutul pe care îl descopăr. Mi-e din ce în ce mai teamă să înaintez coborând, pentru că presimt cum însuși textul parcă nu este pregătit spre a mă primi definitiv. Doar m-a ademenit, doar încă mă tentează cu astfel de ordonări de cuvinte, dar încă se refuză a fi descoperit pe deplin. Nu sunt pregătit pentru revelații ultime, după cum probabil nici el, textul, încă nu-i deplin hotărât să mă primească. Ce-mi mai pregătește? Ce încercări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
talentului propriu. Iată de ce, cadrele didactice trebuie să găsească la copii înclinațiile spre anumite obiecte de studiu, să depisteze interesul și plăcerea cu care aceștia participă la ore. În fond, unii dintre copii se vor îndrepta spre dexterități ei fiind tentați de a-și alege meserii legate de educația fizică, educația plastică, educația muzicală, abilități practice. Nici orele de „opțional” nu trebuie neglijate. În acest sens, copiii vor fi încurajați să se înscrie la opționalele îndrăgite, tocmai pentru a-și cultiva
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
o șapcă verde, trasă peste ureche, fapt care-i conferea omului de paie un aer destul de pișicher. Privindu-l de la distanță sau chiar de-aproape, aveai impresia că stogul de fân postat În fața ta Îți face mereu cu ochiul. Erai tentat, pe loc, să-i răspunzi În același mod. Imediat după metamorfoză, din stogul numit Braic apărea o mână Înarmată cu un chibrit sau o brichetă care aprindea un singur fir de pai, după care se evapora din piesaj... Stogul lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o frunte Înaltă, scobită la tâmple, sprâncenele stufoase, pleoapele galbene, bărbia bombată ca o pară, care se mișca neverosimil În sus și În jos, În dezacord cu buzele și ochii verzi cu reflexe cenușii, astfel că, atunci când Satanovski vorbea, erai tentat să urmărești mișcarea mecanică a acestei protuberanțe faciale, fără să-ți dai seama că mișcarea te fascina (hipnotiza?) Într-un asemenea hal, Încât, orbit fiind, nu mai puteai urmări cu atenție ce se petrece În jurul tău. În afară de aceasta, cărțile stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Universul pierdut printre degete frământă stările necuvenite ajustat până la marginea îndoielii. Mă prăbușesc incert în praful înghețat al dimineții de sepie și emisiile pulsatile trec dincolo de așteptări suspendându-se una pe alta. Nu cerșesc blândețea zilelor de ieri, doar sunt tentat de atracția viitorului ce se poticnește în staționări echivoce. Liminar, clipele brodate timid se pierd, însă acum mă-nghesuie, oscilează, mă leagănă duios zvâcnesc în afară tot felul de versuri întâmplătoare declanșând flashul amintirilor înăbușite ce nu le-am întâlnit
At?t de cald by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83727_a_85052]
-
căutat pe Leo, dar n-am reușit să-l găsesc. Mi-am Închipuit că Întâlnise un tip și se retrăsese În cameră pentru o tăvăleală. Nedim s-a oferit să mă conducă la hotel În Porsche-le lui și am fost tentată să accept până când și-a lăsat mâna să-mi mângâie partea inferioară a spatelui În timp ce-mi zâmbea sugestiv și-mi spunea că o să-mi ofere un tur al celor mai tari localuri de noapte din Istanbul. Am refuzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Precizare, Pen. El ți-a zis că și-o trăgea cu cineva - eu ți-am zis că și-o trăgea cu ea, am adăugat eu o informație foarte utilă. —Așa. Oricum, după ce am aflat că și-o trăgeau, am fost tentată să-i scriu o mică scrisoare În care să-i spun ce gândeam. Ce legătură are asta cu faptul că ea n-a absolvit? Eram prea dornică să ajung la dedesubturile murdare ca să suport detaliile neesențiale. —Bette, ajung și acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
încarcerați la Atascadero pentru agresiune cu violență și circumstanțe agravante. Am tras cu urechea și la barurile de popo, dar tot nimic. Zero. Ăia care mușcă nu-și petrec vremea în localurile de curiști, trâmbițând „Îmi place să mușc. Te tentează?” Polițiștii repartizați pe tarlaua poponarilor au râs de mine când m-au auzit. Nici verificarea dosarelor de la Moravuri pentru delictele sexuale n-a dus la nimic. La fel e și cu furturile. Le-am verificat în paralel: nici o potriveală. Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
temele ce vor fi luate în discuție. Asupra acestora doresc să mă opresc pe scurt în cele ce urmează. Să vorbim despre învățământ, ogorul pe care l-am arat și semănat toată viața? Nu! Și iată de ce. Pentru că am fi tentați să spunem: pe vremea noastră școala era școală, profesorii - profesori, elevii - elevi, și, lucrul cel mai important, se făcea carte, nu ca acumă Nu cred că este corect să spunem aceste lucruri din moment ce noi, foștii, suntem considerați expirați și trecuți
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
regulile de circulație pe care le respectam cu strictețe, pentru a-i da explicații în legătură cu autovehiculele care circulă, cu plantele și animalele pe care le întâlneam sau erau descoperite de ochii ageri și curioși ai fetiței. Pentru că iubește cățeii, era tentată să se apropie și să pună mâna pe câinii fără stăpân. Cu greu o convingeam să nu mai facă acest lucru pentru că nu știm niciodată cum reacționează aceștia la încercările noastre de a-i mângâia. La grădiniță educatoarea își primea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ca un porumbel scăpat din căușul palmelor. Am încercat să-i explic mamei lui Andrei că ceea ce consideră ea obrăznicii sunt manifestări firești ale unui copil sănătos, dinamic, înzestrat cu o mare energie care trebuie consumată, că noi, adulții, suntem tentați să consideram drept necumințenii tot ceea ce fac copiii în afara modului cum dorim și gândim noi, uitând că la vârsta copilăriei nevoia de mișcare se situează pe același plan cu trebuința de hrană și de dragoste parentală. Pentru școlarii începători ideea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
strigătele regulate, guturale, ca de vânătoare, ce-i ies din gâtlej. Pe măsură ce starea de excitație a maiorului se amplifică, "Hopa-șa!" se transformă în "Haide! Haide! Haide!“ și patul geme în efortul de a-și menține integritatea structurală. Unii ar fi tentați poate să perceapă această situație în primul rând dintr-un punct de vedere politic. Este, în fapt, vorba de primul contact al lui Pran cu mașinăria guvernului imperial. Sadicii, mamele tinerelor servitoare vulnerabile sau cei care așteaptă o pedeapsă divină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de Londra. Străbătând peisajul de provincie, își amintește de Punjab și aceste amintiri îl fac să nu se mai simtă bine. Când îl vede pe Briggs, portarul școlii, venit să-l întâmpine, un personaj cu barbă stufoasă și gambetă, este tentat să rămână în tren, să încerce stația următoare, King’s Lynn. Dar apoi se oțelește, coboară, se prezintă și este condus spre sat într-un docar vechi, tras de un căluț. Abia schimbă o vorbă. Briggs face o singură referire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trebui întrebat acel mic bagaj cu părul roșu care-o ajută pe doamna Parker la bucătărie — cum? Poți mirosi de pe cearșafuri. Și o dată... Un istoric destul de bun. Dacă mă întrebați, sunt sigur că va lua examenele cu brio. Deși sunt tentat să spun că este mai degrabă înclinat spre romantism. Are niște idei cam ciudate despre civilizație. Ei bine, Willoughby, idei rasiale chiar, dacă tot mă întrebi - și acum ai de gând să-mi dai sticla de Madeira sau trebuie s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]