1,581 matches
-
Și într-o seară, imediat după ce s-a lăsat întunericul, vreo doi-trei dintre noi, am pornit la atac. Ne-am urcat în copacul înalt, de pe care, prin geamurile luminate, îi vedeam pe proprietari stând la masă, mâncând și discutând în tihnă, ceea ce ne dădea nouă, celor din cireș, un sentiment de siguranță. Ne-am urcat până în vârful copacului, unde erau cireșele cele mai mari și mai dulci. Chiar în vârf, am dat peste un halat de casa, roșu, cu buline negre
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
Fără miros de benzină, rahați de câini și, mai ales, fără praful ăla cu sulf pe care-l ridică până pe la etajul șapte mașinile seara, am simțit că mă sufoc. Dar cel mai tare m-a supărat liniștea. Era o tihnă în sat, că-mi auzeam rotițele cum îmi fâșâie-n cap. Prima zi a mai fost cum a fost, însă pe urmă am simțit o apăsare-n plexul solar care nu m-a lăsat decât după ce m-am întors la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să fi existat o forță de seducție căreia nu i se putea împotrivi, căci cu fiecare rând de găurele adăugat tivului de la gât, cămașa de noapte se transforma tot mai mult într-o rețea fină de gheață. Ogor aflat în tihna iernii, pe unde nu calcă picior de vietate, unde topirea și înghețul își țin cumpăna într-o splendoare fragilă. La marginea extremă, acolo unde câmpul se termină, zăpada e cea mai frumoasă. Soarele și luna mușcă din zăpadă ca din
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pe albe magistrale venim în sărbători, venim: străluminatele mulțimi de flacăra credinței tale. Ștergar cu chipuri de eroi așternem cerul dimprejururi slăvind în slava ta de-a pururi nedespărțirea dintre noi.“ („Și suntem una“, Contemporanul, 1 ianuarie 1972) „Bărbatul fără tihnă, veghetorul Asupra gliei, patimă și scut, Cel care-așază-n brazde viitorul, Îndrăgostit de-al patriei trecut, Cel care cheamă fructul din grăunțe, Cel ridicat din veac amar și trist, De steagul țării sărutat pe frunte, Iluminat de crezul comunist.“ („Gliei - patimă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ce încântau obștea prin puritate și naturalețe, prin frumusețea costumelor naționale pe care și le etalau, expozeu de artă populară desăvârșită, de bun gust, de virtuozitate, mândre că de mîna lor erau lucrate. Se ducea o viață de satisfacții, de tihnă pe tălpiță la vreme de înserare, în dumineci senine, după o săptămână plină de trudă pe hotar, în luncă sau la pădure. Era perioada în care tinerii mai răsăriți ai satului, sub inițiativa domnului învățător organizau serbări populare, unde se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cănănău” din Șendriceni, cumpărată de Ministerul Învă țământului și destinată acestei școli, avea sălile de clasă la parter, dormitoarele la etaj, iar numeroasele construcții anexe se înșirau, ca prinse într-o horă, jur împrejurul clădirii principale. Ceea ce dădea farmec și tihnă acestor binecuvântate locuri erau împrejurimile: imensul parc, cu ale cărui frumuseți ne încântam privirile, iar verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ce se oferă ochilor din cerdac este fermecătoare. Livezi și vii înșirate ca niște imense scoarțe ornamentează povârnișul dealului ce străjuiește acea parte a orașului alcătuind un peisaj ce îți încântă sufletul și îți desfată privirile. Pentru cateva ore de tihnă, de vorbă bună și de împăcare sufletească Dumitru Dascălu străbate de-a curmezișul marele oraș. Bucuria revederii celor doi prieteni se reflectă în lumina chipurilor lor, stafidite de ani, și în scânteierile ochilor obosiți cu care se examinează reciproc. După
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
flux continuu spre Cordăreni, acolo unde, în colțul de rai pământean, amicul meu își trăia singurătatea și își scria cărțile. Mi-e dor, frate Mihai, de taifasurile noastre susținute în înconjurul de verde sănătos al curții tale, de clipele de tihnă sufletească, de cântecul păsărelelor ce sălășluiau în crângul des și răcoros, de dialogurile spiritualizate antrenante, mi-e dor de tine, prietene drag, de sufletul tău cald și vibrant, de chipul tău care emana lumina interioară și înțelepciunea vârstei și a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Un ceai cu floare de tei, conservată după un tipic anume, cu zahăr cât mai puțin și cu aromă din belșug, era un adevărat deliciu pentru amicul meu. Vizitele pe care i le făceam erau prilejuri de bucurie și de tihnă sufletească pentru amândoi. I se lumina fața și i se unduia glasul când povestea despre oaspeții care i-au călcat în bătătură și i au onorat casa ospitalieră. Și nu erau puține persoanele care veneau să-l vadă și să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
