12,674 matches
-
premier "profund corupt". Liderul PSD a transmis că are treburi mult mai importante de făcut decât să-i răspundă șefulului statului, dar se bucură că acesta a răspuns măcar pe jumătate apelului său la responsabilitate. La ieșirea din Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, Victor Ponta a fost întrebat cum comentează acuzațiile șefului statului făcute la adresa sa, cum că ar fi un prim-ministru "profund corupt". Am treburi mult mai importante de făcut, însă mă bucur că la apelul meu de responsabilitate
Ce spune Ponta, întrebat despre acuzele de corupție aduse de Băsescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33720_a_35045]
-
idealism». Iar de Calvin să nu aud!”. Un lucru e cert: mâncarea, hrana de zi cu zi, nu mai e privită cu ochii burghezului sau ai gurmandului de altădată, ci redusă la esența ei sacră: pâinea și vinul. Pe urmele teologiei lui Nikolai Berdiaev și în posibila descendență a unor Peter Wust sau Gabriel Marcel, cum crede Ion Vartic, Steinhardt ripostează cu înflăcărare împotriva „falsului idealism”: „Pâinea aproapelui meu e o datorie spirituală, nu se cade să-i țin flămândului cursuri
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
Christopher Hitchens, Dumnezeu nu e mare. Cum otrăvește religia totul, trad. din engleză de Patricia Neculae, Editura Litera, București, 2012, 306 pag. Spiritele care își fac din religie ținta predilectă a criticii se împart în trei categorii. Cei dintîi sînt teologii, care resping un adevăr revelat în numele altuia, aderența la o credință fiind însoțită de repudierea altora. E cazul litigiului inter pares care arde mocnit în mijlocul oricărui dialog făcut în numele ecumenismului, imamii, rabinii și preoții creștini gratulîndu-se public cu aceeași politețe
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
la anarhetip, unde se lansează un nou concept, anarhetipul și unde sunt investigate mapamonduri fantastice, geografii simbolice, într-un cuvânt, „gândirea vrăjită a exploratorilor”, din Antichitate până în epoca premodernă. Proiectul francez este dedicat aceleiași „gândiri vrăjite”, cenzurate și refulate datorită teologiei iudeo-creștine, care a dus la crearea unor utopii „ratate”: paradisul interzis, căutat și imposibil de aflat. De ce această căutare ratată, „nemurirea” imposibilă pe pământ? E întrebarea mută, ușor agnostică, din subsidiarul volumelor care urmăresc constituirea și destructurarea temei utopice. În
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
de la moartea lui Sřren Kierkegaard (n. 1813, m.1855 la Copenhaga), criticul lui Hegel și al romanticilor germani, cel care a dăruit filosofiei moderne concepte-cheie imposibil de ocolit. Prilej de a rememora marea sa forță în a transcende granițele filosofiei, teologiei, psihologiei, criticii literare, literaturii? și de a prezenta cititorilor români un fragment dintr-o scriere de început a filosofului danez, nemaitradusă până acum în limba română: Despre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate (Om Begrebet Ironi, med stadigt
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate (Om Begrebet Ironi, med stadigt Henysn til Sokrates). Această teză a lui Kierkegaard pentru obținerea titlului de magister (pe atunci, cel mai înalt titlu academic care putea fi conferit de Facultatea de Teologie din Copenhaga, echivalentul unui doctorat) a fost atât de rar tradusă, deoarece stilul erudit, încărcat de citate în original, punea la mare încercare orice lectură, oricât de calificată. Circulația lucrării s-a dovedit însă până la urmă obligatorie, deoarece, în ciuda faptului
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
Primele însemnări ale lui Kierkegaard despre ironie datează din 1837, dar lucrul propriu-zis la Conceptul de ironie l-a început abia în vara lui 1840. Avea să predea teza la 3 iunie 1841, înaintând totodată câte o cerere Facultății de Teologie și regelui pentru a i se îngădui obținerea titlului cu o lucrare în limba daneză (în loc de latină, cum era obiceiul). Teza urma să fie totuși susținută în latină. Motivele invocate erau de ordin stilistic: abordarea ironiei la moderni nu putea
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
soarelui, nu a focului, respectiv lucrurile autentice, nu umbrele lor - își vor da seama că nu erau decât sclavii condițiiilor la care fuseseră supuși, pășind astfel din domeniul necesității înspre cel al libertății. Mai tarziu, în Evul Mediu, sub influența teologiei catolice, libertatea a fost împinsă tot mai mult în plan metafizic, în timp ce necesitatea infiltră corelativ spațiul imanentei. Pentru credincios,viața terestră, injusta, grea și lipsită în general de satisfacții, urma să fie compensata de viață de apoi. Libertatea nu putea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
