1,589 matches
-
mult cu personajul care îmi intrase de curând, sub piele. “Îl simțeam pe Mihai de Giulești tot mai aproape, ca înainte de masacru când își proptise bărbia în guler ca pasul calului să nu-i clatine capul și să-i tulbure tihna meditației grave în care era adâncit și când privirile sale nu căutau în jur, când părea pierdut și rupt de plăcerea bărbătească a vânătorii, când tăcerea împunsă de sunetele prelungi de corn, îndepărtate, vestind începerea goanei, îi era prielnică gândurilor
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
gest cu mâna cum că era timpul să meargă cu toții la culcare și s-a îndepărtat singur, ca în fiecare noapte, să verifice dacă animalele fuseseră adunate, dacă sclavii îi îndepliniseră poruncile, dacă familia se odihnea în pace și dacă tihna pusese stăpânire pe micul lui „imperiu“ alcătuit din patru corturi din păr de cămilă, jumătate de duzină de sheribe din împletitură de trestie, un puț, nouă palmieri și o mână de capre și cămile. Apoi, tot ca în fiecare noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
asta era de fapt adevărata și cea mai groaznică înfrângere. în mintea lui se perindau o dată și încă o dată, obsesiv, chipurile fiilor săi, vocea Lailei sau imagini repetate la infinit din viața lui în tabără, când totul era singurătate și tihnă la poalele marilor dune și anii treceau fără ca vreun om să tulbure liniștea unei vieți monotone și simple. Zorii reci când Laila se ghemuia în brațele lui, căutând căldura trupului său; lungile dimineți cu lumină strălucitoare și neliniștea așteptării în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
gara și pătrunzând în orașul adormit; clătină din cap în semn de refuz, izbindu-se de pereți, fiindcă avea convingerea că veneau după el și că, în curând, vor intra în marele naos pustiu, ca să-și așeze acolo tabăra în tihnă, așteptându-l să se decidă să-i însoțească. Nu voia să se întoarcă cu ei în deșert; nu voia să rătăcească în vecii vecilor prin „pământul pustiu“ din Tikdabra și le șopti încetișor, pentru că nu avea putere să strige, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cea mai ciudată ființă. Îți aduci aminte de vremurile acelea, în care ni se părea că nu există libertate mai mare decât "învoirea" de a părăsi, pentru câteva zile, România? Acum, când putem alege să trăim oriunde, jinduim la domestica tihnă a locului de baștină, punem la zid singurătatea rătăcitorilor plecați de bună-voie prin lume, acuzăm dezrădăcinarea... Am fost la Moscova și trăiesc aceste sentimente contradictorii. N-o să-ți spun că am fost fascinată de acest oraș, de oamenii ei simpli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
trebuie să-ți bați capul. Am luat eu cameră la hotel. Vei veni cu mine și voi aranja să fie schimbată cu una dublă. Ea acceptă soluția lui cu o plăcere Încordată, dar nu aveau destul timp pentru tăcere, pentru tihnă. Stânci, case, pășuni pustii treceau În urmă cu șaptezeci de kilometri pe oră și mai erau atât de multe de spus. — Ne instalăm la ora dejunului, nu-i așa? Ce-o să facem toată ziua? — Luăm prânzul Împreună. După-amiază eu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mă ocup de cîinii vagabonzi care, obraznici cum sînt, le urinează gardurile cu ostentație. Cîinii, bine educați, înțeleg cum stau lucrurile și se retrag în cușcă, mulțumiți de rezultatul conversației. Uneori însă stăpînii lor se alătură conversației civilizate și tulbură tihna mea sufletească. Un pic de asfalt ar fi mers și pe aici, dom' primar. Nu mai sînt primar, ripostez moale. Totuși sînteți președinte. Sînt... Niște piatră măcar. Cîteva camioane... Nu-i parohia mea. Dar v-am votat, nu? Mulțumesc mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și fantasmele ies la iveală pentru cei cu imaginația bogată. Închid ochii și nu sînt deranjat de țînțarii care fac rost de o cină fără plată. Mă întreb mereu și mereu dacă să... Nu-i păcat să renunți la această tihnă, la această pace atît de mult dorită? Gîndește-te la campania electorală, la murdăriile inimaginabile care se vor vărsa în capul tău! Acum lumea ți se adresează cu "Excelența Voastră" și în curînd te vei "ciondăni" cu oameni fără scrupule, capabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
