2,808 matches
-
te temi se va întîmpla?). În final, deoarece unul dintre scopurile importante ale tratamentului este ca pacientul să funcționeze independent de terapeut, trebuie evitată asigurarea, care poate descuraja pacientul să evalueze și să pună la îndoială propriile gînduri inutile. Deși terapeutul trebuie să ofere informații exacte despre tulburare, tratamentul ei și prognoza acesteia, trebuie să fie atent cu răspunsurile date pacienților care adresează mereu întrebări de tipul E posibil ca sentimentul acesta chinuitor să fie doar anxietate? sau Voi reuși să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reprezintă o reacție fiziologică normală, care se poate dovedi chiar utilă în anumite situații din viața cotidiană. Concluzii În concluzie, revenind la afirmațiile lui Butler și Booth (1991), claritatea și creativitatea sînt două dintre cele mai importante abilități necesare unui terapeut atunci cînd se confruntă cu cazuri de TAG. În elaborarea unor strategii de tratament mai adecvate și, sperăm, mai eficiente pentru pacienți, terapeutul beneficiază de ultimele descoperiri cu privire la psihopatologia tulburării (în special la îngrijorare). Modelul cognitiv-comportamental facilitează transparența și direcționarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
lui Butler și Booth (1991), claritatea și creativitatea sînt două dintre cele mai importante abilități necesare unui terapeut atunci cînd se confruntă cu cazuri de TAG. În elaborarea unor strategii de tratament mai adecvate și, sperăm, mai eficiente pentru pacienți, terapeutul beneficiază de ultimele descoperiri cu privire la psihopatologia tulburării (în special la îngrijorare). Modelul cognitiv-comportamental facilitează transparența și direcționarea procesului de tratament, iar abordarea din perspectiva cercetătorului-terapeut induce flexibilitate și creativitate în relația cu pacienții afectați de TAG. 23. Tulburarea anxioasă generalizată
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
un caiet de exerciții pentru persoanele care suferă de tulburarea anxioasă generalizată. În timpul tratamentului, poate fi folosit ca un fel de jurnal în care pacienții să își noteze propriile experiențe asociate cu tulburarea anxioasă generalizată, împreună cu sfaturile specifice sugerate de terapeut. După încheierea tratamentului, acest manual va servi ca instrument util în confruntarea cu anumite probleme sau dificultăți. Cuprins Secțiunea 1 Ce este tulburarea anxioasă generalizată? SECȚIUNEA 1 Acest program își propune să vă învețe să vă controlați neliniștea și anxietatea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nu este o tulburare anxioasă generalizată, ci o perioadă temporară dificilă de adaptare la stres. 1.2. Medicația Este posibil să fi apelat la medicație pentru a vă ajuta să faceți față anxietății. Dacă luați medicamente, trebuie să discutați cu terapeutul dumneavoastră despre cele menționate în continuare. 1.2.1. Medicația antidepresivă Multe dintre medicamentele administrate în tratarea unei tulburări anxioase sînt eficiente și pentru controlul anxietății. Dacă medicul v-a prescris acest tip de medicamente, în special pentru depresie, este
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
veți învăța în cadrul acestui program. Dacă luați acest tip de medicamente, probabil vi s-a cerut deja să reduceți treptat dozele, cu scopul de a ajunge la renunțarea completă. Dacă întîmpinați dificultăți în această privință, se recomandă să discutați cu terapeutul, care poate colabora cu medicul, pentru a realiza cu succes întreruperea medicației. SECȚIUNEA 2 Natura anxietății și a neliniștii 2.1. Natura anxietății Anxietatea este o reacție normală și sănătoasă, care descrie o serie de modificări ce survin la nivelul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
perpetuează anxietatea, sînt prezentate în secțiunile ulterioare ale ghidului. 2.2.3. Monitorizarea evoluției anxietății sau a neliniștii Identificarea gîndurilor, sentimentelor și comportamentelor care induc anxietate reprezintă o componentă importantă a programului. Aceste informații vă vor ajuta să elaborați împreună cu terapeutul cele mai bune strategii pentru rezolvarea problemelor legate de anxietatea generalizată. De asemenea, monitorizarea progreselor ne permite să observăm ce anume funcționează pentru ca planul de tratament să poată fi adaptat. Monitorizarea va contribui la conștientizarea progreselor pe care le faceți
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o examinare rapidă poate fi suficientă pentru a orienta pacientul către o evaluare și un tratament specializate. Pe de altă parte, evaluarea în vederea unui tratament intensiv sau în scopuri medico-legale necesită, cu siguranță, o abordare mai detaliată. În ambele cazuri, terapeutul trebuie să manifeste înțelegere față de condiția mentală a pacientului, păstrînd un echilibru între acordarea sprijinului unei victime afectate și obținerea unor informații obiective. Deși se impune o manieră de abordare bazată pe empatie și compasiune, exagerarea acestei tendințe în dauna
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
