2,536 matches
-
Albina”, „Concordia”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”. Versurile sale de început, alcătuite în spiritul doinelor, sunt copleșite de reminiscențe din literatura epocii și lipsite de simțul limbii. În schimb, în poeziile dedicate copilăriei autorul găsește o tonalitate oarecum proprie, rezultată din simplitatea și armonia imaginilor. El are psihologia înstrăinatului, a „osânditului” și de aceea versurile de după 1880 sunt dominate de motivul obsedant al copilăriei fericite. Preferă două teme: pădurea (simbolizând prospețimea) și râul (simbol al liniștii), pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
Zvon, Salamandra și Bietul dor), fragmentate tipografic de punerea în pagină, în secvențe de câteva strofe fiecare, lectura fiind astfel ritmată, în mod fast, prin pauze obligatorii ce stimulează iscodirea sugestiilor propuse de text. Rezultă un fel de litanie în tonalitatea și cu recuzita descântecului popular, în versuri scurte, cu rimă uneori căutată. Salamandra („Lacerta salamandra salamizah”, precizează, cu ironic-afectată pedanterie, poetul) comportă o valoare simbolică multiplă, reunind contrariile, mediul acvatic și combustia. La S. ea revine obsesiv, în imagini de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
magna cum laude. Moare câteva săptămâni mai târziu, răpus de o pneumonie, și este înmormântat la Leipzig. Die Gedankenlyrik [Lirica de idei] apare, în același an, la Halle. În paginile „Sămănătorului” (unde a semnat și Elvira M.), distanțându-se de tonalitatea generală, C. aducea, în poezia erotică, un aliaj nou, de combustie și meditație: el scrie versuri luminoase, în care regretul, despărțirea nu ajung să întunece bucuria de a trăi. Dimpotrivă, arderea lăuntrică, sentimentul unei creșteri sufletești pe care nici un obstacol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
Autorul își încearcă mâna în toate modurile și speciile posibile, fără o opțiune sau o marcă stilistică personală. Încă din Oglinda dintre noi, abordează în aceeași cheie „subiecte” frivole ori grave (teme predilecte: moartea, Dumnezeu, poezia), alternând continuu registrele și tonalitățile. P. adoptă poza Poetului (unele versuri au inflexiuni ce amintesc de Nichita Stănescu) și mimează un fel de tristețe bacoviană. Directețea orgolioasă, ludicul frust ar fi nota caracteristică a versului. Totuși, încă de la început se poate constata predilecția către anecdotic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
instrumente sau altă formație decât acea pentru care a fost gândită inițial. ARIETTAarie redusă ca întindere. ARMONIA- disciplina teoretică muzicală care se ocupă de studiul relațiilor verticale realizate prin înbinarea sunetelor în acorduri, a înlănțuirii acestor acorduri. ATONALITATE- negarea principiilor tonalității și armoniei clasice. BAGATELA- piesă mică, instrumentală, ușoară și variată ca expresie și formă. BOLERO- dans popular spaniol de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, însoțit de cântec și acompaniat de castaniete. CADENȚĂ- formulă ritmico-melodică de încheiere a unei idei sau
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
seara sau noaptea sub ferestrele cuiva, în semn de omagiu sau de dragoste. SIMFONIE- compoziție instrumentală amplă alcătuită din patru părți. SONATA- bucată muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți, deosebite între ele ca structură, tonalitate, ritm etc., dar care se completează într.o succesiune logică și unitară. SONATINA- sonata de proporții mai mici. TARANTELA- dans popular napolitan, executat într-un ritm viu. TOCCATA- piesă muzicală de virtuozitate pentru un instrument sau pentru orchestră, având un
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
creion, o așchie de scândură smulsă din prici sau un fir de sârmă ciupit din gardurile ce ne păzeau de furia poporului muncitor.” Poemele de pușcărie sunt memorabile, nu în notă revendicativă, ci prin atitudinea creștină, care comentează suferința, în tonalitate uneori mioritică, precum în Cântic di moarti, unde poetul își invocă mama ca martoră a pătimirii fiului ei, suferind, în propria carne, chinul lui: „...ș-tini aduchiși, dadă.../ tu inimă ț-acriscură schiñi // și-ț trimbură mâna / când ti-aplicași ca s-tincliñi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
atare de E. Lovinescu, este Chiriachița, soacra dominatoare, în permanentă ofensivă, nesocotind cu strășnicie părerile și sentimentele celorlalți, apariție cu efect comic sigur. În Titanic Vals, M. privește cu înțelegere și compasiune indivizi cu orizonturi strâmte, dar cu vanități mari, tonalitate ce nu se mai regăsește în ...Escu, cea de-a doua piesă ce urmărește destinul familiei Necșulescu, pusă în scenă în 1933. Comedia reia destinele tinerei generații de Necșulești, ajunși acum, la vârsta maturității, în pătura de sus a societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Facultății de Litere. Debutează în 1980 la „Luceafărul” și editorial, în 1987, cu volumul Știri despre mine. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Noduri și semne”, „Convorbiri literare”, „Revue roumaine”, „Art-Panorama”, „Dialog”, „Flacăra”, „Poesis”. Cartea de debut este inegală, arborând poze, tonalități și limbaje diverse: de la baladescul cu modulații folclorice sau argotice la poezia conceptuală, metafizică, de la poza ludică la cea livrescă, artificială, de la poezia cotidianului la poezia vizionară, intens metaforică și alegorică. Surprinde frecvența termenului neologic, din sfera limbajului tehnic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
