11,052 matches
-
își permit să meargă mai departe la școală... Nu avem venituri ca ale lor” (fermier, 57 de ani). „Păi, acolo nu sapă cum săpăm noi cu sapa, acolo sunt asociații; noi avem pământul fiecare separat, ori acolo e asociație, au tractoare și lucrează mecanizat, nu ca la noi... Fiecare mere cum poate; ori animale, au mai multe animale, ferme, nu ca la noi, unu o vaca, altul un porc. E mai organizat! La noi, fiecare cum poate!” (femeie, 40 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
opinci... Acum ai TV, mai trebuie canalizare, apă curentă și ciment și gata... De exemplu, acum, la noi nu se mai aruncă gunoiul în apă, acum s-a plătit o remorcă care duce gunoiul o dată pe săptămână. Avem agricultură cu tractoare... chiar dacă mai puține; avem unelte, animale multe și chiar mulgătoare electrică” (lider local). „La fel de european ca și orice alt sat din România” (tânăr, 24 de an). „Mă gândesc că este european din anumite puncte de vedere. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se fac greu banii... laptele, produsele sunt ieftine” (casnică, 45 de ani). Unii dintre săteni văd Ațintișul ca sat european. Argumentele se referă la lucrurile bune din satul nostru, la evoluțiile care trebuie luate în calcul: „Avem cablul TV, avem tractoare, chiar dacă puține, asfaltare și electricitate”. Chiar dacă uneltele moderne de muncă în agricultură sunt puține, ele există: tractor, mulgătoare electrică. „Suntem pe drumul cel bun, numai că mai avem până să îi ajungem. La noi, agricultura se face natural, produsele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ca sat european. Argumentele se referă la lucrurile bune din satul nostru, la evoluțiile care trebuie luate în calcul: „Avem cablul TV, avem tractoare, chiar dacă puține, asfaltare și electricitate”. Chiar dacă uneltele moderne de muncă în agricultură sunt puține, ele există: tractor, mulgătoare electrică. „Suntem pe drumul cel bun, numai că mai avem până să îi ajungem. La noi, agricultura se face natural, produsele noastre sunt ecologice”, spune un sătean. Pe de altă parte, suntem europeni și prin oamenii pe care îi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Diferențe generale și economice: „Acuma numai în agricultură pot să dau un exemplu... Deci ei ce dau la noi, ei fac din ’65 sau de când a pornit Uniunea Europeană și noi să-i ajungem din urmă în doi ani? Am un tractor, o vechitură de douăzeci și ceva de ani” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Eu, din România, trebuie să muncesc de două ori atâta ca să iau leafa lor” (pensionar, 65 de ani); „Sunt diferențe în ceea ce privește viața oamenilor, salariile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
administrator la expoziția permanentă pictură, Zerind); „În Zerind pentru că totdeauna am aparținut Europei: am început prin a face ca satul să arate ca un sat european. Am făcut ordine în sat ca să schimbăm imaginea satului. Nu mai sunt animale, nici tractoare, nici mașini agricole pe străzi. Oamenii tund iarba, mai pun flori în fața casei” șdirectorul Pro Zerind, 50 de ani); „Aici, că aici am crescut, aici trăiesc” (vânzătoare la alimentară); „În occident sunt mai dezvoltați din punct de vedere economic, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
acestui pod. Însă nu toți sătenii au participat, ci doar cei interesați în mai mare măsură, în cazul de față, „în special cei care au pământ la Papazu” (bărbat, 43 de ani). Pe acest pod se poate trece cu atelaje (tractor, căruță sau mașină), iar pentru construirea lui s-au folosit traverse de cale ferată și țevi de susținere. Alte inițiative ale primăriei la care sătenii răspund sunt cele care urmăresc curățarea islazului, dar și aici ultima dată „au venit 5
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
71 de ani). În satele din UE este „asfalt peste tot, chiar și drumurile pe câmp sunt asfaltate” (bărbat, 25 de ani). De exemplu, în satele din Elveția „doar pe câmp era pământ, restul era tot asfalt, iar cu un tractor arau foarte mult pământ; dar, deși erau atât de dezvoltați, se păstrase specificul tradițional, iar statul îi subvenționa ca să păstreze acest specific tradițional; vița-de-vie era cultivată în trepte; pe deasupra pomilor și viței-de-vie era pusă o plasă ca să nu fie mâncata
