1,932 matches
-
cu moștenirea unei culturi? Schelele acelea în orice caz îmi atrag mereu privirea, materialitatea lor fără sens îmi deturnează atenția și plec de la spectacol cu ele în minte, însoțind în mod stupid fiorul tragediei. Tot așa picioarele desculțe ale acelui ticălos. Asta înseamnă naturalism în teatru. Iar isteria celor două surori ne propune de asemenea o viziune viscerală, zolistă, asupra pasiunilor. Există și un astfel de teatru, nu trebuie amestecat cu cel shakespearean. Nici vorbă, spontaneitatea, mișcarea mai largă, libertatea gestului
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu putea să decurgă decât o asemenea consecință, încît pentru întîia oară am uitat că îl detest și am chicotit. Exprimarea spontană a unei gândiri care țâșnește pură ca un izvor mi-a plăcut totdeauna la oricine, chiar și la ticăloși. S-a întors spre mine surprins. ― Rîzi! în templul matematicii și al geometriei nu se râde chiar dacă ești un profan! Și m-a întrebat cum mă cheamă, s-a dus la catedră, s-a uitat în catalog și a făcut
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
MIȘCARE, SIMȚI MIREASMA PARFUMULUI EI APOI CEARȘAFURILE FURĂ TRASE LA O PARTE ȘI EA SE STRECURĂ ÎN PAT LÂNGĂ EL. SE LIPI STRÂNS DE EL, IAR CĂMAȘA DE MĂTASE PE CARE O PURTA ÎI DĂDU LUI MARIN O SENZAȚIE RĂCOROASĂ. \ TICĂLOSULE, ÎL MUSTRĂ EA ÎN GLUMĂ. DORMI FĂRĂ NIMIC PE TINE. Însă degetele ei îi mângâiau ușor corpul. Nu pot rămâne. Cum ne întâlnim ca să plecăm împreună? MARIN O SĂRUTĂ. BUZELE EI MOI SE DESCHISERĂ SUB ALE LUI, DAR TRUPUL ÎI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
pregătim cina. Cinci mii de oameni, se gândea Fima, numai cinci mii care să refuze să servească drept rezerviști În Teritorii - și ar fi suficient. Toată ocupația s-ar prăbuși. Dar tocmai acești cinci mii au devenit specialiști În olane. Ticăloșii ăia au dreptate când spun că tot ce trebuie să facă e să tragă de timp. La sfârșitul poveștii se va culca cu mine. Acum Își face pregătirea. —Câteva ierni, continuă Annette și o linie subțire și amară Îi apăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În felul ăsta pur și simplu ne așezi pe același nivel, pe ei și pe noi! Mai rău: din cuvintele tale reiese că, În clipa asta, nemții au un avantaj moral față de noi, pentru că ei au terminat deja, iar noi, ticăloșii, continuăm. Cine te crezi? George Steiner? Radio Damasc? Ăsta e exact genul de comparație murdară pe care până și Grass, absolventul Wehrmachtului, Îl stigmatizează și Îl consideră demagogie. Furia lui Fima se potoli. În locul ei veni tristețea. Și Îi vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să spună Îmi pare rău, ar primi și el ceva. Dar așa? Să meargă Arik1 și să Încheie afacerea cu Arafat ca de la gangster la gangster. Ce credeai? Că vreun Yossi Sarid 2 sau vreun altul o să facă afaceri cu ticălosul ăla de Arafat? Pe Yossi Sarid o să-l mănânce arabii de viu, apoi o să apară vreunul de la noi, o să-i descarce niște gloanțe În burtă și gata. Cel mai bine e să taie Arik. Când ai de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
că anticorupții aceștia sunt cei care și-ar dori o lume mai bună. Asta înseamnă câțiva politi cieni, tehnocrați, procurori, judecători, câțiva ONG-iști și totodată o mare parte a populației tăcute a acestei țări. Îmi spuneți că populația votează ticăloși, da? Și eu vă întreb: avem de ales? Eu, dacă mă uit la alegerile uninominale din România, văd că partidele își împart colegiile, adică nu li se face concurență oamenilor puter nici din partidele celelalte. Și atunci mă întreb dacă
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
subiect. Ce putea să facă în Amsterdam în timpul războiului un olandez care trăise în Germania? — Am fost la Auschwitz. Vocea mea scârțâi ca o cheie într-un lacăt ruginit. Își ridică privirea din carnețelul galben. — Ca gardian sau ca prizonier? Ticălosul naibii. —Ca prizonier. Ticălosul clipi. Trăsăturile se rearanjară în expresia aceea. Nu o mai văzusem de ceva vreme. Războiul se încheiase de șapte ani. Nu eram singurul dornic să o uite. Dar fusese o vreme când știusem acea expresie cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
