2,164 matches
-
al doilea lot din camera 4-spital, în frunte cu Livinschi, Badale și alți suceveni, pentru a continua acțiunea. În camera 4-spital au fost reținuți Ion Popescu, Nicolae Călinescu, Iosif V. Iosif, Constantin Păvăloaie și aduse loturi noi pentru a fi torturate, dintre victime fiind menționate Mihai Jianu, Cornel Popovici și Ion Gheorghiu. Pentru a menține secretul asupra acțiunii, victimele care erau torturate peste măsură și, din cauza aceasta, își degradau sănătatea deja precară, nu erau trimise la infirmerie, ci tratate superficial de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au fost reținuți Ion Popescu, Nicolae Călinescu, Iosif V. Iosif, Constantin Păvăloaie și aduse loturi noi pentru a fi torturate, dintre victime fiind menționate Mihai Jianu, Cornel Popovici și Ion Gheorghiu. Pentru a menține secretul asupra acțiunii, victimele care erau torturate peste măsură și, din cauza aceasta, își degradau sănătatea deja precară, nu erau trimise la infirmerie, ci tratate superficial de Coriolan Gherman, care era student la Medicină. Pătrășcanu dezvăluie că, pe 21 ianuarie 1950, lotul din camera 4-spital a fost informat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
primul semn că administrația urmărea exportarea acțiunii și în alte penitenciare. La sfârșitul lui martie 1950, cei doi au fost transferați la Brașov, unde vor încerca să pună în aplicare indicațiile primite. Prin martie-aprilie 1950, la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un 'comitet' condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că tot ceea ce a făcut la Târgu Ocna se datorează 'nenorocitului de Pitești' și că își dă seama că a făcut multe prostii și nu știe când le va putea repara. Toate aceste mărturisiri arată că Pafnutie Pătrășcanu, care fusese torturat în mai multe rânduri la Pitești până să treacă de partea agresorilor, își revenise sufletește și își făcea procese de conștiință. Totodată, el și-a dat seama că se va încerca mușamalizarea implicării organelor de stat în acțiunea lor. Raportând
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lor au căutat să se afirme în sanatoriu, conform indicațiilor primite de la Țurcanu la Pitești. Preveniți că vor putea întâmpina probleme, întrucât nu toată administrația era la curent cu acțiunea lor, nu s-au descurajat când prima încercare de a tortura deținuți la începutul lui iunie 1950 a provocat reacții potrivnice din partea acesteia, ci au profitat de vizitele oficialilor Securității (văzută ca fiind o putere aflată deasupra celei reprezentate de directorul închisorii) pentru a-și înlătura opozanții. Nefiind ajutați cu indicații
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
apreciată ca ceva petrecut între deținuți'. Popa i-a sugerat lui Matei să înceapă acțiunea și la Gherla, iar acesta a încuviințat după ce a discutat problema cu ofițerul politic. Sucegan a propus înființarea unei camere de experiență, unde să fie torturați doi deținuți, probabil pentru a se convinge de validitatea metodei. Livinschi și Popa au decis să utilizeze camera 96, unde erau izolați medical Pușcașu și Constantin Maftei, iar victimele alese au fost Virgil Finches și Ion Bologan. Încurajări din partea Securității
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cazați la camerele 105, 106 și 107, iar informațiile le dădeau lui Ion Stoian. Cei care nu cedaseră bătăilor au rămas la camera 99, unde au fost introduși Boeriu, Botez și Murărescu (mai târziu fiind aduși Pușcașu și Livinschi), și torturați în continuare. Acțiunea cuprinsese mai multe celule de la etajul III al închisorii, în perioada septembrie 1950-ianuarie 1951, principalele centre fiind la camerele 96 (condusă de Pușcașu, dar și de Murărescu și Romanescu), 98 (aceiași trei, dar în altă perioadă), 99
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ocazia celebrării Unirii, motiv de tortură pentru Vasile Boureanu, Constantin Cristescu, Dumitru Mitrea și Ilie Brânzei. O săptămână mai târziu au fost aduși în cameră Octav Obreja și Vasile Balanovici. Din 10 decembrie 1950 și până în martie 1951 au fost torturați în cameră, sub comanda lui Mihai Livinschi: Octav Obreja, Mihai Niță, Traian Carpiuc, Aurel Vușcan, pr. Papken Keropeian, Alexandru Bozenovici, Paul Caravia, Dumitru Burtea, Virgil Nicoară, Constantin Pilat, Ion Radovan, Constantin Bartea, Aurel Popescu, Nicolae Kișu și alții. Popa recunoaște
