1,870 matches
-
mod sincer de partea Revoluției, ori și-ar arăta ostilitatea față de națiunea în război și ar pierde susținerea opiniei publice. Costul unui război apare cu atît mai mic cu cît girondinii se entuziasmează la gîndul unei cruciade a popoarelor împotriva "tiranilor". Robespierre este singurul care vrea să împiedice războiul, într-un discurs ținut la Clubul iacobinilor, el atrage atenția Revoluției asupra pericolului: "în timpul războiului, puterea executivă se manifestă în modul cel mai periculos și exercită un fel de dictatură care înspăimîntă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și Spania să recunoască victoria Franței. Faptul însuși că a căzut la înțelegere cu regii Europei arată că Franța revoluționară a abandonat partea de ideologie plină de noblețe care a stat la baza decretelor din 1792. Acceptînd să trateze cu "tiranii", Convenția încalcă dreptul popoarelor, pe care ea însăși îl proclamase. Apare clară realitatea cuceririi și a raportului de forță: Franța obține frontiera Rhinului, în timp ce "patrioții" olandezi, convinși de Reubell, constituie o "Republicăsoră". Dar Republica batavă 79 nu este decît un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în timpul Revoluției tivă de diversiune. Înfrîngerea armatelor lui Jourdan și Moreau îi oferă pînă la urmă rolul principal. Cu această ocazie, se constată îi ce măsură metodele armatelor Revoluției sînt departe de scomrile care au stat la baza cruciadei împotriva "tiranilor". Ești de la sine înțeles că de acum înainte războiul va da naștere la âzboi. Bonaparte perfecționează în mod deosebit politica recliziționării și devine marele furnizor al fondurilor Directora-tulii. Băncile publice și casele de amanet din orașe sînt golite, în tmp
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lui Goma, eu nu sunt capabil să pronunț fraza «Regret că l-am cunoscut pe cutareă. Nu, nu regret, ambii meritau ajutorul și asistența mea, numai că o prietenie e altceva decât o complicitate; chiar și fără de tiranie sau de tiran!ț”. Răspund: ajuta-te-ar N. Breban! Și aștept o explicație: la care „complicitate” se referă? În ce doream să-l implic? Sau ne aflăm, iarăși, la faimoasa acuzație privind „răzvrătirea” mea și a dlui Goma „contra poporului” roman? Referindu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
au fost considerați Nichita Hrușciov - după raportul anti-Stalin, Alexander Dubcek - simbolul Primăverii de la Praga, fostul măcelar al Budapestei din 1956, János Kádár - după ce a avut ideea „socialismului cu două salarii”, Mihail Gorbaciov - după „glasnosti” și „perestroika”, ba chiar și viitorul tiran Nicolae Ceaușescu - după raportul anti-Dej, demascarea „vremurilor de tristă amintire” și refuzul de a trimite trupe care să se alăture invadării Cehoslovaciei în 1968. M-a amuzat întotdeauna sintagma „comunist de omenie”. Nu din cauză că nu ar fi avut niciodată vreo
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
statului. Acest lider simboliza statul. Imaginea i-a fost creată cu ajutorul mașinilor propagandistice ale acestor state, dar și prin hotărârea și cruzimea de care dădeau dovadă acești lideri. Un popor se lasă condus de un regim autoritar și de un tiran atunci când individul ce face parte din acest popor se simte slab și neîncrezător în destinul său. Pe fondul acestor predispoziții psihologice, cultul personalității a dat roade. Conducătorul statului însemna totul pentru fiecare și, desigur, era îndreptățit să elimine pe cei
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
era unul dintre puternicii lumii. A fost ultimul secretar general al acelui partid care a condus tiranic cel mai întins imperiu al zilelor noastre. A făcut o figură aparte în această funcție față de toți predecesorii săi. Stalin a fost un tiran. Hrușciov a fost un produs tipic al educației de partid, un "aparatcik" necizelat care s-a comportat ca atare și în relațiile internaționale la cel mai înalt nivel. Brejnev a moștenit un sistem politic totalitar bine pus la punct și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Chavez la putere încă 10 ani, cel puțin. Și atunci, mai putem vorbi, totuși, de dictatură? Putem. Îmi vin în minte câteva argumente mai mult decât solide. Mulți dictatori au ajuns în vârf purtați de valul popular. Mă gândesc la tiranii din cetățile vechii Elade, care luau puterea prin votul majorității, dar care nu mai puteau fi înlăturați decât prin forță. Un alt caz tipic este Hitler. Acesta a câștigat alegerile din 1933 pe cale democratică, după care a ținut cu dinții
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