facă în Amsterdam în timpul războiului un olandez care trăise în Germania? — Am fost la Auschwitz. Vocea mea scârțâi ca o cheie într-un lacăt ruginit. Își ridică privirea din carnețelul galben. — Ca gardian sau ca prizonier? Ticălosul naibii. —Ca prizonier. Ticălosul clipi. Trăsăturile se rearanjară în expresia aceea. Nu o mai văzusem de ceva vreme. Războiul se încheiase de șapte ani. Nu eram singurul dornic să o uite. Dar fusese o vreme când știusem acea expresie cum îmi știam liniile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
în încăpere. O vede pe fată și explozibilul pe care-l are prins pe piept, îi vede zâmbetul straniu și ochii isterici. Instantaneu, își pune pistolul în buzunar și-ntinde mâna. Fata tremură. N-are decât nouăsprezece ani și-un ticălos a convins-o că e mai bine să mori decât să trăiești. Lui Mike nu-i pasă ce convingeri religioase are omul; ceea ce face fata asta e o tâmpenie. Cel mai nobil lucru pe care îl poți face este să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
faima restaurantului începe să se refacă. Reduta încă de cucerit este răutatea: cea profesională, a criticului Anton Ego, și cea gratuită, a unor oameni pentru care performanța culinară, arta pentru artă, nu înseamnă nimic. Finalul e memorabil. Skinner și alți ticăloși bipezi se scufundă în propria mediocritate. În schimb, temutul critic se declară înfrânt. Mâncând un Ratatouille ca la mama lui, el vrea să-l cunoască pe bucătarul care a realizat o asemenea minune. Și, cunoscându-l, nu are nici o problemă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
vorbeai cu Kent, că în încăpere era cald? - A, da, acum îmi amintesc, am avut senzația că mă sufoc. - Cât a durat? - O secundă sau două. - Hm! Asta înseamnă că ai rămas fără cunoștință vreo zece minute. - Fără cunoștință? A, ticălosul ăla m-o fi drogat! - Aș putea să aflu precis ce doză ți-a administrat. O analiză a sângelui ne-ar lămuri pe deplin. - Fă-o, te rog! Asta ar dovedi că... Grosvenor îi tăie vorba: - Ar dovedi un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Szálasi a sfîrșit În ștreang, numai porcul de Horthy a apucat să moară-n patul lui... Ehei, adăuga bătrînul, dacă punea mîna pe el Armata Roșie mai aveam o spînzurătoare de admirat lîngă Parlamentul din Buda... — L-au făcut scăpat ticăloșii de americani! Ce striga mereu tovarășul Tito? Predați-mi-l mie pe criminalul ăla de război! Dar te poți Înțelege cu imperialiștii?... De-aia zic: acuma, sînt cu totul alte vremuri, Partidul are toată puterea În mîna lui. Poate c-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vizită un lider UDMR de la centru, iar consilierii locali Îl conduc să vadă sculptura. Omul face ochii mari, sloboade o Înjurătură pre limba lui, după care o ia la vale În vorbirea oficială: — De ce i-ați ridicat, mă, statuie la ticălosul ăsta? SÎnteți crazy, voi știți ce a făcut nenorocitul? — Păi, ca om al bisericii, nu putea să facă decît, statuia episcopului și stafia prințesei — Ăsta?! N-a făcut decît porcării, crime și nenorociri! Un nemernic! Care primat, care Strigonium, ce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
am încercat numai cu mâinile / Apoi cu cele mai precise instrumente ale / Distrugerii. Creierul avea o singură dorință, / O singură direcție. Așa cum atunci / Când aproape / Că alergam pe coridoare dintr-o celulă / Spre alta / Ne urla în ceafă: «cu fața la perete, ticălosule, / Cu fața la perete că te întind pe jos, te bag / În pământ». / Pereții erau albi și goi și plini cu orez / Și apă și mal și urme de tălpi. Stăteam cu tălpile / Pe trapa bine unsă iar deasupra funia / Mlădioasă.“ (Bucharest
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Wharton. — A auzit de povestea asta? — Exact, unchiule. Cine i-ar spune așa ceva? Pare o dovadă de neobișnuită cruzime. Nu știu dacă Înțelegi cum stă treaba cu umflatul ăla de Widdick, avocatul. El și Wharton sunt cumva rude. E un ticălos. Nu asta e și impresia mea, absolut deloc. Un șarlatan obișnuit, poate, dar asta ține strict de afaceri. — E un rahat. Tata are o părere excelentă despre Widdick. I-a câștigat procesul ăla important Împotriva companiei de asigurări. Ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Ce crezi! Deja e mare știre la radio. A atins cu roțile o casă. — Dumnezeule! A trebuit să se parașuteze? E vorba de casa voastră? — A făcut o aterizare forțată. Era o casă mare din Westchester. Numai Dumnezeu știe de ce ticălosul ăsta trebuie să-și facă de lucru ștergând case cu avionul când suntem Într-o situație atât de grea. Suficient cât să mă scoată din minți. Doar nu vrei să-mi spui că Elya a auzit asta la radio! — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Îmi vine să cred că domnul Widick ar discuta despre așa ceva cu Elya. E o persoană cu destul de mult bun-simț În multe privințe. Nu-l știu bine, desigur. Impresia mea generală este aceea a unui avocat de ispravă. Nu un ticălos. O față mare și blândă. — Grăsan Împuțit. O să-l Înjur când Îl văd. O să-i smulg părul din cap. — Nu fi așa sigură că a fost cineva care a făcut-o din răutate. S-ar putea să greșești. Elya este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
jegoasă! Neng rămăsese În fața lui, clipind liniștită, ca și cum nu s-ar fi Întâmplat nimic. — Bagă de seamă, Yon! a zis cu voce potoliă unul mai mic. E madureză. știi și tu cum sunt ăștia! — Puțin Îmi pasă, a croncănit el. Ticăloșii ăștia de străini vin peste noi, ne aduc doar nenorociri și ne iau pământul! În curând o să ne gonească de pe insula noastră. Pentru noi n-o să mai rămână nimic. O să fie mai mulți ei decât noi! Așa zice tata. S-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sunt reguli speciale. Poate c-a fost repatriat. Cinstit, nu știu ce s-a Întâmplat cu el. Alaltăieri nu mai era În salon. În mașină era foarte cald. Bătrânul salcâm sub care fusese lăsată mașina era desfrunzit, nu prea făcea umbră. — Ce ticălos fudul, sclifosit și arogant! Îmi venea să-l strâng de gât! a răbufnit Margaret. Oare ce s-a Întâmplat cu țara asta? De ce nu se mai poate face nimic ca lumea? Ajungi să te simți atât de neputincios! Mick a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
rândul ei, studentă... În privința perspectivei de viitor ce-o aveam, după ani grei de eforturi și ostilități întâmpinate, speram în mai bine, atât cât putea fi acest bine atunci... Speranță vană, pentru un timp al lichelelor, pentru o eră a ticăloșilor, Toleștii et c-nia... Timp al fricii multora, al strâmbătății... Dar și timp în care școala rezista prin oamenii cu chemare, prin luptători - și profesorul Alexandru Mânăstireanu s-a luptat în nenumărate rânduri cu sistemul ticăloșit sperând mereu în recăpătarea liniștii
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
multă încredere în omul de lângă ei au plătit omenia lor cu prețul îndurării unui regim de exterminare pe care numai lagărele de muncă și pușcăriile comuniste l-au putut arăta, unii dintre ei chiar cu jertfa supremă - viața. Cât privește ticălosul căruia nu i-am pomenit numele adevărat trebuie să știe că am făcut acest lucru și pentru că el și semenii lui au făcut lucruri cu cei din noi mult mai grave, luându-ne până și numele și înlocuindu-l cu
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
se întâmplă dincolo de suprafață, în adâncurile de care vorbea doctorul Maketero. Căpitanul Haddock este mai pornit ca niciodată și abia am reușit să-l opresc să nu pornească de unul singur la cucerirea taberei. „Mii de tunete și de fulgere ! Ticăloșii aceștia vor plăti ! Pe comoara lui Rackham cel roșu, îi voi strivi ca pe niște gândaci !” Un membru al rezistenței, la indicațiile lui Maketero, ne-a condus către o trapă ce face legătura cu interiorul uzinei. În câteva minute eram
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
l-a ascultat. Atunci trăia tatăl ei. Fata ajunsese în clasa a patra de normală. Mai avea o soră și un frate și mai mare care bea mult și atunci când se îmbăta număra pumnii pe sacul fetelor și mamei. Un ticălos! După vacanța de iarnă, deci în ianuarie 1930, Motea (diminutivul pentru Matrona) rămăsese acasă. Am întâlnit-o și am întrebat-o de ce nu s-a dus la școală. Eram cu Fenea și se ferea de ea. A venit apoi și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
nici un motiv. El dispunea de o flotă aflată undeva, departe de acolo, cu tot atâtea nave în ea câți oameni avea nava de război Dzan. Ce căuta Enro aici, cu părul acela roșu ca flacăra și cu sufletul lui de ticălos ucigaș, în compania surorii lui și a prietenilor lui pacifiști? Enro, ucigașul, stăpânul lacom. Doamne-Dumnezeule!... Imaginile care îi parveneau, acum că Gosseyn Trei consultă memoria dublă - triplă - Gosseyn, erau atât de numeroase și înspăimântătoare încât..." Cu un efort aproape fizic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]