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Paul Caravia, Dumitru Burtea, Virgil Nicoară, Constantin Pilat, Ion Radovan, Constantin Bartea, Aurel Popescu, Nicolae Kișu și alții. Popa recunoaște că obținerea informațiilor se făcea prin bătaie și că, înainte de a introduce deținuții în camerele în care urmau să fie torturați, stătea de vorbă cu oamenii lui din celule, dându-le indicații despre cei care vor veni acolo și cu privire la materialul pe care îl dețineau. De asemenea, îi amenința pe acoliți că, dacă vor deconspira acțiunea, vor fi omorâți și le
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
o inițiativă a celor patru, fără a avea directive în acest sens din partea sa. În plus, recunoaște că el, Grama și Șerbănescu i-au instigat pe gardienii Tiberiu Gabor și Augustin Vășcan să îi bată pe deținuți, după ce aceștia erau torturați în camere. Puterile lui Popa erau nelimitate în închisoare: Păvăloaie spune că nu se putea pleca de la Gherla spre Canal fără acceptul acestuia, chiar lui fiindu-i respinsă cererea pentru că era util acțiunii. Transferuri. Oprirea acțiunii Popa și Pușcașu au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cameră, iar acesta i-a spus lui Popa 'Țanu' că nu recunoaște cele declarate, astfel că Pușcașu și Stoian au fost puși să îl bată din nou până a cedat. Între iulie și septembrie 1951, la camera 99 au fost torturați Virgil Maxim, Titi Stoica, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Mihai Timaru, Constantin Teja și alții. În luna august au sosit două loturi de la Pitești, printre ei fiind și Țurcanu, pe care Popa l-a pus rapid la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
atât comandantul, care era la curent cu bătăile, cât și ofițerul politic Chirion. Una dintre victime spune că Chirion și brigadierul Pompiliu Lie (fost student la Medicină în Cluj) hotărau cine să fie adus noaptea la brigăzi pentru a fi torturat. Pentru a acoperi strigătele celor maltratați, cei din brigăzi puneau pături la ferestre și cântau la acordeon, fără prea mare succes însă. Se pare că în august 1951 Grama, Bogdănescu, Gherman, Sofronie, Cojocaru și Laitin au plecat de la Valea Neagră
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
termen. La Pitești a dus o 'activitate criminală', a maltratat deținuți și l-a ucis pe Bogdanovici din ordinul lui Țurcanu, continuând ulterior activitatea la Gherla. Rechizitoriul îl prezintă ca fiind cel mai sadic dintre agresori, menționând că l-a torturat două luni de zile pe Vintilă Vais (Weiss). Pușcașu este acuzat și că ar fi scos material informativ din închisoare prin Grigore Romanescu. Vasile Păvăloaie ar fi fost pregătit pentru a deveni legionar în 1939 de către un coleg, iar în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Acesta susține că scopul a fost ca toți deținuții 'să devină buni legionari, teroriști, diversioniști și spioni' care să activeze și după ieșirea din închisoare, dar apoi recunoaște că: 1. Rechizitoriul 'uită' să menționeze dacă Păvăloaie a fost sau nu torturat în aceste camere și se concentrează doar asupra activității sale de agresor de la Gherla. Mă îngrozesc de ceiace am făcut, căci un om normal nu putea face acele acte criminale și odioase, decât un legionar criminal, descreerat, înnebunit, deformat, animalizat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Bogos pentru reeducarea de la Târgșor, unde a activat cu Iosif Cobzaru, adunând informații. În decembrie 1950 a fost mutat la Gherla, unde a lucrat cu Popa, a condus camera 99 împreună cu Livinschi, Murărescu, Botez și Liviu Boeru până în martie 1951, torturând treizeci și cinci de deținuți, plus alți douăzeci care au mers la Baia Sprie. Din 20 iulie 1951, a acționat la camera 107 cu Popa și Pușcașu, maltratând cinci deținuți timp de o lună, ulterior torturând și în camerele 81, 102 și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și Liviu Boeru până în martie 1951, torturând treizeci și cinci de deținuți, plus alți douăzeci care au mers la Baia Sprie. Din 20 iulie 1951, a acționat la camera 107 cu Popa și Pușcașu, maltratând cinci deținuți timp de o lună, ulterior torturând și în camerele 81, 102 și 104. Grigore Romanescu s-ar fi înscris, în septembrie 1948, în organizația legionară prin Cornel Pop. A fost arestat în ianuarie 1949 și închis la Oradea, unde a stat cu același Cornel Pop, iar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
alătura acțiunii, a fost instruit de Țurcanu și Popa. În mai 1950 a participat la sesiunile de 'reeducare' de la camera 4-spital, unde a fost primul care le-a spus celor prezenți că oriunde vor merge trebuie să aplice 'demascarea'. A torturat și el la Pitești, din iunie 1950 activând la Gherla. În urma bătăilor la care a participat, au murit Vasile Dumitru, la camera 98, și Garofil Dimciu, bătut în mai multe camere. Eliberat, și-a denunțat părinții și cumnații ca fiind