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Noi suntem săraci, suntem prea săraci pentru a intra în UE”. Câteva aspecte legate de conținutul videoclipurilor au atras în mod special atenția celor intervievați. O primă categorie de elemente se referă la semne tangibile ale dezvoltării, marcate prin prezența „tractoarelor și marilor ferme”, „a platformelor ecologice pentru gunoi” sau „a drumurilor asfaltate și fără gropi”. Un alt grup de elemente remarcate de către săteni sunt legate de mentalități și valori precum solidaritatea, implicarea comunitară, dorința de a munci împreună pentru binele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Uniunii, de unde și impresia că drumul este lung și că mai avem foarte multe de făcut. Campania de informare i-a ajutat pe românii din mediul rural să realizeze că, departe de a însemna numai infrastructură performantă, salarii mari și tractoare performante, Europa înseamnă și un anumit mod de a gândi al oamenilor, un set de valori la care și noi, românii, suntem sau putem fi părtași. Campania a demonstrat că Europa nu este atât de departe pe cât pare la prima
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu tabelele de formule matematice sau constante în fizică. Planul înclinat al istoriei socialiste nu cunoștea însă pierderi la frecare. Cât privește geografia, totul era „falnic”, „măreț”, „viteaz”. Pruncii câmpiei aveau vise de petroliști sau tractoriști („să facem din tunuri tractoare”). Erau două meserii pentru care trebuia să fii un iubitor de glie (un cuvânt rusesc - glej - de altfel) și un vrednic dușman de clasă al boierilor (întotdeauna mai răi decât, pentru turci, „ghiaurii”). Angelo Mitchievici descrie apoi cu vervă tembelizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
s-a Întors cum s-ar Întoarce o apă-n cale domnii s-au făcut galbeni la față și au fost cuprinși de jale chiaburii au Început să privească sângeros totul li se părea pe dos (Ă). Vor veni pluguri, tractoare și vom ieși În răsărit de soare pe Întinsele pământuri - bărbații, femeile, pruncii peste tot va fi același cântec deplin - cântecul meu”. (Victor FELEA. - Cântecul plugarului sărac. În: Flacăra, II, nr. 11 (63), 19 mart. 1949). * „Dumitru, feciorul văduvei cel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se puteau expune limpede pe două rânduri, iar concluzia se putea formula sub formă de sentințe. Fiindcă textul nu aduce o idee mai mult. Într-o astfel de istorioară, Nae stă de veghe de Ion Paltin, aprigul Lespe posedă un tractor și nu vrea să-l dea satului. Ascunde pompa, dar Nae Îl demască. Cam aceeași treabă se petrece Într-o poveste de Tiberiu Vornic, Movila Neagră. (Ă). Cel puțin, d.Eugen Frunză, În Două vorbe și un singur tâlc, nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
multe din sarcinile puse de partid, ca de pildă: Îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1949 (Prima Locomotivă de Mirceașerbănescu, Piese la timp de N. Rohan), Întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare și transformarea socialistă a agriculturii (Povestea tractorului și a oamenilor lui de George Dan, Petru Dumitriu și N.Jianu, La Rășcani a fâlfâi steagul victoriei socialismului), combaterea birocratismului (Cea mai importantă secție de Nagy Istvan), Întărirea vigilenței (Dușmanul de A. Gheorghiu-Pogonești) și altele. Totuși, analizând din acest
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
personajele negative ar fi mai puternic trasate decât cele pozitive. (Ă). Subiectul celei de a doua nuvele din volumul apărut În Editura Tineretului este rupt din actualitatea fierbinte, cuprinde transformări care se petrec chiar sub ochii noștri. O echipă de tractoare sub conducerea lui Marin «Brigadierul», se deplasează Într-un sat pentru a face arăturile de toamnă, la țăranii care au semnat contracte individuale. (Ă). Conflictul din Să vii să-ți dau pâine este axat În special de procesul de transformare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru construirea noii orânduiri, fără ca prin aceasta să scape din vedere antagonismul dintre țărănimea muncitoare și chiaburi. Nuvela Însăși are o temă luată dintr-un moment cu un conținut pozitiv mai bogat, acela al Întovărășirii țăranilor muncitori pentru a folosi tractoarele. Autorul urmărește Însă nu desfășurarea procesului În sat, cât transformarea conștiinței tinerilor tractoriști. (Ă). Observațiile de până aici pot fi Înmăunchiate Într-una cu caracter mai general, privind eroul pozitiv În volumul recent al lui Petru Dumitriu. E vrednic de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin centrele industriale de provincie. Astfel de cercuri literare, care s-au afirmat prin activitatea