a viitoarelor volume, amestecul de serios și glumă, tragic și comic, dedublarea lui homo poesis în sfânt și „javră fiziologică”. Scrâșnind în pumni, cu grație (1993) nu se remarcă printr-o stilistică specifică, dar este o carte mai compactă ca tonalitate și tematică: poeme de dragoste (amorurile din orașul de provincie) scrise într-un limbaj aluziv, sugestiv, încărcat de o melancolie blândă, livrescă. Limbajul este stilizat, colocvial sau ceremonios ironic, cu un aer retro, pe alocuri învolburat de revolte sau sugestii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
pe mânerul pistolului calibru 38. Am inspirat și m-am uitat la palma celeilalte mâini. Mica înțepătură părea să se fi vindecat deja de la sine. Foarte calmă, mi-a luat arma și a început din nou să vorbească, cu o tonalitate joasă, ca unui copil. - Mobila a fost rearanjată pentru petrecere... - Nu, nu, nu - eu am aranjat-o la loc azi-dimineață, Jayne. - ... iar urmele decolorate de pași sunt tot de la petrecere, am chemat deja un serviciu de curățenie... - Dă-o dracului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
au făcut cunoscută Într un fel sau altul amintirea locurilor natale. Prezența basarabenilor și bucovinenilor deși numeroasă În societatea românească nu s-a particularizat ca entitate populațională distinctă. Ea s-a adăugat efortului general dar cum era și firesc cu tonalități nostalgice, adesea in pectore. Numărul oamenilor de știință, a universitarilor, celor din corpul tehnic și didactic relevă cât de fertil a fost Învățământul În Basarabia dar și ospitalitatea fraternă a spațiului românesc. În orice colț de țară s-ar fi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ascultă niciodată de preoții schismatici, și nici nu vor să-și boteze copiii cu numiții preoți, ci așteaptă totdeauna până vin preoții catolici”. În ciuda relatărilor idilice, rivalitatea între biserica catolică și cea protestantă exista, chiar în interiorul aceleiași instituții, și avea tonalități persuasive ori mai dure. Într-o scrisoare către Congregație (12 septembrie 1641, Iași), misionarul Bartolomeo Bassetti (?-1644) denunța imoralitatea lui Giacinto, vicarul episcopului de Bacău: „Acest vicar, după ce a prezentat lui Vasile Lupu scrisorile de la episcop, a mers la Baia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pamfletul Cretinul uriaș,care viza paranoia de politruc bolșevic a lui Mihai Beniuc. Cum se cunoaște, piticania, care nu era mai înaltă de o jumătate de cot, făcea o gălăgie infernală, țipând complexat "eu sunt însecol o necesitate". În aceeași tonalitate de respingere a festivismului bolșevic va scrie și un alt coleg de grupă, Marin Șt. Sorescu, două epigrame care vizau lozincăria găunoasă a timpului. Nu știu dacă Sorescu va fi fost, într-un fel oarecare, pedepsit pentru acele epigrame. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
m, care mi-a spus că este cetățean brazilian, dar, conform spuselor părinților lui, familia era de origine română din Basarabia. Convorbirea cu el a fost, încă de la început, numai în limba română. Îmi plăcea pronunția lui colorată de amestecul tonalității portugheze cu dulcea limbă moldovenească, nealterată de influențele slave, mai ales ruso-sovietice. Cum ați ales Ciprul pentru a contacta Ambasada României? Partenerul meu de afaceri este cetățean libanez. El mi-a vorbit de facilitățile în afaceri ale noului guvern român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Mai remarc un șaman ceva mai tânăr, Percy, care, de asemenea, pare să fie în largul lui, spre deosebire de restul de cinci-șase, complet stingheriți expuși privirilor atâtor gringo. Percy zâmbește tot timpul și își spune povestea cu o voce înceată, cu tonalități joase. Are o clinică în apropiere de Iquitos unde invită participanții la conferință să-l viziteze. După prezentarea șamanilor urmează o pauză de o oră în care fiecare participant interesat să participe la o ceremonie cu ayahuasca își va alege
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
care nu mi se pare în nici un caz respingător. Mă uit o secundă șocată la Jorge care îmi zâmbește liniștitor, apoi mă întorc la salteaua mea. Rămânem relaxați și după un timp liniștea este întreruptă de sunetul muzicuței, care atinge tonalități cum nu am mai auzit vreodată până acum. Sunetele se succed unele după celelalte într-un ritm rapid, înalt, după care apare o pauză bruscă și melodia reîncepe de undeva mai jos și din nou, aceeași alternare nebună a sunetelor
