16,496 matches
-
încât prețurile variau din oră în oră și din minut în minut, negustorii fixând prețurile după cotația bursei"695. Practic banii nu mai aveau nicio valoare. Acest tip de criză presupune recunoașterea unui fapt economic ce a stat la baza tipăririi de hârtie-monedă și anume îndepărtarea definitivă și totală a semnelor monetare de orice conținut și de valoare în general. Crizele hârtiei-monedă au dus la "înlocuirea valorii monedei cu valoarea diferitelor mărfuri, a căror valoare sporea în raport de depreciere, evitându
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
întorcea, uimită, la schimbul marfă-contra marfă, neputând face față unei invenții și anume folosirea hârtiei în scop monetar. Indiferent de măsurile luate de către state, cursul legal, cursul forțat, bancnota neconvertibilă se deprecia în ritm rapid, egal cu viteza sa de tipărire. Victor Slăvescu dezbate încercările de combatere a acestor crize, adică a inflației hârtiei-monedă, subliniind în context reușitele SUA și Marii Britanii. În aceste țări ravagiile produse de tipărirea bancnotei neconvertibile au fost mai reduse spre deosebire de "Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Rusia, unde
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
forțat, bancnota neconvertibilă se deprecia în ritm rapid, egal cu viteza sa de tipărire. Victor Slăvescu dezbate încercările de combatere a acestor crize, adică a inflației hârtiei-monedă, subliniind în context reușitele SUA și Marii Britanii. În aceste țări ravagiile produse de tipărirea bancnotei neconvertibile au fost mai reduse spre deosebire de "Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Rusia, unde inflația a ajuns la limite necunoscute încă în istoria monetară, provocând adevărate dezastre economice și financiare și necesitând asanări monetare radicale"697. În încercările de combatere, cel
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ci în primul rând la propriile lor probleme. Îi descrie pe conducători și poziția acestora față de cei conduși în cuvinte de reținut 792. Îndatorarea modernă, la cote nemaicunoscute, este o formă de acces la monedă, poate chiar mai periculoasă decât tipărirea, de altădată, a banilor. Ea naște dependență la nivel internațional și paralizează decizia politică la nivel național. Statele își permit să cheltuiască mai mulți bani decât pot produce, tocmai pentru că dețin un nou culoar de acces la bani. Clientela politică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe întreg globul, putem discuta despre crize economice planetare. Crizele monedei din hârtie sunt crize ale unui instrument monetar care circulă după legi specifice, mult diferite de moneda metalică și pentru care a existat în permanență tentația falsificării și a tipăririi în exces. Statul, ca instrument de organizare socială, a avut permanent un rol în declanșarea acestor crize. În perioada de început a folosinței monedei din hârtie, statul a finanțat deficite, războaie, investiții și corupție prin intermediul monedei din hârtie, influențând procesele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
impozit nedrept, pentru că sumele nu sunt recunoscute ca atare și nici măcar nu ajung în bugetul statului. Aceste sume ajung direct în buzunarul celor mai bine plasați, al clientelei politice și economice. Statul câștigă din inflație atunci când își finanțează deficitele prin tipărirea de monedă. În rest, redistribuirea se realizează doar în favoarea celor care conduc, care au afaceri și care pot specula piața financiară sau piața bunurilor reale. Inflația este o modalitate de rezolvare a problemei repartiției pe care grupurile mai bine plasate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
deoarece lipsa de colaborare poate duce la sabotarea unui asemenea program. Guvernul trebuie să contribuie cu aceleași atuuri care constau în predictibilitatea politicilor bugetare și fiscale, îndeplinirea indicatorilor asumați privind cheltuielile publice și îndatorarea. Chiar dacă nu în mod direct, prin tipărire, guvernul poate pune mijloace bănești în circulație prin mecanisme proprii legate de îndatorare și cheltuieli publice. Ori, o situație în care banca centrală, să zicem, duce o politică monetară restrictivă, nu poate fi dublată de o politică monetară relaxată a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bazează pe sistemul rezervelor fracționare, în care băncile centrale pun în circulație monedă și merge până acolo încât propune o soluție greu de imaginat: "Băncile centrale ar trebui, prin urmare, abolite cât mai curând". Rothbard crede că lipsa restricțiilor în tipărirea de monedă din hârtie a dus la situația actuală în care statele pot crea cantități nelimitate de asemenea semne de valoare. El afirmă că "...nu ar trebui să fie nici măcar un mister în legătură cu inflația cronică neobișnuită ce năpăstuiește lumea începând
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