lor sunt acelea de la Sovromtractor din Brașov, de la uzinele 30 Decembrie din Arad, din Sibiu, Brăila, Cluj. Nume de poeți ca: Anghel Copilu de la Sovrom tractor Brașov, publicat de Drum nou și Bera Gheorghe de la 30 Decembrie - Arad, sunt cunoscute și publicate și de presa din Capitală. (Ă). Semnificativ apare și faptul că echipele de teatru folosesc metoda dezbaterilor literare În cadrul repetițiilor. Este cazul ucenicilor de la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe Dan Deșliu, Baconsky, Frunză etc. În poemul Mesaj, Vintilă Ornaru vrea să-și exprime bucuria, nădejdile, visurile cu care intră În anii primului nostru cincinal. El nu știe Însă să-și concretizeze tema. Faptul că s-a referit la tractoarele ce se vor fabrica În anii ce vin În număr mare Încă nu Înseamnă realizarea imaginii artistice (Ă). (Ă). Și În alte lucrări ale poeților tineri există clișee convenționale, locuri comune, neglijențe de stil care arată că ei nu acordă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nouă. Pentru a fi mai clari, vom recurge din nou la exemple. Eugen Frunză are trei poezii În care este vorba de gospodării agricole colective. Aceste poezii amintesc de Șt. O. Iosif: «Asta-i hora horelor Și-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață, cântec, horă, - doar că Frunză
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață, cântec, horă, - doar că Frunză aduce În plus tractoarele. Atmosfera e aceeași la ambii poeți, concluzia care se degajă În chip firesc În cântecele lor, de asemenea: «Ah, de ce n-am zece vieți Să te cânt natură!» (Iosif). «Bateți zdravăn din picior, Ardeți din călcâi!» (Frunză). Nu vom insista
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Și aici totul e joc și voie bună, un paradis campestru: «Râde soarele pe cer, Păpușoii-s zdraveni. Râd doi ochi de brigadier Peste câmp și oameniă» Tot atât de fals apare gospodăria colectivă În Cântecul tractoristului, unde „oacheșa fată” care conduce tractorul pare o nouă Rodica a bardului de la Mircești În ceea ce are el mai „veșnic tânăr și ferice”. Este neîndoios că asemenea poezii nu vor produce niciodată efectul dorit În mijlocul țărănimii muncitoare, care nu urăște nimic mai mult decât vorbele „mari
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu deosebită claritate de Scânteia, În articolul Când poetul se depărtează de viață (Ă). (Ă). Se răspândise nu prea demult obiceiul printre poeții noștri fără experiență de a substitui gândirii creatoare vii, anumite șabloane de esență proletcultistă; grafice care saltă, tractoare care nechează, norme, ortaci etc. Căprariu Încearcă o diversiune, etalându-și impresiile despre anumite fenomene ale naturii, dar ajungând, În fapt, la aceleași scheme moarte. Nepornind de la viață, poetul ajunge la versuri care seamănă puternic cu ale altora, la situații
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și azi, din păcate, În critica noastră. Iată de pildă cât de umflat și grotesc se comentează o lucrare În Iașul Nou (nr. l, 2, pag.l46): «Cu această perspectivă luminoasă, zugrăvită magistral În ultimele pagini prin triumful simbolic al tractorului Împotriva plugului primitiv al unui țăran mijlocaș și Împotriva propriei sale mentalități Înapoiate, romanul ia sfârșit». (Ă). Când vine vorba de realizarea artistică, autorul articolului descoperă o terminologie sui generis. Astfel se vorbește de «coeficientul ridicat de descriptiv inutil», de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ruy López foarte monoton și nici din ăla n-am înțeles mare lucru. Așa că m-am culcat. Dar n-am apucat să adorm. Pe la trei dimineața, mă plimbam prin cameră și-l ascultam pe Haciaturian lucrând într-o fabrică de tractoare. Ziceau că e concert de vioară. Eu ziceam că parcă e o curea de ventilator slăbită și s-o ia dracu’. ș...ț Dacă n-ar fi fost vorba de întâlnirea de a doua zi dimineața cu domnul Howard Spencer
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
grijă de filodendronul dvs., vă trezesc dimineața, vă duc la serviciu sau vă găsesc o locuință, un loc de muncă, o mașină, o soție, o persoană care să vă ghicească viitorul sau un lăutar. Ori poate doriți să închiriați un tractor pentru lucrul în grădină sau să luați în arendă câteva vaci, ori să închiriați unele picturi originale? Sau poate vreți câțiva tineri îmbrăcați după moda hippy, care să vă înveselească atmosfera la următoarea petrecere pe care o veți da? Dacă
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]