1,558 matches
-
DIMITRIU, Gheorghe (30.X.1916, Tecuci - 13.X.1999, Chișinău), poet și prozator. Scriitor autodidact, D. s-a inspirat cu precădere din universul infantil și adolescentin. Cărțile sale de versuri - Albinușa (1965), Din traista lui Păcălici (1968) -, precum și cele de proză - Boxerul (1960), Tic-tac (1966), Visul (1968) - vădesc o bună cunoaștere a psihologiei copilului, ca și a strategiilor narative ale folclorului copiilor, din care autorul preia formulele consacrate (ghicitori, păcăleli, jocuri de cuvinte ș.a.
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
de prescripțiile realismului socialist. D. a semnat scenografia filmelor Lăutarii și Furtuni de toamnă. SCRIERI: Aventurile unui cocostârc, Chișinău, 1960; Boxerul, Chișinău, 1960; Albinușa, Chișinău, 1965; Scărița fermecată, Chișinău, 1965; Tic-tac, Chișinău, 1966; Încotro?, Chișinău, 1967; Visul, Chișinău, 1968; Din traista lui Păcălici, Chișinău, 1968; Semn, Chișinău, 1977; Meșterul Penel, Chișinău, 1981; Vlăstarul, Chișinău, 1982, Al patrulea, Chișinău, 1986; Hai să numărăm, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ștefan Lozie, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 191-195. A.B.
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
să le pui pe toate la inimă. (36) Piatra ți se așază pe inimă fără voia ta. (37) Tot frumosul își are folosul. (37) Degeaba ceva-i frumos, dacă nu e bun de ros. (38) Dumnezeu îți dă, da-n traistă nu-ți bagă. (38) Cine mișcă tot mai pișcă, cine șade coada-i cade. (39) Bine faci, bine găsești. (39) Bine faci, rău găsești. (40) Fapta bună repede se uită. (40) Cine face-o faptă bună nu moare de tot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
surorile, care deveniseră artiste. Nu aveau de lucru pe cât puteau ele să facă. Dar au lucrat și la vie la Pîrnuș. Erau oamenii lui Dumnezeu și aveau o proprietate mare. Le dădeau și bani, le mai puneau și ceva în traistă. Odată i s-au îmbolnăvit găinile lui Pîrnuș și i-a dat și soră-mii câteva găini. Le-a tăiat și pentru noi, care nu mai văzusem carne de atâta timp. Atunci când am fost bolnav i-am spus soră-mii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
echipați gata cu curtenii lor; asta era armata călăreață. Alături de curteni era țărănimea care venea cu ghioaga nestrunjită, cu ce apuca. Ea alcătuia pedestrimea. Și țăranii își aduceau de acasă și de ale gurii: brânză și făină în glugă și traistă. Ca să ademenească însă mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a fura din război al lor să fie! Ștefan cel Mare a folosit deseori astfel de armată, cum spune cronicarul, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
2-3 fire mici de mustăți, voinic, bine legat; cu pumnul lui ar fi fost în stare să spargă un perete. Îl chema Nicolae a Anei din Horodniceni. De câte ori venea la schimb, era cu făinuță și cu legăturica cu fasole în traistă și cu asta trăia toată săptămâna până îi venea rândul să-l schimbe altul. Și nu numai el, ci toți băieții de țară trăiau așa. De multe ori, făceau cu toții câte o mămăligă mare și luau o scrumbie și o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Costin despre dabilele impuse populației de domnitorul Mihai Racoviță. Ce se întâmpla cu zlotașii împotriva cărora se iscau reclamații, ne-o zice Gh. Ghibănescu în ziarul „Evenimentul" nr. 21 din 6 martie 1904 într-unul din serialele din rubrica „Din traista cu vorbe", purtând titlul „Scris în frunte": „Era în ziua de Pintilie Călătorul. Un lipcan domnesc sosise în Bacău, aducând cu dânsul o carte domnească către șoltuzul târgului și pârgarii lui. Sântem în anul 1662 vara. Domn la Iași era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vor fi de cânepă, ștreangurile săsești smolite; c) la fiecare 2 cai va fi câte o pătură: hățașii vor purta totdeauna clopote obișnuite; d) fiecare cal va avea întotdeauna căpestre bune din cânepă; e) la fiecare cal va fi o traistă pentru darea grăunțelor, iar pentru fiecare pereche de 4 cai câte o țesală, perie etc.; f) la fiecare stație poștală pe lângă numărul hamurilor prevăzute mai sus, va exista câte un tacâm de hamuri de 4 cai cu șeaua lor; g
