2,672 matches
-
Țesutul muscular neted este responsabil de tonusul peretelui, influențat prin inervație autonomă și circulație (Travers et al., 1996). Tonusul pasiv este asigurat prin colagen și elastină (Travers et al., 1996). Pierderea acestui tonus poate fi cauzată de modificări în componentele tisulare ale peretelui, comparativ cu statusul de normalitate. Consecutiv, dovezile histopatologice identificate susțin teoria deficienței primare a rezistenței peretelui, ca și cauză de apariție a varicelor (Elsharawy et al, 2007). Literatura de specialitate include rezultate contradictorii asupra concentrației de țesut conjunctiv
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
matricea extracelulară care a separat componenta musculară). Imaginile următoare ilustrează în mod sugestiv prezența diferitelor tipuri de colagen și a lamininei, la nivelul peretelui venos (fig. 129-137). 7.3.4. DISCUȚII • Profilul colagenic Colagenul joacă un rol cheie în elasticitatea tisulară și rezistența la întindere. Aceste proprietăți, cruciale în menținerea statusului funcțional normal în peretele venos, sunt afectate încă din stadiile precoce de apariție a venelor varicoase. Colagenul (Hulmes, 1992, Lullmann Rauch, 2008), în ansamblu, reprezintă de fapt o familie de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
media venelor varicoase este caracterizată prin hiperproliferare de celule musculare netede, cu o distrugere a structurii și o dezorganizare a proteinelor de matrice extracelulară (Stücker et al., 2000, Badier Commander et al., 2001). Toate aceste elemente morfologice susțin alterările remodelării tisulare, caracteristice venelor varicoase (Maurel et al., 1990, Waksman et al., 1997, Jurukova, Milenkov , 1982, Travers et al., 1992). O abordare aprofundată vizează, în ansamblul contextului de colagenizare, modificările în structura și tipurile de colagen, sugerând că aceste aspecte anormale pot
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o scădere în sinteza totală de colagen III, confirmată în culturi de celule musculare netede (Sansilvestri-Morel et al., 1998, Sansilvestri-Morel et al., 2001) și în fragmente tisulare (Waksman et al., 1997, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Astfel, rezultă un raport înalt colagen III - colagen I + III, iar orice modificare a acestui raport reduce elasticitatea (Waksman et al., 1997) - fapt considerat relevant în înțelegerea legăturii de cauzalitate colagen venele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
degradare a colagenului I și III este crucială pentru menținerea proprietăților mecanice ale peretelui venos (Parry, 1988). În boala varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea volumului și scăderea elasticității. Deoarece alterarea remodelării tisulare observată în venele varicoase poate fi reprodusă în cultură celulară, demonstrând că celulele musculare netede mențin anomaliile din venele varicoase, a fost emisă ipoteza conform căreia o modificare genetică a acestor celule determină reducerea sintezei de colagen III, în paralel
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a componentei capilare, tromboze microvasculare, obliterare și creștere a permeabilității microlimfaticelor (Burnand et al., 1981, Haselbach et al., 1986, Bollinger et al., 1995, Bollinger et al., 1997). Studii imunohistochimice au completat informațiile morfologice microscopice, prin investigarea prezenței activatorilor plasminogenului derivat tisular și, respectiv, urokinazic, a inhibitorilor acestora și a factorului von Willebrand, rezultatele relevând un dezechibru local în balanța coagulare - fibrinoliză care contribuie la lezarea microcirculației (Kolbach et al., 2004). Mai mult, s-a emis ipoteza conform căreia producția concomitentă de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivele VEGF crescute, dar nu și simptomele subiective asociate celor obiective, în boala varicoasă, reprezentate de senzația de greutate, crampele și paraesteziile. După cunoștințele noastre, în raport cu documentarea realizată, literatura de specialitate nu include o evaluare imunohistochimică a VEGF la nivel tisular, în boala varicoasă. Consecutiv, studiul nostru aduce o contribuție științifică importantă pentru dezvoltarea cunoașterii în domeniu. Conform rezultatelor, au fost semnalate diferențe marcate și în raport cu prezența VEGF în cele două subloturi. Pozitivitatea redusă a reacției imunohistochimice, pe foarte puține elemente
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a țesutului conjunctiv prezent la acest nivel, în cele trei tunici. Pierderea tonusului venos, urmată de dilatare și elongare venoasă, poate fi cauzată de acest dezechilibru. În procesele de sinteză și degradare a proteinelor matriciale, metaloproteinazele matriceale (MMPs) și inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor matriciale (TIMPs) au un rol important (Travers et al., 1996, Venturi et al., 1996, Kockx et al., 1997, Michiels et al., 1997, Verbeuren et al., 1998, Badier-Commander et al., 2000, Gillespie et al., 2002). Studii recente indică asocierea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de tip fibros. Din compararea rezultatelor obținute pentru lotul 1 și, respectiv, lotul 2, a rezultat absența unor diferențe semnificative între profilul MMPs și TIMPs, pentru varicele simple și varicele complicate. Este astfel susținută ideea că modificările morfologice (la nivel tisular, celular și molecular) nu pot fi individualizate și corelate precis cu stadiul clinic al bolii (Saito et al., 2001). În literatura de specialitate există puține studii comparative pe regiuni diferite ale sistemului venos al membrului inferior cu insuficiență venoasă (Shireman
