1,565 matches
-
apusului, capătă înfățișarea sinistră a unui monstru stând la pândă. Giandomenico a fost condus la Stareț. Acesta, cu un aer deloc primitor, îi porunci să meargă în chilia pe care i-o va arăta un călugăr, să-și lase acolo traista și să se întoarcă la el: Grăbește-te, căci vreau să văd dacă într-adevăr ești atât de iscusit la ținere de minte, așa cum se spune. Cuvinte iritante, băiatul simți ironia și provocarea, ar fi vrut să-i dea o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
îi face nesuferiți. Apropo, am lăsat la intrare în scrin pe Cavalca 23 și pe Filelfo 24 pe care ați binevoit să mi-i împrumutați. Adevărul e că mulți scriu fără o chemare anume. Tommaso se întorcea la mânăstire cu traista mereu plină. Printre volume se strecurau însă și bucăți de salam și brânză timise Starețului care, în fața acelor daruri, se minuna ca un copil și se prefăcea că nu vede printre ele opere pe care un tânăr dominican n-ar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
îmi arătau un punct în zare ca și cum ar fi vrut să-mi zică: "suntem ai nimănui". M-am oprit uneori, am binecuvântat pe cine a vrut. Dar binecuvântarea unuia care nu se supune regulilor nu prea contează, așa e? În traistă aveam cartea lui Telesio, hârtie, pene de scris și un borcănel de cerneală; copiii se uitau curioși, eu luam cartea și citeam cu voce tare o frază și ei râdeau și se îmbrânceau exact ca porcii aceia de care m-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o frică stranie, dar imediat după aceea un soi de euforie subtilă îl împinse înainte ca pe un cerșetor. Chiar așa și era, nu? Fusese așa încă de când se dusese cu părintele Costantino la Placanica, cu codrul de brânză în traistă și cu pâinea pe care Catarinella i-o frământase și copsese în timpul nopții. Mereu un cerșetor: sărac, luat în șuturi de toată lumea, brutalizat în temniță și la mânăstire, mai rău decât o broască-râioasă care cel puțin, după cum spuneau vechile legende
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
et Crataegus oxyacantha (frunze și fructe de păducel). Se utilizează ca infuzie cu o linguriță de flori sau fructe la 200 ml apă în clocot, iar după 15 minute de fiert se strecoară și se bea fracționat. Capsella bursa pastoris (traista ciobanului). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 200 ml apă în clocot. Viscum album (vâsc de măr, păr, mesteacăn, stejar, brad. Atenție! Vâscul de salcie este contraindicat fiind toxic). Două lingurițe
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
10 g Flores crataegi (flori de păpădie) 10 g Bulbus allii (bulbi de usturoi) 10 g Se bea 2-3 căni pe zi. Rp.2/Folium visci (frunze de vâsc) 30 g Folium, flores, fructus Crataegi (păducel) 20 g Herba bursa-pastoris (traista ciobanului) 10 g Folium cynarae (frunze de anghinare) 20 g Folium betulae (frunze de mesteacăn) 20 g Se bea două căni pe zi, dimineața și seara dintr o infuzie cu o linguriță din acest amestec la cană. Infuzia de usturoi
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
între mese, neîndulcit. Folium juglandis (frunze de nuc). Se bea 2 căni pe zi, dintr-o infuzie cu o linguriță la cană sau se bea 3 linguri pe zi dintr-o infuzie cu 4 linguri la cană. Flores bursae pastoris (traista ciobanului). Se administrează 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe la cană. Flores rosae (petale de trandafir). Se folosesc mai ales în formele cronice ale diareei. Se prepară o infuzie cu 12 lingurițe la cană, din care
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
o scurgere cu aspect murdar sau alb, cenușie sau verzuie, în stările de infecții date de diverși agenți patogeni, protozoare și ciuperci: Trichomonas vaginalis sau Candida albicans, cel mai frecvent. Se indică: ceaiuri, spălături și irigații. Ceaiuri: Herba Bursae pastoris (traista ciobanului) și Herba Lamii albi (urzică moartă albă). Se folosesc câte 100 g din fiecare plantă. Se prepară o infuzie dintr-o jumătate de linguriță din amestec la o cană. Se bea două căni pe zi, dar în curs de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