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ea însăși pusă la îndoială prin caracterul lor opus: In toiul nopții se trezi și zări, la lumina lunii ce intra pe fereastră o umbră care se mișca. Era un moșneag cu rasă de șiac, cu mătanii la brâu și traistă pe umăr ce aducea cât de colo a pustnic. Acesta se apropie de căpătâiul ei și îi spuse fără să-și miște buzele: "Bucură-te, o mamă! Căci fiul tău va fi un sfânt! Ea dădu să țipe; dar, alunecând
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Republica Moldova este, dacă vreți, subiectul de lecție al rolului european de limes, de graniță a Uniunii Europene pe care îl va avea România. Dacă noi avem această capacitate, așteptăm însă ca ajutorul să fie valorificat. Dumnezeu nu îți pune în traistă dacă nu vrei. Construim circumstanța, dar ea trebuie folosită. Nu o putem face noi, de la București; trebuie făcută aici. Aceasta este pledoaria mea ori de câte ori mă întâlnesc cu responsabilii administrației centrale de la Chișinău și motivul pentru care încurajez orice întâlnire între
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
reală a Uniunii de propriile granițe. Faptul că România - unde se află cealaltă parte a națiunii române - se adaugă la acest avantaj fantastic pe care Republica Moldova, începând cu 1 ianuarie 2007, îl are. Dar, evident, nimeni nu îți pune în traistă. Nimeni nu așteaptă de la România o altfel de politică decât cea pe care am profesat-o până acum. Sperăm că Republica Moldova - dincolo de retorisme, dincolo de discursuri populiste, de încercări de a mistifica intențiile noastre politice, dincolo de interpretări răuvoitoare sau, în mod
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ca și cu Confesiunea unui copil al secolului. Fără scrierile lui Kott, ne-ar fi mult mai greu să înțelegem gustul amar, entuziasmul și grozăviile, speranțele și angoasele acestei epoci. Kott a fost groparul vechiului regim și vestitorul celui nou.” Traista cu povești moralizatoare În ziarele centrale, scrisoarea publică adresată de Traian Băsescu președintelui Iliescu s-a bucurat de o atenție aproape unanimă. EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL și NAȚIONAL au anunțat-o pe prima pagină cu litere mari. Răspunsul venit din partea Biroului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
Autorului Timpul ca un proverb O zicală zice, tăcerea e ca mierea dar, mai spune un proverb de-al nostru: prea multă liniște-i ca fierea, poate naște chiar un monstru. Râde ciobul de oală spartă, nu se uită în traista lui, întoarcerea-i înțelegere în artă sau abandonarea în timpul nimănui. Vai de vițelul ce vaca împunge, Imagini inverse din ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau mâna. Adevărul ca undelemnul iese deasupra
TIMPUL CA UN PROVERB, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349719_a_351048]
-
N. Sandu 4203. Steiciuc C. George 4204. Tănasă C. Mihai 4205. Țăran N. Gheorghe 4206. Tautu L. Aurelian 4207. Tcaciuc V. Ioan 4208. Tincu V. Nicolai 4209. Tiron I. Dimitrie 4210. Tolocariu C. Constantin 4211. Tomsa Ț. Petru Pavel 4212. Traista Gh. Mihai 4213. Turleanu D. Victor 4214. Tampau L. Dimitrie 4215. Țăran Al. Gheorghe 4216. Ungurean V. Constantin 4217. Ungureanasu Gh. Nicolai 4218. Ungureanu P. Gheorghe 4219. Ursachi Gh. Dionisie 4220. Varteniuc N. George 4221. Vatamaniuc V. Gavril 4222. Viorescu
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
care păstrează specificul execuției manuale (hand made); c) meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bețe, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanala, inspirate din costume populare; ● țesături manuale; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● cusături și broderii; ● împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite, crestate, sculptate, incizate, pirogravate); ● mobilier
PROCEDURA din 11 septembrie 2003 de implementare a Programului naţional pentru susţinerea mestesugurilor şi artizanatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152308_a_153637]
-
lor esențial de blană. De asemenea se clasifică aici toate celelalte articole și părțile lor din blănuri cărora blană le conferă caracterul esențial, de exemplu cuverturile și paturile pentru picioare, covorașele de lângă pat, covoarele, taburetele, negarnisite și necapitonate, gentile, tolbele, traistele, articolele pentru utilizări tehnice (de exemplu calote pentru polizare, manșoane pentru rulouri de zugravit sau de decorat). Poziția exclude: a) Articolele din prima parte a poziției nr. 42.02. ... b) Mănușile mixte din piele sau din blănuri, indiferent de proporțiile