riguroase nu este în interesul pacientului pe termen lung. O evaluare comprehensivă nu trebuie să includă doar starea mentală, nivelul de incapacitare și parametrii existențiali, ci și detalii legate de experiența traumatizantă, istoricul traumatic anterior și condiția pacientului înainte de traumă. Terapeutul trebuie să stabilească prezența și evoluția principalelor simptome ale SSPT, precum și posibilele tulburări comorbide, de exemplu, depresia, anxietatea și abuzul de substanțe. Pentru a înțelege reacția pacientului la experiența respectivă, trebuie obținute și informații legate de contextul social mai larg
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nivel superior de obiectivitate, deși această abordare este practicată rareori în contexte clinice. Interviurile clinice structurate Interviurile clinice structurate reprezintă cea mai bună strategie pentru diagnosticarea categorială a SSPT și, în multe cazuri, indică destul de precis severitatea tulburării. Aplicate de terapeuți cu experiență, acestea devin o combinație ideală între un instrument standard, obiectiv și o judecată clinică, rod al expertizei. Întrebările vizează în mod direct simptomele SSPT și o scală obiectivă pentru fiecare întrebare facilitează stabilirea severității simptomului, pentru a vedea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
între un instrument standard, obiectiv și o judecată clinică, rod al expertizei. Întrebările vizează în mod direct simptomele SSPT și o scală obiectivă pentru fiecare întrebare facilitează stabilirea severității simptomului, pentru a vedea dacă întrunește criteriile de diagnostic. Deși unii terapeuți consideră această abordare prin lectura întrebărilor dintr-o listă prestabilită prea mecanică, afectînd relația cu pacientul, aceasta constituie rareori o problemă în practica clinică. Dimpotrivă, experiența arată că adesea supraviețuitorii traumelor capătă mai multă încredere în urma acestei validări clare a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
aceste interviuri permit atît evaluarea categorială, cît și dimensională a simptomatologiei SSPT și s-a demonstrat că au proprietăți psihometrice satisfăcătoare; prin urmare, sînt recomandate în practica clinică de rutină. Testul CAPS (Clinician Administered PTSD Scale, Scala SSPT administrată de terapeut; Blake et al., 1995) este un instrument de evaluare mai detaliat și mai complex, care permite depășirea multora dintre limitările altor interviuri structurate de evaluare a SSPT. Fiecare simptom este evaluat atît din punct de vedere al intensității, cît și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dacă este posibil, reduce erorile. O discuție detaliată asupra detectării simulării în SSPT nu reprezintă un scop al acestui capitol. Totuși, prezența tuturor celor 17 simptome ale tulburării trebuie întotdeauna considerată suspectă. Cînd adresează întrebări referitoare la prezența anumitor particularități, terapeutul trebuie să solicite exemple (de exemplu, Povestiți-mi cum a fost ultima dată cînd ați simțit acest lucru sau Spuneți-mi mai multe detalii cum a fost?). Este dificil pentru pacienți să descrie în mod credibil majoritatea simptomelor SSPT, dacă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de a lucra, paralel cu menținerea unei vieți sociale active sau detașare emoțională și iritabilitate crescută în absența disensiunilor conjugale) pot reprezenta un semnal de alarmă. De asemenea, mai multe caracteristici ale SSPT pot fi observate în mod direct de către terapeut în timpul interviului (de exemplu, hipervigilență, anestezie emoțională) și comparate cu afirmațiile pacientului. Discuțiile cu persoanele apropiate pacientului, în special soția sau partenerul de viață, pot contribui foarte mult la validarea sau invalidarea afirmațiilor pacientului. Dacă se utilizează corect procedurile de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
comparate cu afirmațiile pacientului. Discuțiile cu persoanele apropiate pacientului, în special soția sau partenerul de viață, pot contribui foarte mult la validarea sau invalidarea afirmațiilor pacientului. Dacă se utilizează corect procedurile de diagnoză, este dificil de indus în eroare un terapeut experimentat, care cunoaște bine această tulburare. În mod similar, dacă se adoptă o atitudine bazată pe suspiciune permanentă, presupunînd că toate persoanele cu SSPT simulează pînă la proba contrarie, chiar și cei mai buni terapeuți se pot înșela uneori. Rezumat
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de indus în eroare un terapeut experimentat, care cunoaște bine această tulburare. În mod similar, dacă se adoptă o atitudine bazată pe suspiciune permanentă, presupunînd că toate persoanele cu SSPT simulează pînă la proba contrarie, chiar și cei mai buni terapeuți se pot înșela uneori. Rezumat SSPT este o tulburare psihică gravă, întîlnită la un procent redus dintre supraviețuitorii unei traume. Este importantă stabilirea distincției dintre această reacție severă și reacțiile normale fie ele și foarte intense experimentate de majoritatea oamenilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
maximizarea stimulilor (de exemplu imagini, sunete, mirosuri), cît și a reacțiilor (de exemplu cogniții, afecte, senzații somatice). La intervale regulate, pacienții sînt solicitați să indice nivelurile de anxietate și detresă. În corelație cu observațiile sale, acești indici îl ajută pe terapeut să stabilească ritmul expunerii și momentele în care anxietatea se diminuează. Restructurarea cognitivă Restructurarea cognitivă, bazată pe cercetările lui Beck și ale colegilor săi (1979), este prezentată uneori sub denumirea management al anxietății. Totuși, tehnicile de terapie cognitivă au fost
