9,719 matches
-
pentru a demonstra editorilor că importantă este competiția pentru calitate și nu pentru cantitate. Cum vedeți aplicarea acestor recomandări? Vi se pare realistă în contextul cunoscut? Evident, soluția susținută de Andy Jelcic, o asociație națională activă și distinctă, doar a traducătorilor literari, este soluția corectă. Deocamdată nu există decît forme de asociere care nu au caracter sindical, care nu reușesc prin urmare să protejeze efectiv drepturile traducătorilor, inclusiv, și mai ales, pe cele patrimoniale. Pare destul de clar că trebuie înființată o
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
Evident, soluția susținută de Andy Jelcic, o asociație națională activă și distinctă, doar a traducătorilor literari, este soluția corectă. Deocamdată nu există decît forme de asociere care nu au caracter sindical, care nu reușesc prin urmare să protejeze efectiv drepturile traducătorilor, inclusiv, și mai ales, pe cele patrimoniale. Pare destul de clar că trebuie înființată o asociație nouă, diferită și independentă de tot ceea ce există acum, chiar și de Uniunea Scriitorilor. Crearea unei asociații puternice a traducătorilor este fără îndoială o necesitate
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
urmare să protejeze efectiv drepturile traducătorilor, inclusiv, și mai ales, pe cele patrimoniale. Pare destul de clar că trebuie înființată o asociație nouă, diferită și independentă de tot ceea ce există acum, chiar și de Uniunea Scriitorilor. Crearea unei asociații puternice a traducătorilor este fără îndoială o necesitate absolută și cred că este foarte posibil ca ea să se concretizeze destul de curînd. S-a spus, de pildă, că în condițiile în care ar exista o astfel de asociație, ea ar putea să beneficieze
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
destul de curînd. S-a spus, de pildă, că în condițiile în care ar exista o astfel de asociație, ea ar putea să beneficieze mai ușor de sprijinul sau chiar intervenția asociațiilor internaționale în soluționarea diferitelor probleme cu care se confruntă traducătorii; s-a oferit drept exemplu situația recentă a Poloniei și Ungariei. Cît de mult ar conta, în cazul României, intervenția asociațiilor internaționale? Sigur, asistența europeană ar fi foarte importantă, ca transfer de practici, consiliere, poate chiar ca presiune asupra autorităților
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
Poloniei și Ungariei. Cît de mult ar conta, în cazul României, intervenția asociațiilor internaționale? Sigur, asistența europeană ar fi foarte importantă, ca transfer de practici, consiliere, poate chiar ca presiune asupra autorităților, dar determinant rămîne jocul intern dintre actorii implicați (traducători, editori, instituții publice). Nu cred că este nevoie ca editurile să fie vizate de o obligativitate formală de a accepta condițiile asociației. Dacă această asociație va reuni majoritatea traducătorilor din țară, ea le va asigura și o anumită putere de
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
presiune asupra autorităților, dar determinant rămîne jocul intern dintre actorii implicați (traducători, editori, instituții publice). Nu cred că este nevoie ca editurile să fie vizate de o obligativitate formală de a accepta condițiile asociației. Dacă această asociație va reuni majoritatea traducătorilor din țară, ea le va asigura și o anumită putere de negociere (care acum le lipsește complet). Ar fi greșit să vedem crearea acestei asociații în termeni revoluționari și cred că ar fi o mare eroare ca o astfel de
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
recurg la programele europene de finanțare a traducerilor? Statisticile dovedesc o foarte slabă solicitare din partea României. Andy Jelcic propunea ca explicație faptul că organismele finanțatoare au aflat că multe edituri din România nu folosesc alocațiile destinate în mod specific remunerației traducătorilor în acest scop. Mi se pare plauzibil. La dezbatere au fost prezenți foarte mulți tineri, ceea ce mi-a întărit o părere pe care am mai exprimat-o, și anume că ne confruntăm cu o situație paradoxală: după 1989, s-au
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
o părere pe care am mai exprimat-o, și anume că ne confruntăm cu o situație paradoxală: după 1989, s-au înființat secții de Traducători- Terminologi-Interpreți la Facultățile de Limbi și Literaturi străine din marile centre universitare, de unde anual ies traducători profesioniști; aceia dintre ei care vor dori să se dedice traducerii de literatură vor constata că pregătirea lor nu face literalmente „doi bani”, și că nu le asigură existența, așa că vor abandona literatura pentru domenii mai rentabile. Credeți că, pe