despărțit. Mergînd spre casă meditez la problemele grele pe care le ridică "banul". Eram sigur că Mitică, în condițiile lagărului socialist, ar fi fost un casnic model. Un om de casă, cu nevastă și copii, care ar fi trăit bucuria tihnei oferite de o familie armonioasă. Îmi amintesc de o scenă cînd Mitică a băut prea mult și nevastă-sa, Ilona, la urcat în pat, i-a scos pantofii și ciorapii, l-a dezbrăcat și apoi l-a învelit cu plapuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mîncăm nimic azi?“ sau nasturele rupt care trebuie cusut sau corespondența ce nu suportă amînare tocmai cînd În creierul meu Începe libidoul ca o transfuzie dintr-o vîrstă tînără și fremătătoare și vreau să mă ascund să-mi savurez În tihnă orgasmul cerebral, să scriu - te revolți, Îți deplîngi condiția - te crezi o perlă aruncată În troaca porcului. Minți! Nu din obligație o asculți tu pe doamna Oprișan, nu din obligație o lași, ce-i drept cu destulă precauție, să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ferindu-și fața, care părăsesc discret un local cînd alții intră și caută Îndeosebi camere mobilate, adică locurile unde se pun cele mai puține Întrebări. Era o lume pe care nici n-o bănuiesc cei ce-și trăiesc viața În tihnă, frecventînd garden-party-urile, asistînd regulat la liturghie, petrecîndu-și weekendul la țară, jucînd bridge cu miză redusă și avînd cont deschis la băcanul din colț. Nu era o lume interlopă, deși pe coridoarele ei Întunecoase și tăcute te puteai Întîlni cu vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fi trebuit să facă un copil cu Annabelle; apoi Își aminti subit că-l făcuse, sau mai curând că Începuse să-l facă, sau cel puțin că acceptase ideea; la gândul acesta simți o mare bucurie. Înțelegea acum pacea și tihna care-l Învăluiseră În ultimele săptămâni. Acum nu mai putea face nimic, nimeni nu poate face nimic În imperiul bolii și al morții; dar, cel puțin pentru câteva săptămâni, Annabelle a avut sentimentul că este iubită. Cine Îmbrățișează gândul iubirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
caldă și plăcută pe care se cuvine s‑o emane orice cămin unde există o gospodină. Și tocmai ea ar trebui s‑o facă, fiindcă fostul ofițer nu e omul care să răspândească o atmosferă caldă și plăcută. El distruge tihna oriunde o întâlnește. În cercul de cunoștințe, care e destul de restrâns, tata trece drept un țicnit care face afirmații ciudate și căruia nu‑ți poți permite să‑i zici nimic, pentru că el nu mănâncă pe la alții, după cum se exprimă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
s‑a pregătit îndelung; există chiar și o mânăstire, care se numește abația Zwettl, dar pe care domnul Witkowski n‑o va vizita fiindcă nu poți impune așa ceva unui mare mutilat de război. Duminica viața de la oraș se liniștește și tihna devine stăpână. Tatăl și fiul mănâncă un șnițel gustos cu salată de castraveți și beau câte o bere. Se află într‑o cârciumă autentică de țară. Tata face deja ochi dulci unei brunete vânjoase de maximum două zeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
căutat să-și facă oferta și mai atractivă: a Început să scrie istorii pornografice În care personajele erau propriii lui prieteni. Personalizate, povestirile lui au avut și mai mare trecere. Băieții, care renunțaseră o vreme la adunările În grup, preferând tihna lecturii solitare, au Început să se adune din nou În porumbiște. De data asta ca să-și povestească unii altora aventurile galante. Aveau loc, s-a jurat Leac, chiar lecturi În public. De la asta i s-a tras până la urmă. Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
gata-gata să mă atingă. Dar, nu făcu altceva decât să Înghită În sec. Apoi, luându-și inima În dinți, spuse dintr-o răsuflare: - Ești Krog, ești toiag pentru Tatăl din Cer! Nu ești om de rând. N-o să ai nici tihnă și nici măcar femeie frumoasă așa că, spune acum, mă Îmboldi el, spune când omori la Enkim ăsta cu două fețe? Vorbise printre dinți, privindu-mă drept În ochi. - Spune, pfuuh, că din cauza lui o să pierim! Apoi, se ridică deodată și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
precis, dacă măcar în capul lui este cumva mai multă lumină în direcția respectivă. Apoi Boc fiind acum sigur de reușită, trimite la plimbare invitații, Oprea, Kelemen Hunor, etc. Respir și eu mai ușurat, fiindcă am timp să gândesc în tihnă la stringenta problemă: „De ce adună bărbații scame în buric?". Știu precis că alde nevastă-mea și alte neveste, tot atât de istețe, ar tranșa direct problema, spunând fără să clipească: Fin'că au păr pe burtă". Ba, cred că ar da și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