octombrie, și începu cursurile de Arte1 sub îndrumarea maestrului Juan Peña, cu dorința de a-i păstra pe însoțitorii 2 care hotărâseră să-L slujească pe Domnul,dar de a nu mai căuta alții, pentru a putea studia mai în tihnă. Chiar de la începutul prelegerilor, veniră asupra lui aceleași ispite pe care le-a avut și atunci când studia gramatica la Barcelona. În timpul prelegerilor nu putea fi atent din cauza numeroaselor lucruri duhovnicești care veneau asupra lui. Văzând că în acest mod înainta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cu care metoda de alegere propusă exercitanților este practicată de el însuși, în calitate de legislator cu privire la alegerea sărăciei. Într-adevăr, aici putem identifica fiecare dintre cei trei timpi indicați: perceperea iluminărilor neașteptate, atenția acordată alternanțelor consolărilor și dezolărilor, precum și cântărirea în tihnă a argumentelor. Ajutor în deslușirea Exercițiilor spirituale, textul Jurnalului, așa cum a fost așternut pe hârtie, se lasă citit la rândul său cu multă greutate iar traducerea sa este aproape cu neputință în sensul obișnuit al termenului. În redactarea acestor însemnări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
foarte mare evlavie, limpezime caldă și savoare spirituală, purtând cumva spre un gen de înălțare. Apoi, dereticând prin odaie, la altar și la punerea veșmintelor, cu câteva mișcări spirituale stârnind lacrimile; și o dată terminată liturghia, am rămas într-o mare tihnă spirituală. La liturghie, lacrimi mai îmbelșugate decât în ziua de dinainte, tot timpul, și cu pierderea graiului, o dată sau de mai multe ori primind și priceperi spirituale, într-atât încât mi se părea a socoti că aproape nu mai aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
spre a lăcrima când îmi aminteam de Isus, simțind multă încredere în El și părându-mi-se gata să mijlocească pentru mine; nu mai doream, nici nu mai căutam o confirmare mai mare a celor trecute; rămânând liniștit și în tihnă în acestea, am ajuns să-I cer și să-L implor pe Isus să mă facă pe potriva voinței Preasfintei Treimi pe calea care I se va părea mai potrivită. Apoi, îmbrăcând veșmintele, creștea această înfățișare a ajutorului și iubirii lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de priceperi, în afară de rugăciunea de la sfârșit în cinstea Preasfintei Treimi; aici, cu o anumită mișcare, evlavie și lacrimi, am simțit o anumită iubire care mă atrăgea spre Ea, fără a mai rămâne vreo amărăciune din trecut, ci multă liniște și tihnă. Apoi, la rugăciune, o dată terminată liturghia, noi mișcări lăuntrice, sughițuri și lacrimi, toate din iubire pentru Isus, vorbind și dorind mai degrabă să mor cu El decât să trăiesc cu altcineva, fără a simți vreo teamă și primind o mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cele mai mari vizite sfârșeau la Preasfânta Treime, mai puține la Isus, și mult mai puține la Tatăl, crescând în același timp încredințarea în ceea ce privește împăcarea cu Preasfânta Treime, într-atât încât, o dată terminată liturghia, fiind în rugăciune în liniște și tihnă sufletească, căutând să văd cumva, nu puteam sau nu izbuteam nici să văd, nici să simt dezbinare sau vreo supărare din trecut; mă simțeam ca cineva care, obosit fiind, se odihnește cu suflet liniștit, evlavios și vizitat; această odihnă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pentru alte lucruri drept orânduite spre slujirea și lauda Sa. În sfârșit, numesc consolare orice creștere în speranță, credință și iubire și orice bucurie lăuntrică ce cheamă și atrage spre cele cerești și spre propria mântuire a sufletului, dându-i tihnă și pace în Creatorul și Domnul său. 317. A patra regulă: despre dezolarea spirituală. Numesc dezolare tot ce se opune celei de-a treia reguli, precum întunecarea sufletului, tulburarea din el, pornirea spre lucruri josnice și lumești, neliniștea pricinuită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
gândurilor aduse, ceva sfârșește într-un lucru rău sau care distrage, sau mai puțin bun decât acela pe care sufletul și-l propusese să-l facă, sau îl slăbește, sau îl neliniștește, sau îl tulbură răpindu-i pacea, liniștea și tihna pe care le avea înainte, toate acestea sunt un semn vădit că provin de la spiritul cel rău, dușmanul binelui nostru și al mântuirii veșnice. 334. A șasea. Când dușmanul firii omenești a fost simțit și recunoscut după coada sa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
