3,013 matches
-
spiritual și fiind sigur de reușita demersului meu prin viitoarele succese strălucite. Cînd să adorm din nou aud, luat prin surprindere: Trosc, boc, trosc... Vecinul tăia lemne. Mă concentrez cît pot ca să vad desfășurătorul efortului său. Așa, o lovitură, dar toporul a intrat pe jumătate. Acum întoarce chestia și izbește în butuc cu muchia toporului. Mai trebuie o dată. Acum s-a despicat. Jumătățile de butuc trebuie înjumătățite. Boc, trosc. Vecinul fluieră și icnește. Adorm dar ochii mi se deschid pe dinlăuntru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
adorm din nou aud, luat prin surprindere: Trosc, boc, trosc... Vecinul tăia lemne. Mă concentrez cît pot ca să vad desfășurătorul efortului său. Așa, o lovitură, dar toporul a intrat pe jumătate. Acum întoarce chestia și izbește în butuc cu muchia toporului. Mai trebuie o dată. Acum s-a despicat. Jumătățile de butuc trebuie înjumătățite. Boc, trosc. Vecinul fluieră și icnește. Adorm dar ochii mi se deschid pe dinlăuntru și pătrund în lumea visului. O mașină vrea să întoarcă pe la poarta vecinului. Acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o dată. Acum s-a despicat. Jumătățile de butuc trebuie înjumătățite. Boc, trosc. Vecinul fluieră și icnește. Adorm dar ochii mi se deschid pe dinlăuntru și pătrund în lumea visului. O mașină vrea să întoarcă pe la poarta vecinului. Acesta aleargă cu toporul, sparge parbrizul și dă să-i spargă și capul șoferului. Ah... mă trezesc speriat. Beau puțină apă. Bocănitul se aude clar și nimeni nu țipă. Bun, hai la somn. Din nou toporul vrea să spargă o țeastă... Cred că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să întoarcă pe la poarta vecinului. Acesta aleargă cu toporul, sparge parbrizul și dă să-i spargă și capul șoferului. Ah... mă trezesc speriat. Beau puțină apă. Bocănitul se aude clar și nimeni nu țipă. Bun, hai la somn. Din nou toporul vrea să spargă o țeastă... Cred că am mîncat prea mult. Este liniște și mai dorm puțin pînă la ziuă. Un duș mai rece puțin și sînt vesel. Cafeaua este excelentă și răspund la telefon vesel. Era amicul meu, doctorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bîtă imensă: Tu-ți Dumnezeii mă-ti de animal! Ce cauți pe o proprietate privată, porcule? Doctorul nu înțelege și deschide geamul ca să se dumirească. Mă dobitocule, tu-ți.... Vecinul agită bîta. Din curte o fetiță aleargă ca să aducă un topor... Răgete, țipete, agitări de scule primitive. Doctorul, imperturbabil, întoarce mașina și ajunge în dreptul meu. Ăsta-i de-al meu, spune vesel luîndu-și bun rămas. Asta am vrut să știu. Este periculos? În anumite situații, da. Și cum știu dacă.... Flerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nicolae. Atunci ne întîlnim acolo, spun întinzîndu-i mîna confratelui meu întru credință. Bucuria Învierii Rafael, grădinarul, despica în bucăți mai mici cîteva buturugi de guaiaba. Pentru focul din noaptea Învierii. O face cu multă stîngăcie și niciodată nu nimerește cu toporul de două ori în același loc. Privesc cu mult interes cum lucrează omul acesta care aparține unei alte lumi. Este Vinerea Mare și gîndul mă duce la anul trecut, cînd am văzut că Rafael și familia lui nu știau să ciocnească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui nu știau să ciocnească ouă roșii. Nu mai vorbesc de înțelegerea semnificației "Hristos a Înviat!" Departe de a fi un ateu, grădinarul meu nu avea însă nici cele mai vagi cunoștințe despre credință în general. Trîntește cam fără chef toporul și nu se străduiește să aplice lovituri precise, care să cumuleze eforturile succesive. Muncă de om dezinteresat de productivitatea muncii și, mai ales, de om pentru care timpul este infinit și nu grăbește nicicum efemerele existențe umane. Ce aștept eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
stăpânirea mănăstirii Bârnova. Aici, mărite Spirit, nu pot să mă opresc fără a face o adăogire. Sau să încropesc o întrebare: Unde este, oare, voievodul Racoviță, să întărească acel zapis, cerând celor de acum să ocrotească pădurile Bârnovei de gura toporului? Că se taie, mărite Spirit, fără ca nimeni să bage de seamă crima care se face chiar sub ochii autorităților. - Așa este, omule cu suflet curat, dar cine se mai îngrijește astăzi de țara în care trăim și ne speriem cum
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