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
singură ședință. În absența unei baze teoretice solide sau a dovezilor practice obiective, majoritatea nu merită să fie discutate. Cu toate acestea, este posibil ca unele să se dovedească utile, fiind evidentă necesitatea unor studii clinice controlate. O serie de terapeuți au susținut folosirea abordărilor psihodinamice de scurtă durată în tratamentul SSPT deși, pînă în prezent, în literatura de specialitate a fost publicat un singur studiu controlat (Brom et al., 1989), care compară terapia psihodinamică de scurtă durată cu hipnoza, desensibilizarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dintre pacienți nu răspund în mod semnificativ la tratament. Identificarea factorilor care permit anticiparea reacției la tratament, precum și determinarea tipului de tratament adecvat anumitor pacienți reprezintă o provocare majoră în acest domeniu. 26. Sindromul de stres posttraumatic Ghid practic pentru terapeuți SSPT este o tulburare complexă care necesită intervenții în mai multe etape. Componentele esențiale ale tratamentului psihoeducația, managementul anxietății, expunerea și restructurarea cognitivă se suprapun cu intervențiile utilizate în tratamentul multor altor tulburări anxioase. Capitolul de față își propune să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de intervenție cu șanse mai mari de succes. De asemenea, este importantă și stabilirea istoricului experiențelor traumatice anterioare. Cu siguranță, acest ultim element poate fi extrem de problematic; este posibil ca în prima ședință să nu se obțină informații relevante. Deși terapeutul trebuie să fie extrem de atent și să nu presupună existența unor traume anterioare pe baza profilului simptomelor sau a reacțiilor la tratament, se recomandă totuși să aibă în vedere această posibilitate. Simptomele prezente pot fi agravate prin activarea unor rețele
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a face față simptomelor SSPT; prin urmare, ameliorarea acestora trebuie să survină înainte de (sau simultan cu) reducerea abuzului de substanțe. Dimpotrivă, procesarea eficientă și modificarea amintirilor traumatice nu este posibilă dacă persoana continuă să consume alcool sau alte substanțe. Unii terapeuți consideră că decizia poate fi luată pe baza istoricului: dacă persoana a consumat substanțe înainte de traumă (chiar dacă abuzul s-a accentuat de atunci), atunci acest comportament nu este asociat în principal cu trauma și ar trebui tratat separat, înainte de începerea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fi bine ca toate chestiunile referitoare la despăgubiri să fie rezolvate înainte de începerea tratamentului. În realitate, acest lucru nu este posibil; adesea, cea mai bună strategie este abordarea directă a subiectului și analiza implicațiilor împreună cu pacientul. Printr-o discuție directă, terapeutul poate evalua măsura în care pacientul simte nevoia să mențină un profil al simptomelor în scopul obținerii despăgubirilor. La rîndul său, acest fapt poate influența alegerea și scopurile tratamentului. De asemenea, terapeutul poate convinge pacientul că, pe termen lung, recuperarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
analiza implicațiilor împreună cu pacientul. Printr-o discuție directă, terapeutul poate evalua măsura în care pacientul simte nevoia să mențină un profil al simptomelor în scopul obținerii despăgubirilor. La rîndul său, acest fapt poate influența alegerea și scopurile tratamentului. De asemenea, terapeutul poate convinge pacientul că, pe termen lung, recuperarea psihologică va contribui mai mult la fericirea și bunăstarea sa decît orice compensație materială. În cele din urmă, se recomandă ca terapeutul să nu redacteze rapoarte de evaluare în scopul obținerii despăgubirilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
acest fapt poate influența alegerea și scopurile tratamentului. De asemenea, terapeutul poate convinge pacientul că, pe termen lung, recuperarea psihologică va contribui mai mult la fericirea și bunăstarea sa decît orice compensație materială. În cele din urmă, se recomandă ca terapeutul să nu redacteze rapoarte de evaluare în scopul obținerii despăgubirilor sau în alte scopuri medico-legale. Fără îndoială, este o chestiune dificilă, iar terapeutul pus în această situație susține adesea că este persoana cea mai potrivită pentru a întocmi un astfel
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mult la fericirea și bunăstarea sa decît orice compensație materială. În cele din urmă, se recomandă ca terapeutul să nu redacteze rapoarte de evaluare în scopul obținerii despăgubirilor sau în alte scopuri medico-legale. Fără îndoială, este o chestiune dificilă, iar terapeutul pus în această situație susține adesea că este persoana cea mai potrivită pentru a întocmi un astfel de raport, deoarece cunoaște cel mai bine pacientul. Cu toate acestea, conflictul celor două roluri este inevitabil, iar estomparea limitelor dintre ele poate
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]