acesta, o camarilă greu de înlăturat. Dictatorul din vârf naște dictatori mai mici, la toate nivelele autorității de stat. În plus, dictatorul mai mic are o trăsătură definitorie, și anume se face preș în fața celui de deasupra lui și este tiran cu cei de sub el. Acest fenomen este universal valabil și se manifestă în orice țară în care apar condiții favorizante. Exemplul României de până în 1990 este absolut semnificativ. Dictatura, cum se prefigurează ea în Venezuela, seamănă foarte mult cu cea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mult, după obiceiul timpului, acumulând o vastă experiență cognitivă și practică: în Egipt se familiarizează cu matematica; în Cirene intră în legătură cu matematicianul Teodor; în coloniile din Italia de Sud face cunoștință cu pitagoreicii; în Sicilia, la Siracuza, este invitat de tiranul Dionysios cel Bătrân. O tradiție spune că Dyonisios cel Bătrân l-a vândut pe Platon ca sclav în Egina deoarece îi considera supărătoare prezența, dar prietenii l-au cumpărat și eliberat. Acest fapt ar putea explica hotărârea lui Platon de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
primii ani la Stagira și Pella, iar la 18 ani intră în Academia lui Platon unde rămâne 19 de ani, mai întâi elev apoi profesor; după moartea lui Platon, în 347 î.Hr., a plecat la Assos, în Misia, devenind consilierul tiranului Hermias. De fapt este începutul unei serii de călătorii prin care Aristotel și-a propus studiul și cunoașterea formelor de stat și de conducere existente la acea perioadă. În 343 î. Hr., a fost chemat la Pella, la curtea lui Filip
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Io, fosta iubită a lui Zeus, prefăcută apoi în junincă : îi arată acesteia că amândoi sunt victime ale stăpânului zeilor care cu toți se poartă silnic, fără osebire, neștiind că riscă prin toanele-i deșarte să-și piardă sceptrul de tiran. În finalul tragediei, Prometeu nu acceptă, câtă vreme nu este eliberat, să-i încredințeze lui Hermes numele celui care l-ar putea răsturna pe stăpânul lumii : Nu este vătămare, nu este vicleșug, prin care m-ar putea constrânge Zeus să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ascunde vestea rea (Oedip la Colonos). În Thebaida autorului român, frații își urmează setea de putere, orgoliul și ambiția fără margini, și nu par să ia seama la chemarea destinului lor potrivnic (Mă trag din regi, și regii să fiu tiran să fiu mă-nvață !/ Vreau să domnesc în slavă, bogat, iubit, temut./ Eu nu mă văd pe drumuri, un biet necunoscut - III, p. 187). Motivația omenească prevalează, parcă, în fața fatalității, ca și în cazul Antigonei animate de afecțiunea fraternă și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cere ?/ Nu mai veghează nimeni ? Nu-i nimeni peste zei ?/ Atuncea piară zeii și cosmosul cu ei ! - III, p. 320), pentru ca mai apoi, după moartea fetei, să proclame absența zeilor dintr-un Olimp plăsmuit (Olimpu-i o minciună/ L-au născocit tiranii și preoții în cor,/ S-acopere cu slavă ticăloșia lor !... - III, p. 327). S-ar zice că scepticismul amar al reginei este reprezentativ pentru această piesă în care voința omenească prevalează asupra celei divine. De fapt, ceea ce dezlănțuie tragedia, în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
salvat insistă, de asemenea, asupra nevinovăției sale reale și a faptului că nu-i pot fi imputate nelegiuirile menționate precis doar în adresarea oracolului (Oedip, fiu și ucigaș al lui Laios, Oedip, rod și altoi al Yocastei, Odip, liberator și tiran al Thebei) și amintite în treacăt în explicația oferită de erou cu privire la locul unde speră să ajungă (nicăieri trupul meu, purtător al crimei și al incestului, nu-și va găsi mormânt decât la Kolonos - I 2). Văzând în zei pricina
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
unuia din marii gânditori elini și pune, parcă, sub semnul întrebării credibilitatea surselor care i-au glorificat moartea. Consacrată episodului siracuzan din viața filosofului care a încercat să-și pună în practică ideile despre statul ideal la curtea celor doi tirani sicilieni, bătrânul și tânărul Dionis, piesa Platon se deschide printr-un preambul al autorului. După ce zugrăvește sumar criza politică din Atena vinovată de o gafă colosală, de neiertat, condamnarea la moarte a lui Socrate, Dumitru Solomon surprinde intențiile de reformare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
reformare a cetății nutrite de Platon, filosoful ideilor pure. Dramaturgul evidențiază contradicțiile gânditorului antic : cu gândul la peripețiile sufletului dincolo de trup și dincolo de moarte, acesta a căutat să pună ordine și în cele pământești imaginând o republică diriguită de un tiran filosof (p. 172). Plăsmuitorul abstracțiunilor s-a lăsat tentat de politica prozaică și a formulat idei incomode și periculoase pentru societate și pentru sine însuși când ar fi fost mai bine, mai plăcut, mai util să discute despre suflet, despre