ANEXĂ nr. 43 din 5 ianuarie 2000 BLANURI ŞI BLANURI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166429_a_167758]
-
care păstrează specificul execuției manuale (hand made). ... c) Meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bete, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanală, inspirate din costume populare; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● țesături manuale; cusături și broderii; împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite, crestate, sculptate, incizate, pirogravate); ● mobilier
PROCEDURĂ din 17 martie 2005 de implementare a Programului naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166296_a_167625]
-
care păstrează specificul execuției manuale (hand made). ... c) Meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bețe, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanala, inspirate din costume populare; ● țesături manuale; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● cusături și broderii; ● împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite, crestate, sculptate, incizate, pirogravate); ● mobilier
PROCEDURĂ din 20 februarie 2004 de implementare a Programului naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului pe anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157601_a_158930]
-
Popovici C. Gheorghe 538. Drăgușanu I. Constantin 552. Pricope Gh. Alexandru 539. Funigană Gr. Constantin 553. Rotaru A. Constantin 540. Iancu C. Gheorghe 554. Sarbu V. Vasile 541. Iftime V. Mircea 555. Scurtu I. Vasile 542. Iftimia V. Dumitru 556. Traista I. Neculai 543. Ilaș I. Constantin 557. Turcu N. Constantin 544. Irofte V. Vasile 558. Țifui V. Mihai 545. Mata V. Mihai 559. Țoșca Gh. Constantin 546. Maxim I. Ion 560. Zaharia C. Grigore 547. Măzăreanu Gh. Dumitru ▼ județul Prahova
DECRET nr. 1.112 din 21 noiembrie 2005 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171998_a_173327]
-
în localitatea Chișinău) și Zinovia, născută la data de 9 septembrie 1976 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Maria Drăgan nr. 38, ap. 116. (1.990/2008) 219. Russu Maria, fiica lui Traistă Lidia (născută la 29.06.1936 în localitatea Tabani), născută la data de 16 februarie 1960 în localitatea Lipcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Tabani, raionul Briceni. (3.195/2008) 220. Rusu Alic, fiul lui Fiodor
ORDIN nr. 1.782/C din 1 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213585_a_214914]
-
sfredelușe-ntre gingii, Hărăciuindu-mi nucul din grădină... Patriarhal, nu-ș^ câte să-ți mai spun; Mi-e sufletul..., mi-e vocea suferindă Chiar și-n cei zori festivi când Moș- Ajun, Zevzec, mai crede că ne-aștepți în tindă. (De fapt, străbuna traistă o mai am - Drept suvenir de rustică noblețe -, Ci, cum să-ți vin, colindător, sub geam, Să-mi țâpi vreun púsi, de la catul zețe?) No, hai s-o-nchei, dorindu-mi-ți din plin: Serenități să ai, transtemporale! în timp ce eu
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarnă. Pieptarul este confecționat din piele de miel, asemănător cu al femeii și este cea mai deosebită piesă din portul popular al borșenilor. Traista, din fir de lâna, frumos ornamentata și baiere împletite în multe șuvițe, este purtată de femei și bărbați. Copiii poartă costum popular asemănător cu al adulților. Lista de valori din patrimoniul natural de interes național din zona Borșa cuprinde rezervații
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
stejarului, gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite frecvent pe
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
un documentul prin care se împuternicesc călugării de la Mănăstirea Neamț să-și apere Muntele Farcașa până la Gura Largului, precum și ceilalți munți ai lor și să-și ia venitul cuvenit de la cei ce vor să pască oile sau să vâneze în traistele lor. 12 ianuarie 1634: Moise Movilă face referire la ținutul Pipirigului întărind împrejurimile Mănăstirii Neamț: “Suret de pre un ispisoc de la Moisei Moghilă voievod din leat 7141 (1634) ghenarie 12 dini [...], iar de acolea piciorul țin gios până la gura Plotunului
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]