va converti în aur sau argint folosindu-se de veniturile obținute din taxe și că, din acei moment, nu se vor mai emite bancnote. Cu toate acestea, tipic pentru guvern, ambele promisiuni au fost în scurt timp încălcate: plafonul impus tipăririi a dispărut în câteva luni și toate bancnotele au continuat să rămână neconvertibile în următorii 40 de ani. Nu mai târziu de luna februarie a anului 1691, guvernul a declarat că emiterea de monedă rămăsese destul de "în urmă" și a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în câteva luni și toate bancnotele au continuat să rămână neconvertibile în următorii 40 de ani. Nu mai târziu de luna februarie a anului 1691, guvernul a declarat că emiterea de monedă rămăsese destul de "în urmă" și a recurs la tipărirea a 40.000 de lire pentru a-și plăti toate datoriile extraordinar de mari, mințind, din nou, că aceasta va fi ultima emisiune de bancnote. Dar statul a descoperit că majorarea ofertei de bani, asociată cu o scădere a cererii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lui Grensham: dispariția monedei metalice din colonii. Mai mult decât atât, intensificarea emiterii de bancnote a produs o majorare a prețurilor și a restrâns exporturile din colonie. În acest fel, "penuria" monedei metalice a devenit mai degrabă, instrumentul decât cauza tipăririi bancnotelor. Astfel, în 1690, înainte de apariția năpastei tipăririi de bancnote, 200.000 de lire, în monedă de argint, erau disponibili în New England; cu toate acestea, până în 1711, cu Conneticut și Rhode Island urmând exemplul emiterii de bancnote, 240.000
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mult decât atât, intensificarea emiterii de bancnote a produs o majorare a prețurilor și a restrâns exporturile din colonie. În acest fel, "penuria" monedei metalice a devenit mai degrabă, instrumentul decât cauza tipăririi bancnotelor. Astfel, în 1690, înainte de apariția năpastei tipăririi de bancnote, 200.000 de lire, în monedă de argint, erau disponibili în New England; cu toate acestea, până în 1711, cu Conneticut și Rhode Island urmând exemplul emiterii de bancnote, 240.000 de lire, în bani de hârtie, au fost
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
creat decât a rezolvat problema "rarității banilor". Noii bani au scos din circulație moneda metalică. Constanta creștere a prețurilor și deprecierea hârtiilor nu au ajutat aproape deloc presupusa lipsă de bani din rândul populației. Dar din moment, ce hârtiile fuseseră tipărire pentru a finanța cheltuielile guvernamentale și a plăti datoriile publice, guvernul, și nu populația, a fost cel care a beneficiat de pe urma emiterii monedei fiduciare. După ce Massachusetts a emis o nouă cantitate uriașă de masă monetară, 500.000 de lire, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
asupra marilor inițiative cărturărești și a participării la acțiunile pentru înfăptuirea unității naționale, precum Pronunciamentul de la Blaj (1868), Serbarea de la Putna (1871), mișcarea memorandistă (1882, 1887-1895), asupra acțiunilor de valorificare a moștenirii clasice (prima ediție a operelor lui D. Cantemir, tipărirea Istoriei românilor supt Mihai Vodă Viteazul de Nicolae Bălcescu, a operelor complete ale lui Miron Costin). Scrisă de un cercetător care s-a aflat mulți ani în proximitatea arhivei Academiei Române, cartea a preluat direct de la sursă o multitudine de informații
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
din nou generalul Nicolae Petala. Articolul-program, Dragii noștri cititori, este semnat de Comitetul Societății „Cultura poporului”, sub al cărei patronaj se află revista, care se adresează în mare măsură sătenilor. Un alt articol programatic semnează N. Petala cu prilejul reluării tipăririi publicației. În același număr, Mihail Dragomirescu semnează articolul de susținere La drum... Tot atunci trimite un cuvânt de salut Vasile Bogrea. Octavian Goga precizează: „Drepturi și pâine nu sunt de ajuns, trebuie și «Cultura poporului», căci altfel drepturile celor săraci
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
și 19 aprilie 1848. A reapărut între 29 noiembrie și 13 decembrie 1859 sub titlul „Curierul român”, dar a fost suprimată după câteva numere. În 1828, după mai multe încercări eșuate, Dinicu Golescu obține aprobarea din partea guvernatorului rus Pahlen pentru tipărirea unui ziar în limba română, anunțat mai întâi cu titlul „Curierul Bucureștilor”. Cu întreruperi de câteva luni (în 1833,1839,1841,1847), publicația lui Heliade (ajutat la început și de C. Moroiu) a ieșit săptămânal sau, în unele perioade, de
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
autorului”. După 1838, va renunța, în genere, la critică, socotită inoportună, preferând încurajarea fără rezerve a oricărei producții literare, fie originală, fie tălmăcire, care ar contribui la îmbogățirea literaturii naționale. El a cultivat memoria unor cărturari sau scriitori români, prin tipărirea scrierilor în cuprinsul gazetei (B. P. Munteanu, V. Cârlova) sau prin articole închinate vieții și operei lor (Paul Iorgovici, D. Țichindeal, N. Văcărescu, Gh. Lazăr). Traducerile ocupă un spațiu considerabil în paginile C.r.: numeroase poezii de Lamartine (începând din