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
a ei, deși formarea de profesioniști este sistematică și instituționalizată. Nu cred că asta va impresiona prea mult pe nimeni. La urma urmei, ne găsim deja în situația asta de ceva timp și ea pare stabilă, chiar dacă nedezirabilă, atît pentru traducători (sub aspect strict personal), cît și pentru cititori, care primesc, în genere, traduceri de slabă calitate. Pentru că, așa cum spuneam, problemele traducătorilor și ale traducerii sînt inseparabile: condițiile foarte proaste de lucru ale traducătorilor (tarife scăzute și termene foarte strînse) influențează
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
urma urmei, ne găsim deja în situația asta de ceva timp și ea pare stabilă, chiar dacă nedezirabilă, atît pentru traducători (sub aspect strict personal), cît și pentru cititori, care primesc, în genere, traduceri de slabă calitate. Pentru că, așa cum spuneam, problemele traducătorilor și ale traducerii sînt inseparabile: condițiile foarte proaste de lucru ale traducătorilor (tarife scăzute și termene foarte strînse) influențează negativ calitatea traducerilor. Nu are cum să fie altfel. Dar nici publicul, nici editorii nu par prea îngrijorați. De aceea, nu
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
ea pare stabilă, chiar dacă nedezirabilă, atît pentru traducători (sub aspect strict personal), cît și pentru cititori, care primesc, în genere, traduceri de slabă calitate. Pentru că, așa cum spuneam, problemele traducătorilor și ale traducerii sînt inseparabile: condițiile foarte proaste de lucru ale traducătorilor (tarife scăzute și termene foarte strînse) influențează negativ calitatea traducerilor. Nu are cum să fie altfel. Dar nici publicul, nici editorii nu par prea îngrijorați. De aceea, nu cred că reticența tinerilor traducători de a se orienta spre literatură va
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
nu par prea îngrijorați. De aceea, nu cred că reticența tinerilor traducători de a se orienta spre literatură va schimba ceva. Editorii vor continua să îi folosească pe cei suficient de „disperați” ca să o facă; apoi, vor continua să existe traducătorii cu experiență, care nu au nici ei alt mod de a-și cîștiga existența, sau care sînt prea atașați de această ocupație, plus traducătorii pe care i-aș numi artiști, care traduc din alte motive decît cîștigarea existenței, și care
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
să îi folosească pe cei suficient de „disperați” ca să o facă; apoi, vor continua să existe traducătorii cu experiență, care nu au nici ei alt mod de a-și cîștiga existența, sau care sînt prea atașați de această ocupație, plus traducătorii pe care i-aș numi artiști, care traduc din alte motive decît cîștigarea existenței, și care furnizează traduceri de calitate ale unor opere de mari autori consacrați. Personal, deși sînt întru totul de acord că cea mai acută problemă cu
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
aș numi artiști, care traduc din alte motive decît cîștigarea existenței, și care furnizează traduceri de calitate ale unor opere de mari autori consacrați. Personal, deși sînt întru totul de acord că cea mai acută problemă cu care se confruntă traducătorii din România acum este cea materială, îmi pare rău că ea a acaparat total dezbaterea. Doar în treacăt s-a observat că și la noi, ca mai peste tot în Europa, cronicile literare ignoră prestația traducătorului, ori o tratează formal
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
cu care se confruntă traducătorii din România acum este cea materială, îmi pare rău că ea a acaparat total dezbaterea. Doar în treacăt s-a observat că și la noi, ca mai peste tot în Europa, cronicile literare ignoră prestația traducătorului, ori o tratează formal și superficial, că nu există critici specializați în comentarea traducerilor. Voi întreba așadar și eu, ca Peter Bergsma în finalul intervenției sale: Ce e de făcut? Din păcate, poziția și rolul traducătorului sînt legate și de
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