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ar fi transmis lui Țurcanu ordinul comandamentului de a-l executa pe Bogdanovici și i-a predat o serie de informații compromițătoare despre acesta. În ceea ce privește participarea efectivă a lui Dumitrescu la acțiune, el ar fi adunat informații și ar fi torturat, selectând totodată materialul informativ care urma să fie scos din închisoare, împreună cu Dragoș Hoinic. Aceeași activitate a dus-o și la Gherla, sub conducerea lui Popa 'Țanu'. Octavian Zbranca s-ar fi înscris în Legiune din 1940. A fugit în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Arestat în 1949, a fost închis la Suceava, unde ar fi participat la 'reeducare', iar în septembrie 1949 a fost mutat la Pitești, unde, după ce a fost schingiuit ('fusese pus în cunoștință de către ȚURCANU EUGEN despre noua activitate legionară'), a torturat, a strâns informații și a participat la reeducarea ideologică de la camera 4-spital din mai-iunie 1950. La Gherla a activat la camerele 99, 103 și 107, dar ar fi strâns și informații din bucătărie (sic!) și ateliere. Zbranca recunoaște că acțiunea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Ion Voin era înscris din 1940 în FDC Caransebeș, iar în 1941 ar fi participat la rebeliune. Arestat în februarie 1949, după o scurtă trecere prin Cluj, a ajuns la Pitești pe 29 aprilie 1949. La camera 4-spital va fi torturat, iar în vara lui 1950 a fost transferat la Gherla, unde a făcut parte din mai multe 'comitete' de la etajul III, la camerele 101, 102, 103. În iunie 1951 a fost transferat la Valea Neagră, unde ar fi activat până în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost transferat la Valea Neagră, unde ar fi activat până în aprilie 1952. Ioan Cerbu a intrat în 1946 în organizația legionară din Facultatea de Medicină de la Sibiu, iar în iunie 1948 a fost arestat. În februarie 1950 a fost torturat de Gebac, Negrilă și Teutan, după care a trecut de partea acțiunii, activând îndeosebi la Gherla. Recunoaște că au murit și din cauza lui următorii: Cristea, Tîmpa și Petre Popescu. A activat și la Peninsula, din iulie 1951. Gheorghe Popescu a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tânără a PNȚ, iar din 1948 ar fi fost încadrat și în Legiune, avându-l ca șef pe Titus Leonida. A fost arestat pe 26 aprilie 1949 și ținut la Timișoara până în octombrie 1949, când a fost transferat la Pitești. Torturat la camera 4-spital, s-a încadrat și el în acțiune, activând atât la Pitești, cât și la Gherla. În ianuarie 1952, când se găsea la Jilava, Popa i-ar fi cerut să declare că acțiunea a fost justă față de regim
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
doreau să pună întreaga acțiune în cârca Mișcării Legionare, principalul adversar al comuniștilor. Acesta este și motivul pentru care foarte mulți dintre inculpați au avut un rol minor în desfășurarea evenimentelor ori au acționat sub imperiul terorii, după ce au fost torturați. Practic, dacă analizăm lista celor douăzeci și doi, descoperim că numai Eugen Țurcanu, Alexandru Popa, Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi și Ion Stoian au făcut parte din grupul care a îmbrățișat acțiunea de la început, fără a fi torturați. Mai mult decât
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
după ce au fost torturați. Practic, dacă analizăm lista celor douăzeci și doi, descoperim că numai Eugen Țurcanu, Alexandru Popa, Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi și Ion Stoian au făcut parte din grupul care a îmbrățișat acțiunea de la început, fără a fi torturați. Mai mult decât atât, pedeapsa lui Popa a fost comutată mai târziu, el trăind în libertate mai bine de trei decenii. Dintre ceilalți șaptesprezece, Nicolae Cobîlaș nici măcar nu a trecut prin acțiunea de la Pitești, singurele sale legături cu deținuții implicați
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acțiunea de la Pitești, singurele sale legături cu deținuții implicați în evenimente având loc la Suceava, înainte de a apărea soluția violentă, condamnarea sa datorându-se poziției de vârf pe care o ocupase în Mișcarea Legionară. În ceea ce privește grosul lotului, cu toții au fost torturați și abia apoi au trecut de partea agresorilor, iar unii dintre ei nici nu au făcut parte din echipe de agresori. Rolurile lui Cristian Paul Șerbănescu ori Constantin P. Ionescu au fost mai degrabă organizatorice la Gherla, în timp ce Pafnutie Pătrășcanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]