investigație intelectuală care au o functie vitală în organizarea înțelegerii umane, în corespondență cu trei idealuri sau „idei regulatoare”. Aceste domenii și ideile lor corespondențe, le-a numit: 1) ontologia, care studiază Ființă, 2) psihologia, care studiază sinele și 3) teologia, care-l studiază pe Dumnezeu. Acum să nu credeți că autorul amintit sau noi, cu aproape cu 300 de ani mai deștepți decât el, putem formulă domeniile anterioare într-o structură ermetica. Mie personal mi-ar fi chiar frică. Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Nicolai Buga Editura Polirom a lansat marți, 7 martie a.c., la Librăria "Cărturești", primele două volume din Tradiția creștină. O istorie a dezvoltării doctrinei, de Jaroslav Pelikan. în prezența unui public numeros, au vorbit: profesorul Remus Rus, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, cercetătorul Costion Nicolescu, de la Muzeul }ăranului Român, jurnalistul Ovidiu Șimonca, redactor-șef la "Observatorul cultural", din partea editurii, precum și părintele Nicolai Buga, traducătorul volumului doi. Traducerea volumului unu aparține Silviei Palade, de față la lansare. Invitații au prezentat
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
din final, foarte util și foarte bine făcut. Tatăl scriitorului, Ion Durak pe numele adevărat, modificat în Duras (pentru că ,durak" înseamnă pe rusește ,prost" sau ,nebun"), ai cărui predecesori erau porecliți Banu, de unde derivă Bănulescu, a fugit de la seminarul de teologie, nedorind să devină preot - motiv pentru care ar fi fost poreclit Apostatul. Pe linie paternă, bunicul Vasile provenea dintr-un șir de notari, considerați ,socotitori de destine", cei care umblau prin sate pentru a face înregistrările populației și purtau la
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
pp. 595-596. 17 Ibidem, p. 597. 18 "Îl vostro precedente reale sono i tormentosi travagli dello Spaventa circa l'interpretazione dell'hegelismo: dello Spaventa, austero intelletto, gran disciplinatore della filosofia în Italia, mă che, venuto fuori dal seminario e dalla teologia, fu esclusivamente divorato dall'ansia religiosa dell'unità e rimase chiuso a ogni altro interesse", Ibidem, p. 598. 19 Ibidem, p. 598. 20 Ibidem. 21 "E trovo un altro inconveniente nel vostro idealismo attuale: ed è che esso mi sembra
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
important la calitatea traducerilor din „Testament”, au avut-o consilierii mei tehnici, profesorii Eva Foster (fiica mea, care vă puteți închipui că m-a bucurat mult prin interesul și contribuția ei) și Daniel Reynaud, decanul facul tății de Artă și Teologie la Avondale College of Tertiary Education in Australia. Deși ca timp, contribuția lor a reprezentat poate 5%, provo cările ridicate de ei cu privire la unele expresii, sugestiile făcute, dar și eliminarea unor greșeli în aparență mărunte (cunoscuții știu bine cât „iubesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de pe Sivțevo-Vrajek2, că sunt fumate, pătate cu vin și abandonate pentru vecie, din cauza inutilității, pe una sau alta dintre scările ospitaliere. Eu, în schimb, le-am luat cu mine, și despre artisticitate nu voi spune nimic. Aici, dacă nu e teologia mea, atunci e un întreg volum, de nu-l poți ridica. Iar despre obiectivitate, iată ce spun eu. Prin termenul acesta, eu definesc sentimentul insesizabil, magic, rar, cunoscut de tine în cel mai înalt grad. Iată-l în două vorbe
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
pregătită în volumele anterioare de restituiri secvențiale din opera lui Mircea Vulcănescu - antecedente care nu-i scad cu nimic meritele; dimpotrivă, încununează un efort editorial de aproape două decenii, cu valoare sumativă. Spirit enciclopedic, ilustrat în filosofie, sociologie, economie, istorie, teologie, finanțe, administrație, politologie, literatură, Mircea Vulcănescu a inițiat în fiecare domeniu proiecte extrem de promițătoare, fără a putea face mai mult decât să anunțe realizări a căror împlinire a fost curmată de arestarea din 1946, când avea 42 de ani, ca
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
See E.H. Kantorowicz, Misteri..., cît. p. 76. 10 Id., p. 79. 11 See E.H. Kantorowicz, The King's two Bodies. A Study în Mediaeval Political Theology, Princeton 1957; it. tr. I due corpi del re. L'idea di regalità nella teologia politică medievale, Einaudi, Torino, 1989. 12 See E.H. Kantorowicz, Misteri..., cît. p. 79. 13 See A. Paravicini Bagliani, Îl corpo del Papă, Einaudi, Torino, 1994 14 See E.H. Kantorowicz, Misteri..., cît. p. 93. 15 See Erasmo da Rotterdam, Colloquia, Einaudi