își încep amintirile pe la anul 1489. Alții spun că prima atestare a satului Toporăști ar fi din timpul lui Alexandru Vodă Lăpușneanu, când la 25 februarie 1554 acesta întărește Toporăștii pe Racova după privilegiul unchiului său Petru voievod, lui Ion Topor, fraților lui Dragoș și Petru, dar și surorii lor Tudor Mieroaia, cu toții copiii lui Costea Topor ( Dan Răvaru Cartea întâi a Racovei, p.123)...cercetătorul dându-l pe Petru Topor întemeiator al satului Toporăști. În 1938, Toporăști era parohie, avea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
din timpul lui Alexandru Vodă Lăpușneanu, când la 25 februarie 1554 acesta întărește Toporăștii pe Racova după privilegiul unchiului său Petru voievod, lui Ion Topor, fraților lui Dragoș și Petru, dar și surorii lor Tudor Mieroaia, cu toții copiii lui Costea Topor ( Dan Răvaru Cartea întâi a Racovei, p.123)...cercetătorul dându-l pe Petru Topor întemeiator al satului Toporăști. În 1938, Toporăști era parohie, avea 250 familii sau 1315 suflete, cu satele: Toporăști (229 familii sau 1275 suflete), Hordila (14 familii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe Racova după privilegiul unchiului său Petru voievod, lui Ion Topor, fraților lui Dragoș și Petru, dar și surorii lor Tudor Mieroaia, cu toții copiii lui Costea Topor ( Dan Răvaru Cartea întâi a Racovei, p.123)...cercetătorul dându-l pe Petru Topor întemeiator al satului Toporăști. În 1938, Toporăști era parohie, avea 250 familii sau 1315 suflete, cu satele: Toporăști (229 familii sau 1275 suflete), Hordila (14 familii cu 48 suflete), Rapșa (7 familii și 22suflete). Situat la 36 km de Vaslui
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
crede inapt să-l obții. E înțelept și sumbru. Nesigur de capacitățile tale intelectuale, îți vorbește în pilde transparente, în cuvinte simple și amare. 6. Vorbitorul „popular“. Se coboară la nivelul „publi cului larg“. Cultivă cordialitatea brută, cimilitura, buna-dispoziție „din topor“. La nevoie, zice „bade“, „mătușică“ sau „măi omule“. Se străduiește să miroasă a opincă, se exprimă bolovănos, suduiește îmbuibarea guvernamentală. (Echivalent în planul retoricii feminine e stilul „fată bună“: lași să se vadă, îndărătul fiecărei fraze, „mama“, „soția“, „gospodina“, femeia
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
numai prin sfaturi și prin munca fără preget a învățătorului”. Biblioteca școlară avea 25 volume la care se adăugau cele 60 volume ale Bibliotecii populare pentru tineri. Înființează un muzeu școlar cu caracter local, printre piesele colecționate se numărau 2 topoare de piatră și numeroase monede de argint din timpuri străvechi. Cu elevii școlii organizează un cor pe o singură voce luând parte la formarea unui cor bisericesc la biserica din Racova. Cooperativa școlară funcționează având un capital de 560 lei
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
de a „paleta” într-un bol numele noastre de familie, asemenea unei salate de fructe: Anghel, Angopolos, Ariz, Bunea, Calotă, Coteț, Caraianidis, Cucerenko, David, Desli, Dumitriu, Elizande, Fahri, Fatim, Giol, Ianis, Macarova, Mavrodin, Mezavian, Simachis, Simion, Sterios, Still, Sthüle, Pandrea, Topor, Turgün, Vasile, Ungureanu, Urgün. La română nu mai aveam același sentiment, acolo domnul profesor le apăsa așa de tare și într-atât de lingvistic, încât „ne mai lipseau steagurile pe națiuni”. Doamna Moise avea o prezență de spirit fabuloasă și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Militon Mandan din Cârțișoara. Neamul budacilor apăruse în zona Cârțișoarei, după legendele localnicilor, cu multe sute de ani mai înainte. Numele de Budac derivă în mod sigur din cuvântul budac, ceea ce exprima maiul cu care tăietorii pădurilor băteau în muchea toporului ca să intre cât mai adânc în bușteanul pe care voiau să-l despice sau în icul folosit în mod curent de aceștia pentru despicarea trunchiurilor arborilor. Budacii așa dar trebuie să fi fost la începutul lor oameni ai pădurii. Prima
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
totul să saboteze inițiativele activiștilor veniți de la centru. Coborau în sate și le explica oamenilor, mai ales celor ce șovăiau ce înseamnă colhoz în Rusia -«Vor cădea blestemele satului asupra voastră și a copiilor voștri dacă vă faceți cozi de topor». Se discuta cu colectorii prea zeloși, ca și cu cei despre care se știa că sunt agenți ai securității. În asemenea situație, regimul a renunțat pe moment să mai colectivizeze cu forța în regiune. Ba chiar a evitat strămutarea oamenilor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