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în diferite segmente, indică afectarea completă a sistemului venos, care poate fi corelată cu predispoziția genetică. În pofida diferențelor existente între diferitele studii, este cert că alterările în producția MMPs și TIMPs pot modula, în stadiile precoce de insuficiență venoasă, remodelarea tisulară și determină, în stadiile avansate, apariția fibrozei tisulare. Deși datele noastre indică implicarea MMP-9 și a TIMP-1 în remodelarea matriceală, profilul complet al membrilor acestor familii și mecanismul prin care aceștia actionează, sunt activați și reglați are multe necunoscute. Descifrarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venos, care poate fi corelată cu predispoziția genetică. În pofida diferențelor existente între diferitele studii, este cert că alterările în producția MMPs și TIMPs pot modula, în stadiile precoce de insuficiență venoasă, remodelarea tisulară și determină, în stadiile avansate, apariția fibrozei tisulare. Deși datele noastre indică implicarea MMP-9 și a TIMP-1 în remodelarea matriceală, profilul complet al membrilor acestor familii și mecanismul prin care aceștia actionează, sunt activați și reglați are multe necunoscute. Descifrarea interrelațiilor celulare și moleculare care au loc în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venoasă cronică deschide însă perspectiva pentru noi metode de tratament și prevenție în cadrul acestei afecțiuni. 7.6. EVALUAREA APOPTOZEI 7.6.1. REPERE FUNDAMENTALE Apoptoza, definită ca moartea programată a celulelor, constituie o secvență normală în dezvoltare, morfogeneză și homeostazia tisulară. În condițiile unor deficiențe de reglare, care determină perturbarea mecanismului de reparare al ADN-ului și modificarea ciclului celular, apoptoza contribuie la instalarea unor condiții patologice. Apoptoza este un fenomen multifactorial, produs prin activarea specifică a unei familii de proteinaze
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
partener de legare pentru Bcl-2 (Oltvai et al., 1993), are un rol fiziologic în dezvoltarea embriologică, și este supraexprimată ca răspuns la prezența unor stimuli apoptotici. Apoptoza influențează dezvoltarea și remodelarea peretelui vascular, prin reglarea cantitativă și calitativă a componentelor tisulare și, consecutiv, a histoarhitecturii caracteristice (Fisher et al., 2000, Haunstetter, Izumo, 1998, Walsh et al., 2000). Procesul are implicații nu numai fiziologice (Walsh et al., 2000, Bennett, 1999, Intengan, Schiffrin, 2001), dar și patologice - fiind o trăsătură a remodelării peretelui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
complicate). Atrage atenția faptul că activitatea pro-apoptotică, în condițiile în care a fost identificată, a avut un caracter constant la nivelul crosei, al venei safene, al pachetului varicos și al venelor perforante. Uniformitatea reacției imunohistochimice pentru Bax sugerează că modificările tisulare, celulare și moleculare apar și se dezvoltă concomitent de-a lungul unui traiect venos, fără a fi influențate - în mod pozitiv sau negativ, cu reflectare în gradul lor de severitate - de factorul anatomic și, implicit, de încărcarea hemodinamică. Această observație
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în modificarea arhitecturii peretelui venos. Alți mediatori (chimaza, elastaza, hidrolaza, enzimele oxidative, factorii chemotactici) pot contribui la maturarea sau activarea TGF-beta 1 (eng. Transforming Growth Factor - factorul transformant al creșterii), care poate menține sau potența, prin nivelul său crescut, lezarea tisulară (Taipale et al., 1995, Pascual et al., 2007). Deși aprecierile calitative susțin o creștere a numărului de mastocite în venele varicoase, comparativ cu venele de control, normale (Yamada et al., 1996, Haviarová et al., 2002, Sayer, Smith, 2004, Pascual et
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
puternici ai inflamației, determinând prin feedback pozitiv expresia moleculelor de adeziune și expresia unor factori de creștere (PDGF, VEGF), care determină activarea leucocitară. Fibroblastele, monocitele și mastocitele sunt recrutate la nivelul zonelor tegumentare corespondente teritoriilor varicoase, reglând reparația și remodelarea tisulară (Pappas et al., 1997). La nivelul tegumentelor gambei și coapsei din teritoriile varicoase, datele publicate indică o populație celulară mastocitară de două până la patru ori mai mare la pacienții cu varice stadiul CEAP 4 și 5, comparativ cu subiecții control
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este eliberat sub forma unui complex inactiv, cu masă moleculară mare, format din TGF-beta 1 matur, un