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
de H. Ibsen. Se dau traduceri din A. P. Cehov, Maxim Gorki, Alexei Tolstoi, Edgar A. Poe, Guy de Maupassant, Mallarmé. C.l. și a. reproduce sumarele revistei „Gândirea”,precum și anunțul prin care Tudor Arghezi își făcea cunoscută intenția de a începe tipărirea în volum a manuscriselor, cu „o primă serie de cinci volume” (Cuvinte potrivite, Cartea femeii frumoase, Cartea copiilor, Cartea câinilor, a mâțelor, a oilor și a caprelor și Amintirile Ierodiaconului Iosif). Alți colaboratori: Ion Ojog, George Talaz, Sandu Tudor, Ioan
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
vă arată imediat nivelul avansat față de cel anterior și încotro vă îndreptați. Informațiile grafice vă arată direcțiile în performanță, permițând oferirea unui răspuns la momentul potrivit pentru potențialele probleme și o întărire pozitivă imediată. Dean Tapp, proprietarul unei companii de tipărire a etichetelor, a raportat un caz în care tipografilor li s-a oferit feedback verbal pentru a mări numărul de foi tipărite pe oră. Feedbackul verbal pentru performanța de astăzi (de obicei oferit a doua zi) suna în felul următor
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mai potrivită în procustiana formă a sonetului. Infirmitatea, care îi interzice reconsiderarea cuvântului scris, îl obligă pe C. la o cizelare mentală aproape desăvârșită a exprimării prozodice, pe care o poartă mult timp în sine, înainte de a o dicta, spre tipărire: „Căci poezia doarme-n suferință,/ Cum doarme diamantul în cărbune”. Ocolind confesiunile exagerate, el tinde spre „recea armonie” desprinsă din cântărirea detașată a fiecărui cuvânt. Dacă în Diafane influențele eminesciene sunt frecvente și vădite, în volumul Din când în când
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
de la Marele Cartier General. Avansat colonel, adjutant al prințului moștenitor, în 1920 C. îl însoțește pe acesta într-o călătorie de șapte luni în jurul lumii. Publicarea în revistele „Flacăra”, „Lamura”, „Cugetul românesc” și „Gândirea” a unor însemnări de drum și tipărirea celor două volume din Peste mări și țări (Grecia, Egiptul, 1922, Indiile, 1923) marchează adevărata sa intrare în viața literară. După 1926, când demisionează din armată ca urmare a renunțării la tron a prințului Carol, C. se dedică scrisului. Semnează
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
și 1946-1948). Starea precară a sănătății l-a obligat în mai multe rânduri să-și întrerupă activitatea profesională. O teză de doctorat, Anarhismul poetic, pe care o susține în primăvara anului 1931 sub conducerea lui Mihail Dragomirescu, este revăzută înainte de tipărire și completată cu puncte de vedere îndrăznețe, înnoitoare, care ieșeau din cadrul estetic teoretizat de mentorul său. Cartea, apărută în 1932 și premiată de Academia Română, semnată Const. I. Emilian, va provoca în cercurile literare discuții aprinse. Reprezentanții orientărilor avangardiste au protestat
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
literaturii contemporane din Occident asupra Bucureștilor și de a se sincroniza cu spiritul epocii, definit ca „viteză, mișcare, forță”. Cristalizarea programului propriu-zis al grupării, menită să deschidă calea „unui curent salubru și înviorător”, începe cu popularizarea unor articole-manifest și cu tipărirea unor eseuri despre „arta nouă”. Înainte de a deveni o revistă de avangardă propriu-zisă și în pofida diversității de preocupări și de stiluri, C. își vădește orientarea modernistă prin atenția acordată manifestărilor culturale și artistice moderne de peste hotare. Alături de publicistica socio-politică, sunt
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
sensibilă, cu unele aptitudini muzicale, începe să scrie, căutând îndrumare concomitent la Mihail Dragomirescu și la E. Lovinescu. În „Lectura pentru toți” și în „Sburătorul” îi sunt publicate mai multe povestiri, strânse apoi în volumul intitulat Simfonia morții, premiat prin tipărire, în 1920, de Editura Cartea Românească. Pe copertă, autorul anunța o piesă în trei acte - Două forțe - și un volum de nuvele - Nebunia lumii, care, devenit roman, va apărea în 1924. Pe când ar fi avut sub tipar un alt roman
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
semnează un studiu despre Opera poetică a lui Lucian Blaga (1/1926 ș.u.), Olimpiu Boitoș scrie despre „Tribuna” de la Sibiu ca revistă literară (14-15/1926). Al. Hodoș este autorul necrologului La moartea lui I. Slavici (15-16/1925), urmat de tipărirea unei povestiri a acestuia, Ileana cea șireată. Dintre articolele destinate aniversărilor și comemorărilor, pot fi menționate 20 de ani de la întemeierea „Luceafărului” (12/1922), 50 de ani de la moartea lui Avram Iancu (16/1922), 60 de ani de la moartea lui
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]