zile. 7.5. METRORAGII Sunt scurgeri sanguinolente prin vagin, de proveniență uterină produse în afara fluxului menstruației. Se indică ceaiuri. Folium Urticae (frunze de urzică). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o lingură la cană. Herba Bursae-pastoris (traista ciobanului). Infuzie cu 23 linguri la 200 ml apă. Se iau 4-5 linguri pe zi. Herba Salicarie (răchitan). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță la cană. Rp./ Flores Millefolii (coada șoricelului) 20 g Herba
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Infuzie cu 23 linguri la 200 ml apă. Se iau 4-5 linguri pe zi. Herba Salicarie (răchitan). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță la cană. Rp./ Flores Millefolii (coada șoricelului) 20 g Herba Bursae-pastoris (traista ciobanului) 30 g Herba Equiseti (coada calului) 10 g Herba Polygoni avicularis (troscot) 20 g Cortex Quercus (coajă de stejar) 10 g Strobuli Lupuli (conuri de hamei) 10 g Se folosește ca decoct prin fierbere timp de 10 minute, cu
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
la cană ce se bea în cursul unei zile. Tinctură din 20 g flori de gălbenele macerate opt zile în 100 ml alcool etilic 70%. Se iau de trei ori pe zi câte 30 picături în puțină apă. Herba Bursae-pastoris (traista ciobanului). Conține amine cu efect de calmare al durerilor și antihemoragic. Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe la cană sau infuzie cu două linguri la cană, din care se iau 4-5 linguri pe zi
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
crușin, dud (frunze), flori de soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă întreagă sau iarbă mare, traista ciobanului, troscoțel, urzică moartă, vâsc de măr, cozi și frunze de vișin, volbură. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită. Se fierbe un minut. Se bea la fiecare oră câte 3-7 linguri timp
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
fi cauza tuturor războaielor ofensive și defensive. Vastitatea și complexitatea teologiei păcii neotestamentare ne pretinde o examinare precisă a fragmentelor direct corelate, din cadrul prezentei tematici. Lc 22,36.38 scrie: Acum însă cel care are să o ia, tot așa și traista, și cel ce nu are sabie să-și vândă haina și să-și cumpere... Iar ei au zis: Doamne, iată aici două săbii. Le-a spus lor: Sunt de ajuns. Din întreg contextul se înțelege că Isus vorbește metaforic pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mari lovesc copacii mari. (Invidiile cele mai mari sunt Îndreptate asupra celor mai merituoși: „Mărul roșu cheamă pietrele”.) Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictisealătc "Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală" Dumnezeu Îți dă, dar nu-ți bagă În traistă. (Dumnezeu, prin care aici Înțelegem „mama natură”, oferă fiecăruia dintre noi șansa succesului și a Împlinirii de sine: virtual, fiecare dintre noi dispune de un mănunchi de Însușiri sau capacități, fizice și psihice, care, dacă ar fi dezvoltate la timp
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dintre noi șansa succesului și a Împlinirii de sine: virtual, fiecare dintre noi dispune de un mănunchi de Însușiri sau capacități, fizice și psihice, care, dacă ar fi dezvoltate la timp și ar fi Întrebuințate cu folos, ar asigura umplerea „traistei vieții” pe care o purtăm cu toții „pe umăr”. Numai că această traistă a vieții la unii oameni este mereu plină, la alții doar pe jumătate, iar la alții este goală, de „șuieră vântul” prin ea.) „Fericirea este strădania de a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
noi dispune de un mănunchi de Însușiri sau capacități, fizice și psihice, care, dacă ar fi dezvoltate la timp și ar fi Întrebuințate cu folos, ar asigura umplerea „traistei vieții” pe care o purtăm cu toții „pe umăr”. Numai că această traistă a vieții la unii oameni este mereu plină, la alții doar pe jumătate, iar la alții este goală, de „șuieră vântul” prin ea.) „Fericirea este strădania de a o obține.” (A. de Saint-Exupéry) Pară mălăiață În gură de nătăfleață. (Cei