măcar pentru o zi să închideți televizorul, sau să nu citiți știrile despre Osama, sau ce-a mai visat Obama și întreaga lume va deveni deodată, pentru dumneavoastră, cu mult mai bună. In sfârșit, ați avea prilejul să meditați în tihnă, la un aspect îngrijorător din țara noastră nu din aceea a lui Obama și anume, de ce Traian Băsescu plânge din ce în ce mai des. Nu-i dau dinții, nu o face de foame, n-are colici, nu vrea să sugă - deși, slavă Domnului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în țară; niciodată n-a mai plescăit la aceeași masă cu bardul neamului. Tanti Mizi însă fusese toată viața fată bătrână. De aia surorile o tot îmboldeau: he he, ce știi tu! n-ai ținut bărbat și copii! plimbarea plimbare, tihna tihnă, televizorul televizor! cred și eu că nu te chinuie reumatismele!. Așa că mezina familiei, la 92 de ani, făcea cumpărăturile, spăla, deretica, gătea și n-avea voie să se plângă de nimic. Tanti Clemanza îi zicea: Mizi dragă, adu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
țară; niciodată n-a mai plescăit la aceeași masă cu bardul neamului. Tanti Mizi însă fusese toată viața fată bătrână. De aia surorile o tot îmboldeau: he he, ce știi tu! n-ai ținut bărbat și copii! plimbarea plimbare, tihna tihnă, televizorul televizor! cred și eu că nu te chinuie reumatismele!. Așa că mezina familiei, la 92 de ani, făcea cumpărăturile, spăla, deretica, gătea și n-avea voie să se plângă de nimic. Tanti Clemanza îi zicea: Mizi dragă, adu-mi alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Lumină pentru toți și toate. 11 decembrie 2008 Se apropie Crăciunul. Parcă e mai multă Lumină în noi și în jur. E o atmosferă mai destinsă, mai relaxată, ca atunci când știi că totul va fi bine, că e cald și tihnă. E un echilibru în toată natura, echilibru pe care nu l-am mai simțit chiar așa profund. Am visat-o și pe mama, era cu E. la braț și asta m-a bucurat, pentru că mi s-a dat de știre
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
o riguroasă exactitate și în cazul meu. Înainte de Crăciun, mama spăla cu leșie podeaua, chinuindu-se să curețe praful intrat în fibra scândurilor. Apoi, scotea din lavițe hainele cele mai bune. Și nimic nu se compară, în mintea mea, cu tihna limpede a acelor zile. Soba de tuci duduia, răspândind o căldură plăcută care secera florile de gheață apărute noaptea în ferestre. După ce-și termina treburile, tata își lua ochelarii cu ramă de sârmă și se apuca de citit, în vreme ce
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
parc, dă de ele ciugulind pe maldărele de gunoaie. Se va auzi tramvaiul. Se vor aprinde felinarele cu lumina lor verzuie. De jur împrejurul parcului, parcă l-ar împresura deodată un gând înspăimântător, se vor aprinde becurile cetățenilor întorși de la muncă în tihna domiciliului familial, pe șoseaua Colentina. Luminile se lățesc pe zidurile de zece, douăsprezece etaje, Iliuță nu le poate număra niciodată până la capăt, și fiara deschide ochii ei de peste tot. Iliuță nu știe că nu după el se uită dânsa, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
în camera asta în care praful plutește în lumină. Dar e un adevăr care va trece, ca un nor pe cer sau o durere de măsele. În vreme ce madam Martinescu se găsește, ca în fiecare după amiază la acea oră de tihnă, în pijama, sub plapumă, cu mâinile sub cap, telefonul continuă să țârâie stăruitor, rugător aproape. Și ce este orice apel dacă nu o rugăminte? Martineasca se ridică alene, își lasă picioarele să lunece în papuci, își pune halatul și începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cufund în noaptea ochilor tăi ca să aud secreta bătaie de aripi ale tuturor grijilor: pentru părinții căzuți în neputința vârstei și bolii, pentru școlarul tău traversând strada sau luptând cu mulțimile abstracte din pagina cărții... Bucuria din glasul tău evocând tihna cuibului în care dorm puii ori își contemplă cu uimire penele dornice de zbor, deși se ascund încă la subsuoara ta și în liniștea visului tău cu flori și cu pomi - adăpost al regăsirilor zilnice pentru ei care sunt, pentru
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]