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care fac posibilă cuplarea la receptorul specific, printr-un proces de activare (Rifkin, 2005). Identificarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj imunohistochimic, constituie o dovadă concretă a rolului acestui factor de creștere în cascada modificărilor moleculare, celulare și tisulare care conduc la instalarea leziunilor specifice insuficienței venoase cronice. Ulterior, cercetările au fost orientate asupra mastocitelor prezente în venele varicoase, în scopul de a stabili care sunt factorii care stimulează localizarea lor în peretele vascular, și care este mecanismul prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Saharay et al., 1997, Takase et al., 1999, Chester et al., 1998, Ono et al., 1998, Tran, Meissner, 2002) care, prin capacitatea lor de a produce enzime proteolitice, radicali liberi, factori de creștere și citokine, pot fi responsabile de remodelarea tisulară a peretelui venos și a valvelor, cu rezultat în distrugerea peretelui și incompetență valvulară (Langer, Chavakis, 2009). Deși infiltratul inflamator conține și numeroase limfocite, despre evaluarea lor morfologică (ca și subtipuri celulare) și în relație cu funcționalitatea acestora, în boala
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
implicarea funcțională a limfocitelor T4 justifică răspunsul imun mediat celular care întreține procesul inflamator prezent în peretele venos și, foarte probabil, ar putea exista o relație directă, dependentă de un anumit prag numeric, cu evoluția leziunilor morfologice identificabile în componentele tisulare ale structurii venoase. Capitolul 8 STUDIU MORFOLOGIC ULTRATRUCTURAL AL SISTEMULUI VENOS SUPERFICIAL 8.1. INTRODUCERE Cercetarea substratului morfologic al bolii varicoase a beneficiat, în mod indubitabil, de posibilitatea penetrării la nivel ultrastructural, prin investigarea electrono microscopică. Din această perspectivă, începând
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
perspectivă, începând cu anii 80, câteva grupuri de interes s-au focalizat asupra identificării leziunilor prezente la nivelul peretelui venos, în tentativa de a putea înțelege și, implicit, de a putea explica mecanismul patogenic intrinsec care determină transformările celulare și tisulare specifice bolii varicoase. Sunt puține studii dedicate acestui subiect, iar construcția lor este diferită - deoarece abordează componentele celor trei tunici care realizează structura peretelui venos (intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu. În acest context, am considerat oportun să
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Știintelor Biomedicale "Victor Babeș” București. Fragmentele vasculare necesare examenului în microscopie optică secțiuni semifine și, respectiv, în microscopie electronică au fost fixate în glutaraldehidă 4% imediat ce au fost recoltate. Includerea fragmentelor tisulare a fost făcută în Epon, conform procedurii standard practice în laborator. Secțiunile semifine (microscopie optică) și secțiunile fine (microscopie electronică) au fost efectuate cu un ultramicrotom RMC. Analiza optică a histologiei structurilor vasculare recoltate de la pacienții selectați pentru studiu a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
specifice bolii varicoase, în cadrul căruia transformarea fenotipului contractil al celulei musculare netede în fenotip secretor, este completat prin prezența mio fibroblastelor și a caracterizării colagenului nou format, a cărui asamblare nu respectă tiparul normal. • Absența unor diferențe semnificative între leziunile tisulare/celulare și trăsăturile moleculare identificate în diferite teritorii venoase afectate indică faptul că există o afectare a ansamblului structural venos - de la crosă la perforante - în momentul în care boala varicoasă este evidentă clinic.
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și permite examinare detaliilor de tip structural și funcțional. Astfel acestea pot conține următoarele facilități: rezoluție de reconstrucție deosebită; achiziție de imagini - inclusiv panoramice; „adaptive broadband flow imaging” ce permite crește rezoluției și a sensibilității examinării Doppler; examinare cu armonici tisulare - THI (armonici multipleă; comenzi inteligente: ifocus, ioptimize; examinare cu substanță de contrast, „3D” sau „4D life”. În condițiile miniaturizării și a creșterii rezoluției aparatelor portabile alegerea acestora pentru examinarea de urgență este oportună răspunzând dezideratelor: spațiu redus de amplasare, dispozitiv
APARATELE CLASICE COMPACTE DE ULTRASONOGARFIE VERSUS CELE PORTABILE ÎN EXAMINAREA ECOGRAFICA ÎN STOPUL CARDIORESPIRATOR. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Adela Golea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1100]
-
corelație cu sensul, pe baza principiului Doppler. Semnalul Doppler receptat e analizat acustic și grafic. În cardiologie sunt utilizate două sisteme Doppler: pulsat și continuu. Analiza Doppler color este o formă particulară a sistemului pulsat (pulsat codificat coloră. Imagistica Doppler tisular (TDIĂ evaluează velocitățile intramiocardice, cu viteza mult mai joasă decât a sângelui, prin suprimarea vitezei mari a hematiilor cu ajutorul unui filtru; interogarea miocardului se realizează de obicei în secțiunea A4C, plasând eșantionul Doppler pulsat la nivelul segmentului bazal, la aproximativ
SEMIOLOGIA ULTRASONOGRAFICA A CORDULUI SECTIUNI STANDARD. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]