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
prin ceea ce avem mai bun în noi, poate am deveni cu adevărat oameni ai viitorului... Eu cred că șamanii sunt oameni care trăiesc în momentul prezent. Sunt aici, acum, receptivi la croncănitul ciorii de pe gard, la cântecul greierului a cărui tonalitate poate anunța ploaia, sau la direcția firului de iarbă care poate povesti prin ce a trecut de-a lungul scurtei existențe. Și, dacă un greiere poate transmite o întreagă istorie, mă întreb, ființa umană unde s-ar găsi pe scala
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Freamăte, 1887, Amurg, 1888, Cartea unei inimi, 1890) strâng o producție lirică minoră, sentimentală și decepționată, în stilul epocii, cu idei, cadențe, imagini din Eminescu și François Coppée, poetul celor umili. O notă particulară se întrevede în discreția sentimentului, în tonalitatea surdinizată a versului. Cu Senzitive (1894) și Aquarele (1896), D. se dovedește un precursor direct al lui G. Bacovia și printre primii dintr-un lung șir de poeți ai nevrozei. Motivul putea fi împrumutat de la „decadenți sau simboliști”, însă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
conflictul din Orientul Apropiat sunt legate între ele printr-o serie complexă de cauze și efecte dialectice (= care interacționează neintenționat). Nici un factor nu poate fi explicat fără ceilalți. Istoria evreilor, după 1789, trimite mai mult decât oricare alta la anumite tonalități de un tragism aparte al istoriei universale. Dialectica progresului i-a aruncat pe evrei, dincolo de procesul de emancipare, de asimilare și antisemitism, spre monstruozitatea crimelor în masă comise la scară industrială, monstruozitate întruchipată la Auschwitz. După Revoluția franceză și cea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
d. În 1977, sub genericul „Anchete, dezbateri”, apărea articolul Literatura, disciplină formatoare a omului nou. Dacă pe parcursul acestui deceniu climatul e aparent oarecum detensionat - în perioada 1970-1983 redactor-șef este Octavian Paler -, odată cu anii ’80 se revine, abil camuflat, la tonalități virulente. Lirica și publicistica îndeosebi vor sluji propaganda de partid și de stat. Rubricile sunt extrem de numeroase și de variate. Dintre cele consacrate fenomenului cultural-artistic face parte „Cronica literară”, cu apariții sporadice anterior. Semnează Eugen Luca, Georgeta Horodincă, Zaharia Stancu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
a primit și titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1982). Este prezent cu versuri și proză în revistele „Licurici”, „Armonia”, „Revista noastră”, precum și la „Pagini basarabene”, „Poetul”, „Itinerar”, „Nistru” ș.a. În versurile de început ale lui M. se simt tonalități coșbuciene și eminesciene. Îi sunt familiare, din anii de studenție, nu numai miturile naționale, ci și poezia simboliștiilor francezi Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Paul Valéry. Treptat, căutările sale duc spre formule lirice proprii, bine individualizate, cu găsirea unui stil modern
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
1968) abordează teme și motive preferate: problema creației și a creatorului, misiunea artei, omul și războiul, dragostea și fericirea, binele și frumosul. Narațiunile au o structură geometrizată, cu frecvente digresiuni și cu o puternică undă de lirism, dominată fie de tonalități elegiace, fie de accente dramatice. Dramaturgia lui M. evocă personalități din lumea artei, ca în drama-eseu Floarea soarelui. Vernisaj, despre creația lui Van Gogh și a lui Paul Gauguin, sau satirizează cusururi omenești, inadecvarea vorbelor cu fapta, ca în Rața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Lantier și Gervaise, care veniseră din regiunea Marsiliei la Paris pentru a-și găsi de lucru. Ulterior europenii, spanioli și italieni, au înlocuit această imigrație franceză, mai cu seamă rurală. Începînd cu 1920, acestora le-au succedat kabilii, conferind o tonalitate vădit maghrebiană 14 cartierului, care o va păstra pînă în anii 1990. Apoi cîteva cafenele berbere au cedat locul unor restaurante africane. Negustorii de țesături au înlocuit treptat materialele cu fire aur și argint cu țesăturile tradiționale din bumbac și
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Totuși Lucreția Andriu a câștigat rămășagul, ca să mă exprim așa, și a tălmăcit expresia franceză prin românescul „cu turnul dat pierzării”. Reușită remarcabilă: traducerea nu e inferioară originalului. Voi lăsa pe alții să vorbească de poeziile originale ale Lucreției Andriu; tonalitatea lor e puternic feminină. Constituie aceasta o scădere? Nu văd de ce. E curios că pe această sensibilitate, se altoia o reală inteligență, masculină aproape, sensibilă la rigoarea logică și exprimânduse dialectic; această propensiune era coroborată de o adevărată și serioasă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]