cronicile literare ignoră prestația traducătorului, ori o tratează formal și superficial, că nu există critici specializați în comentarea traducerilor. Voi întreba așadar și eu, ca Peter Bergsma în finalul intervenției sale: Ce e de făcut? Din păcate, poziția și rolul traducătorului sînt legate și de nivelul său de trai, care depinde de organizarea și reglementarea din domeniu, dar există, cu certitudine, și alte aspecte care ar merita o discuție separată. Sper, de pildă, ca aspectul literar și cultural al problemei, inclusiv
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
e să sperăm ca o publicație literară să aibă o astfel de inițiativă și să o încurajeze. Vi s-ar părea utilă o punere în discuție, și la noi, a recomandărilor publicate la sfîrșitul anului trecut, după Congresul internațional al traducătorilor de literatură PETRA de la Bruxelles? (despre congres am scris la vremea cuvenită în România literară nr. 4/2012) Cei doi invitați au sugerat să îi punem la curent pe editorii români cu existența lor. Și poate că ar fi bine
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
Cei doi invitați au sugerat să îi punem la curent pe editorii români cu existența lor. Și poate că ar fi bine să și participe la o viitoare dezbatere. Cred că premisa esențială ca lucrurile să meargă bine este ca traducătorii și în general cei interesați de problema traducerilor să vină în număr cît mai mare și să încerce să se pună de acord (o ocazie va fi dezbaterea anunțată de Institutul Francez pentru luna octombrie). Sigur, recomandările PETRA (accesibile în
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
va fi dezbaterea anunțată de Institutul Francez pentru luna octombrie). Sigur, recomandările PETRA (accesibile în engleză, franceză și germană la adresa http://www.petra 2011.eu) ar fi un bun punct de plecare, ca și hexalogul mai sintetic referitor la drepturile traducătorului, publicat pe site-ul CEATL.
Interviu cu Ciprian Șiulea: Situația traducătorului literar în Europa de Est by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/3795_a_5120]
-
la indicii articolelor, a referințelor ș.a., dar și indice ale personajelor din operele scriitorului, indice ale periodicelor la care a colaborat etc. Un alt segment este acela al indicelor de nume ale autorilor care l-au comentat pe scriitor, ale traducătorilor, ale autorilor comentați de Marin Preda însuși ș.a., indicele unor denumiri de localități ce apar în scrierile acestuia și, în fine, cuprinzător în totul, un indice general de nume. Nimic nu pare să-i fi scăpat atenției bibliografului care dovedește
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia și, evident, biografia istoricului și criticului literar, poetului, traducătorului și memorialistului Basil Munteanu (1897-1972), surprind printr- o sumă de necunoscute ce se impun a fi cercetate și elucidate cu maximă atenție atât în România, cât și în Franța. Profilurile propuse de Marin Bucur 1, Florin Manolescu 2 și Cristian
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, dramaturgul și traducătorul Marin Preda (n. 5 august 1922 - m. 16 mai 1980) nu a lăsat o însemnată literatură epistolară 1, așa cum unii, poate, s-ar fi așteptat. Răstimpul în care a trăit și, mai ales, a creat nu i-a îngăduit să
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
Nicolae Scurtu Poet, jurnalist, traducător si epistolier 1 Nicolae Labiș (n. 1935 - m. 1956) reprezintă un caz insolit în literatura română, așa cum G. Călinescu, Ser-ban Cioculescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu intuiseră. Biografia și opera, la jumătate de secol de la dispariția sa fizică, rămân insuficient
Însemnări despre epistolograful Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6093_a_7418]
-
Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București, iar cea trimisă istoricului literar Mihai Gafița se găsește în colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României - Manuscrisul 35.480. 1. Geo Dumitrescu (1920-2004), poet, eseist și traducător. A înființat gruparea și revista Albatros din care făcea parte și cel ce a scris Ora fantastică (1944). 2. Trimiterea se face, în chip explicit, la angajarea scriitorului în noua orientare a literaturii momentului. Geo Dumitrescu făcea parte din redac-
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, istoricul literar si traducătorul Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1975) s-a impus în literatura națională printr-o anume distincție intelectuală, spirituală si, evident, sufletească. Lecturile sale, încă din adolescență, i-au marcat definitiv profilul de observator atent al fenomenului literar românesc si nu
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]