desene animate !!... Fiecare om încearcă să realizeze un echilibru în familia lui, spun eu așa, într-o doară, să-l scuz pe Graur. Ce echilibru? Petrică nu era așa înainte. Îmbătrînim, domnule, îmbătrînim, asta-i! Ne gîndim la pensie, la tihnă... Știi ce-a făcut Graur azi? Întorc capul spre Luchian și strîng din umeri. Bag dosarul cu documentația tehnică în sîn și-mi duc vîrful degetelor la gură, să suflu peste ele, să le încălzesc. Graur a fost chemat azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
direcția care-mi adusese atâtea necazuri... Nu m-am născut director și nici nu vreau să ies la pensie din acest post. Vreau să fiu mai liber, mai liniștit și fără supărări, vreau să mai trăiesc și pentru mine, în tihna binefăcătoare a căminului familial, dar mereu eram împiedicați să ne bucurăm de noi înșine. Ba au fost anii de război, ba împrejurările vitrege ne-au stat împotrivă și acum, în ultima instanță, această nedorită direcție în timpul căreia fusesem înnoroiat din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cuminți sub pom în învelișurile lor sclipitoare, ca și atunci. Întoarcerea fiului risipitor Sărut mâna mamă, sărut mâna tată! Închinăciune preaplecată cu fruntea până la pământ Ce-ți fi făcând bătrânii mei acolo sus lângă Maria și Isus? V-ați aflat tihna și odihna după amar de ani sărmani, cu prea puține bucurii, dar cu o liotă de copii ce v-au părăduit și tinerețile și viețile și care astăzi vă mai pomenesc din când în când în gând? Eu îmi port
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
această țară minunată, rezultată din munca tenace, continuă și serioasă a unor meseriași, agricultori, bancheri, marinari și nu în ultimul rând scriitori și artiști de geniu. Aveam să revin de mai multe ori în Olanda, în delegații sau bătând în tihnă cu soția Amsterdamul, Rotterdamul, Haga, Delftul... Din deplasare m-am întors nu numai cu un document de colaborare foarte bun, ci și cu un cadou pentru soție, achiziționat din prima mea diurnă un robot de bucătărie Philips, pentru care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aici o sculptură a lui Constantin Brâncuși, "Mademoiselle Pogany II", din 1920, salvată de la incendiul din 1978 și se pare singura lucrare a maestrului de la Hobița aflată în America de Sud. Merită să vezi muzeele din Rio, dar merită să "bați" în tihnă, în zilele de sărbătoare, magazinele de antichități unde poți găsi, la prețuri convenabile, toate minunățiile din "Peștera lui Ali-Baba" bijuterii vechi, mobile, tablouri, sculpturi, icoane, pendule, piane, obiecte de artizanat "autentice"... o întreagă lume cu parfum de istorie. O lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ce gândești, bădie? S-or mântui cu rezbelele aistea? Că tăt la oaste, la oaste numa' bozii și buruiană pârloagă-i ogoru... Toader se scarpină în creștet: Apăi... după scărmăneala aiasta, o da Dumnezău și-om apuca câțiva anișori de tihnă și pace... Doamne miluiește! Doamne miluiește! se aude o cântare bisericească mormăită. Curând, apare un călugăr-cerșetor, deșirat, uscat, desculț, încins cu o funie peste rasa de șiac, neagră, ruptă, murdară, cu o cruce din două bețe încrucișate bălăngănindu-se pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o tămâiere, să deprindă meșteșugul tămăduirii; să aline nu numai durerile sufletului, ci și pe cele ale trupului; să le închidă ochii ascultând ultima șoaptă și ultimul gând al celor ce se duc. Amin... Prea cuvioșii monahi să-și sacrifice tihna chilioarelor, că jertfa lor bine va fi primită în Ceruri. Doamne, spune Ștefan cu nostalgie, să dormi în fânul cosit!... Cu țârâit de greier la ureche!... Și ce miroznă de busuioc și sulfină!... Îi surprinde pe boieri mustăcind, dându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
De fapt, războiul nostru e un război pentru pace, pentru pacea noastră, pentru pacea Europei. De s-ar uni mai micile și mai marile Puteri ale Europei, teroarea otomană ar fi o amintire urâtă a istorie. Chinuită țară... Clipă de tihnă n-am avut... Ticăloase vremi petrecem prin veacul aista, oftează Țamblac. Nu ni le-am ales noi, spune Ștefan. Ne-au fost date de Dumnezeu. Ce să facem? Să ne mutăm în altă țară? Bună-rea, a noastră e și trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]