odinioară regelui Carol al XII-lea situată între Stockholm și Uppsala unde s-a amenajat un muzeu al armelor, pe care l-am vizitat, însoțiți de Gertrud Hultberg, ghida, care ne prezenta exponatele din vitrine, instrumente de luptă, începând de la topoare, sulițe și vârfuri de săgeți din piatră, os, bronz și fier, până la cele mai moderne și sofisticate puști din zilele noastre a reușit să ne cucerească printr-o emoționantă și captivantă pledoarie că Suedia a ajuns de peste două secole la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cele trebuincioase existenței. Despre destinul lui circulau tot felul de legende. Se vorbea că în tinerețe cântase la curtea unui boier de la Fântâna Mare și stăpânul l-a prins la cucoana lui tânără și i-a tăiat ambele picioare cu toporul, prin 1937. Și în timp ce-i urmăream în gând destinul și priveam cu admirație cu câtă ușurință și iscusință mânuia arcușul, ca un Orfeu al zilelor noastre, Bițu ținea să precizeze și să sublinieze, răspicat: Lui Gherasim picioarele nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mulțime. Era tipul micuț pe care l-a Întrebat Hansi În tramvai dacă au tras În lume. Paltonul său cu mânecile Înnodate În jurul brâului se zbătea ca o trenă lungă prin sfărâmătura de pământ și parcă dansa și izbea cu toporul În toată pădurea asta de dihănii care fugărește poporul. Pe urmă l-am zărit pe Carol Înotând prin mulțime, izbind cu pumnii și coatele În toate părțile ca să-și facă loc, asudat și congestionat și cu tâmplele Înnegrite de funingine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
n-au acceptat cotropirea țării de către trupele rusești, și nici oprimarea de către autoritățile comuniste... Au ales să moară și să nu renunțe nici la Dumnezeu și nici la neam... PARTEA A DOUA În țara asta sunt prea multe cozi de topor Capitolul VII „ZDROBITE CĂTUȘE...” Boboteaza lui 1948, a găsit un ger năpraznic,framântările văzduhului cu vijelii... viforul lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
roata norocului”... ritmat... „Tră-ias-că...tră-ias-că!.. Stă-pân... pe ...destin e..! ... Cu un nou imn, în marș „triumfal”, Republica pășea neabătut pe drumul înfăptuirilor „democratice”,călcând peste cadavre... semănând întuneric și groază... Capitolul VIII ÎN ȚARA ASTA, SUNT PREA MULTE COZI DE TOPOR... În prima sâmbătă, după Bobotează... A doua zi era Duminică și, deșteptarea se prelungea cu o oră.. așa că puteam sta la povești până mai târziu.. În seara aceea, după ce dormitorul se cufundă în întuneric, un coleg, de loc din Ghindăoani
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
unde l-au „anchetat”, de acolo nu mai știm nimic..!”.. „Pe Mădălina, dragu’moșului... pe Mădălina au..!”, trăgea de vorbe bătrânul, de teamă să pronunțe cuvântul fatal... apoi, schimbă vorba. În țara asta, dragu’ moșului sânt pre’ multe cozi de topor.. pre’ multe !” „ - Spune moș Angheluță... spune, odată.. ce-i cu Mădălina ?!”, simțind că bătrânul îi ascunde ceva, inima i se zbătea în piept ca o pasăre speriată.. de teamă pentru sora lui. „ - Pre’ multe cozi de topor.. pre’ multe..!” „ - Da
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
multe cozi de topor.. pre’ multe !” „ - Spune moș Angheluță... spune, odată.. ce-i cu Mădălina ?!”, simțind că bătrânul îi ascunde ceva, inima i se zbătea în piept ca o pasăre speriată.. de teamă pentru sora lui. „ - Pre’ multe cozi de topor.. pre’ multe..!” „ - Da’ spune, odată.. moș Angheluță, nu mă mai fierbe.. așa !” „ - Au schingiuit-o, dragu’ moșului, au supus-o la cazne de neînchipuit.. antihriștii, bătuiar Dumnezeu.. „ Spune, unde-i „banditul”, spune !”, urla Bojoagă întruna la dânsa, cu o căutătură
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fără nici o vorbă plecă. În piept inima i se zbătea să-i iasă, și s-o ia la fugă pe cărări de munte.. în creier, vorbele uncheșului îl loveau ca niște ciocane.. „în țara asta, sunt pre’ multe cozi de topor.. în țara asta..!”. În trap, pe poteci, cu o ură fără margini, gânduri cumplite puseră stăpânire pe sufletul său... De câteva din ele, măcar, scap țara.. chiar în noaptea asta..!?”, aproape că urlă el cu o ură cumplită. Trebuia să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
privirea aceea bună și blândă... În ea, se vedea, acum, o ură fără margini. Zăcea, așa, întins pe spate, cercetând cu ochii închiși cerul. Mereu îi reveneau în minte vorbele bătrânului uncheș.. ”.. în țara asta..sunt prea multe cozi de topor..!”. „ - Da, ai dreptate, moș’ Angheluță.. ai dreptate !.. Cât ne va ține puterile, jur că vom scăpa țara de multe din ele..!” Și, așa întins pe spate, se cutremură în toată făptura lui voinică, amintindu-și ororile, fără seamăn făcute acolo
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]