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
însuși când ar fi fost mai bine, mai plăcut, mai util să discute despre suflet, despre virtute, despre dragoste și despre orice altceva, în grădinile Akademiei (p. 173). Filosoful aristocrat, descendentul lui Solon, nepotul a doi dintre cei treizeci de tirani, a visat să construiască un stat egalitar într-o lume guvernată de dreptul celui mai puternic. Opțiunile politice ale elevului lui Socrate sunt derutante și susceptibile de a primi interpretări diferite : frământarea politică a lui Platon poate fi socotită vizionarism
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
notează că filosoful n-a fost văzut vreodată râzând în hohote (XXI 26) ; sau înregistrează schimbul de replici dintre Dionis cel Bătrân, iritat de flecăreala de filosof obraznic a interlocutorului, și oaspetele său atenian, nemulțumit de răspunsul demn de un tiran mărginit dat de suveranul Siracuzei (XIII 18). E adevărat, există și cazuri în care autorul român nu respectă informațiile lui Diogenes Laertios. El schimbă, de pildă, naționalitatea lui Pollis, curteanul trimis de Dionis I să-l ducă pe Platon la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pildă, naționalitatea lui Pollis, curteanul trimis de Dionis I să-l ducă pe Platon la Egina, și-l transformă din lacedemonian în atenian. Modificarea nu este întâmplătoare, ci sporește dramatismul relațiilor dintre filosof și fostul său concetățean ajuns în slujba tiranilor Siracuzei, ins care-l va implora la un moment dat să-i înlesnească înapoierea în orașul de baștină. Preluat ca atare sau cu anumite variații, materialul documentar furnizat de textele antice stă la baza reconstrucției livrești imaginate de dramaturgul modern
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
orașul de baștină. Preluat ca atare sau cu anumite variații, materialul documentar furnizat de textele antice stă la baza reconstrucției livrești imaginate de dramaturgul modern. Prima călătorie siciliană a lui Platon este prilejuită de invitația adresată de Dionis cel Bătrân, tiranul prea puțin sensibil la farmecul intelectual al filosofului, dar interesat de felul cum ar putea exploata ideile acestuia pentru propriul profit : Pe filosofi trebuie să-i asculți, nu să-i iubești. Iar ascultându-i, trebuie să reții numai ceea ce ție
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-i voința, puterea și gândurile (p. 179) și e nemulțumit când acesta îl determină să facă anumite declarații prin arta sa de a conduce discuțiile în sensul dorit de el : m-ai silit să spun ce vrei tu (p. 186). Tiranul își suspectează ilustrul oaspete de credulitate reală sau simulată atunci când acesta susține bunele intenții ale lui Dion și Dionis II, virtualii pretendenți la domnia Siracuzei : ori ești naiv, Platon, ori te prefaci naiv (p. 188). Ulterior, Dionis I ajunge să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ești naiv, Platon, ori te prefaci naiv (p. 188). Ulterior, Dionis I ajunge să creadă că filosoful complotează împotriva lui : Platon vrea să-și facă republica aici, în țara mea, peste capul meu ? (p. 192). Ca urmare a acestei presupuneri, tiranul trimite o femeie frumoasă să-l seducă pe înțelept, să afle de la Platon ce gânduri are și să obțină dovezile trădării lui (p. 194). Când Arheanassa refuză să-l acuze pe bărbatul de care s-a îndrăgostit, despotul sicilian pune
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
într-un oraș sicilian teoriile despre guvernarea ideală : Ar putea să-i încredințeze o cetate, oricare din cetățile mici de pe coastă. S o organizeze el cum dorește, să o conducă... Ar deveni un exemplu pentru toate țările și pentru toți tiranii... (p. 191). Mai realist, cumnatul lui Dionis cel Bătrân își dă seama de ce suveranul n- are cum să accepte un astfel de plan prin care de bună voie să pună la îndemâna lui Platon cele mai zdrobitoare argumente împotriva propriei domnii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cel ce o înfăptuiește, unul din principalele argumente folosite de Socrate spre a respinge planul evadării din închisoare propus de Criton (p. 185). Când decide să-l înlăture de la curtea sa pe cel suspectat de complot împotriva ordinii de stat, tiranul Siracuzei se sfătuiește cu Pollis cum să-l acuze public pe Platon și să-l lase în mâna judecătorilor care au să cerceteze cu atenție procesul lui Socrate (p. 193). Trimisă de Dionis cel Bătrân să-l descoasă pe Platon
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]