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2000-2001), pp.156-175; it. tr. în "Filosofia dell' arte", nr. 2, 2002. Kantorowicz, Ernst Hartvig, The King's two Bodies. A Study în Mediaeval Political Theology, Princeton, 1957; it. tr. I due corpi del re. L'idea di regalità nella teologia politică medievale, Einaudi, Torino, 1989. Kantorowicz, Ernst Hartvig, Misteri di Stato, Pensa Multimedia, Lecce, 2004. Mansueto, Donato, L'asino îl re e la meretrice. Di alcuni emblemi teologico-politici, în E.H. KANTOROWICZ, Misteri di Stato, Pensa Multimedia, Lecce, 2004. Paravicini Bagliani
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
românesc. Biografia lui este asemănătoare cu a altora care i-au precedat sau i-au urmat la Școlile Blajului. Născut în comuna Cut din județul Alba, în anul 1869, a studiat la Blaj, unde a urmat liceul și Facultatea de Teologie. Și-a continuat studiile la Facultatea de Filosofie din Budapesta și apoi a revenit ca profesor la Liceul "Sf. Vasile cel Mare" din Blaj. A manifestat, în paralel cu vocația didactică, și o mare atracție pentru ziaristică; a fost redactor
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
pentru revendicările ei sociale și economice (printre altele, scrisese cu însuflețire despre I. C. Frimu) și nu mai puțin, dragostea lui față de Israel, față de evreii pământeni, cărora le-a luat apărarea întotdeauna, regimul comunist l-a primit pe fostul profesor de Teologie de la Chișinău cu brațele deschise, acordându-i fel de fel de onoruri (mai mult decorative), până și pe acela de a fi "ales" deputat. Abia acum naivul preot ajunge să cunoască adevărata față a "socialismului", care de fapt nu era
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
p. 48). Peste un an, o rană căpătată accidental la cap avea să-i fie fatală. Toma va muri peste cîteva luni în apropiere de Fossanova, în mînăstirea cisterciană unde își găsise adăpost. Dacă despre importanța lui Toma în istoria teologiei creștine nu persistă nici o îndoială, în schimb numele său ridică o problemă de interpretare. E vorba de adevărata sorginte a numelui "d"Aquino", cu alte cuvinte e greu de precizat dacă avem de-a face cu un patronim, adică numele
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
dar, în același timp, cu exact aceleași probleme cărora științele actuale nu au putut deocamdată să le dea o soluție. În acest fel, dreptul la existență al filosofiei este dat de o zonă de lizieră, aflată la întretăierea științei cu teologia, o zonă în care teologia și-a pierdut autoritatea de odinioară, iar științele nu și-au dobîndit-o încă. Totul seamănă cu un război în care una din tabere, știința, se află într-o permanentă ofensivă, în timp ce cealaltă tabără, teologia, bate
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
exact aceleași probleme cărora științele actuale nu au putut deocamdată să le dea o soluție. În acest fel, dreptul la existență al filosofiei este dat de o zonă de lizieră, aflată la întretăierea științei cu teologia, o zonă în care teologia și-a pierdut autoritatea de odinioară, iar științele nu și-au dobîndit-o încă. Totul seamănă cu un război în care una din tabere, știința, se află într-o permanentă ofensivă, în timp ce cealaltă tabără, teologia, bate mereu în retragere, lăsînd în
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
cu teologia, o zonă în care teologia și-a pierdut autoritatea de odinioară, iar științele nu și-au dobîndit-o încă. Totul seamănă cu un război în care una din tabere, știința, se află într-o permanentă ofensivă, în timp ce cealaltă tabără, teologia, bate mereu în retragere, lăsînd în urmă un "teren minat", adică tocmai problemele pe care noul învingător nu le poate încă rezolva. Și atunci, în acest loc minat al problemelor deocamdată insolubile, se ivește filosofia: ea caută să suplinească carențele
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
o zonă de tampon menită a asigura o trecere lină, fără răscolirile dureroase din trecut, de la dogmele odată infailibile ale Bisercii la cunoștințele astăzi verificabile ale științelor. Și astfel, neavînd la îndemînă certitudinile pozitive ale științei sau certitudinile dogmatice ale teologiei, filosofia nu poate fi gîndită ca o îndeletnicire autonomă, al cărei domeniu de valabilitate să nu mai îngăduie ingerințe supărătoare din partea disciplinelor amintite. Filosofia a vorbit mereu despre teme pe care, preluîndu-le din afara ei, le-a împrumutat din religie la
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
dar, în același timp, cu exact aceleași probleme cărora științele actuale nu au putut deocamdată să le dea o soluție. În acest fel, dreptul la existență al filosofiei este dat de o zonă de lizieră, aflată la întretăierea științei cu teologia, o zonă în care teologia și-a pierdut autoritatea de odinioară, iar științele nu și-au dobîndit-o încă. Totul seamănă cu un război în care una din tabere, știința, se află într-o permanentă ofensivă, în timp ce cealaltă tabără, teologia, bate
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]