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tot ce s-a întîmplat n-a fost din vina lui. Că n-a avut nici o vină. Vera: Tocmai de asta îmi vine să urlu. Tocmai pentru că n-a avut nici o vină! Dacă avea, treacă-meargă, alta era căciula și alta traista. Mina: Și, la urma-urmei, ce-ai fi vrut să facă? Vera: Nu știu. Mina: Ăsta e el. Cînd era acolo își vedea de treabă așa cum își vede și aici, la asigurări. Și, te rog să mă crezi, credea în ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se resemneze. Printre aceștia, s-au ivit și cazuri care s-au mulțumit, pînă la urmă, cu numele strămoșului respectiv, pe care l-au luat ca nume de familie. Față de nimic, și aceasta este ceva, dar vorba veche: Fala goală traistă ușoară! Mai mult, unii, fără a-și putea dovedi, cu documente, descendența dintr-un neam mare, și-au luat, ca nume de familie, nume vechi, de neam mare. Bunăoară, la 1790, martie 20, în vremea cînd Vasile Iurașcu încă era
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Pităreasa, de la Botoșani. Corespondența purtată cu marele dragoman mai apoi domn al Moldovei cu fratele și cu surorile sale arată că el le-a trimis, din Țarigrad, dese și multe cadouri, prin oameni de mare încredere: sipete pline cu scumpeturi, traiste cu haine, năframe de obraz, basmale, soponuri de mosc, zgărzi cu diamanturi, brîie scumpe, inele de aur, brățări de aur, cu multe diamanturi, cercei cu briliante, pînzeturi scumpe, puști de Damasc pentru cumnați etc., etc.69, așa că, din toate cadourile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
toți credincioșii merg la Biserică, dar înainte de asta, pun într-un castron apă, un ou vopsit și câteva monede. Cel care se spală ultimul în dimineața de după înviere se va alege cu monedele și cu oul încondeiat. Femeile iau în traistele lor pască, cozonac și ouă pentru a fi sfințite de preot în dimineața de după Înviere. O dată ajunși în Biserică, aceștia săvârșesc Sfânta Liturghie. La miezul nopții luminile din Biserică sunt stinse, preotul își aprinde lumânarea din Altar, focul reprezentând aflarea
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
cum se jucau în poiană, "noaptea, pe lună", el le face următoarea urare: "Să vă crească, fete mari, hora cu trâmbițași, și cu lăutari, și cu feți frumoși!" După răspunsul primit (" -Să-ți crească și țâie banii în pungă și mălaiu-n traistă", averea omului sporește. Lumea, invidioasă, vrea să știe de unde are moșul avere. Crește un nepot, interzicându-i să primească pe cineva în casă. Îi face copilului act pe casă la primărie, promițându-i "că-l va face om". Moșul avea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
portofel, spunându-i: "Să nu-l dea din casă, că tu-ți faci casă. Să-l iei cu tine, să-l lași în buzunar. Acesta e norocu mieu, să știi tată, că cu acesta trăiești pe fața pământului! Și de traista - aia care mergeam eu cu ea, ai grijă de ea, că aia îmi făcea sporu' la mălai! Eu îți spun țâie, da' tu să nu le spui lor". Astfel, copilul s-a îmbogățit. Întâlnirea cu Sfintele și urarea pe care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Favret-Saada, José Contreras, Corps pour corps, ed. cit., p. 139. 209 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie, ed. cit., face o apropiere între solomonarul-ghicitor și ereticii bogomili ai secolului al XI-lea. Aceștia din urmă erau phoundaites (din latinescul funda "traistă"). Termenul desemnează o caracteristică a acestora: cerșetoria și traiul din pomană. Ambii scrie autoarea "nu sunt altceva decât niște căutători de adevăr neînțeleși, greșit interpretați de semenii lor" (p. 9). 210 Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, ed.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
călcâiele” concepție populară potrivit căreia, în lipsa mijloacelor necesare, omul trebuie să se descurce cu ce are la îndemână, mai ales când ceea ce avea nevoie a fost dat altcuiva; r. 19 20 : „un om de aceia căruia-i mânca cânii din traistă” critica atitudinii delăsătoare, indiferente a unor persoane; simplitatea nu implică în nici un caz naivitate, prostie; r. 2224 : „așa îi era porecla ( Dănilă Prepeleac n.n.), pentru că atâta odor avea și el pe lângă casă făcut de mâna lui” persiflarea reciprocă a oamenilor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940). Din 1930, devine membru al Societatății Scriitorilor Români, până în 1944, când a fost exclus, alături de alți scriitori favorabili Axei. A mai activat în Asociația Ziariștilor din Țara Bârsei și în Sindicatul Presei din Ardeal și Banat. Poezia lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]