1,736 matches
-
fost numit idealism (conștiința are o valoare ideală, nu reală) și transcendentalism (ceea ce e cu totul în afară, mai presus de experiență, a priori, supraempiric). Critica este condiția a priori, care dobândește un rost numai prin conținutul său empiric. Metoda transcendentală este inaugurată de Kant, care cercetează marginile experienței, care nu mai pot fi obiectul experienței, ci al gândirii. Prin gândire este cu putință orice experiență. Transcendentalul se referă la cunoștințele a priori (pure de orice experiență). Problema de căpetenie a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
inaugurată de Kant, care cercetează marginile experienței, care nu mai pot fi obiectul experienței, ci al gândirii. Prin gândire este cu putință orice experiență. Transcendentalul se referă la cunoștințele a priori (pure de orice experiență). Problema de căpetenie a „idealismului transcendental” este confruntarea cu raționalismul și empirismul din vremea sa, peste care criticismul se ridică împăcându-le în elementele lor valabile. El analizează noțiunile „corp”, „Dumnezeu”, „suflet”. Dumnezeu este argumentul antologic, iar sufletul o substanță nemuritoare. Toate cunoștințele sintetice (despre obiecte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spiritului, a „subiectului”, sunt fenomene, dar nu sunt o oglindă a realității, sunt empirice, supuse erorii. De aici ideea că există o rațiune în genere, o conștiință obștească, un intelect, unul și același la toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intelect, unul și același la toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și Aristotel „categorii” - chipuri de a fi ale lucrurilor prin inteligență. * „Schematismul transcendental” sau imaginația productivă decurge din aplicarea categoriilor la conținutul sensibil, care nu se face de la sine și dintr-odată, ci pe baza unor scheme care sunt pe jumătate intuiție, pe jumătate gândire. Peste fenomene nu putem trece prin formele spiritului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
jumătate gândire. Peste fenomene nu putem trece prin formele spiritului, căci fără fenomene formele sunt vide de orice cunoștință - „lucrul în sine” - nounemul - există, putem să-l gândim, dar nu-l putem cunoaște. De aceea Kant numește criticismul său „idealism transcendental” (cunoștința este ideală față de realitatea în sine, metafizică). * Dialectica transcendentală este teoria rațiunii. Rațiunea este fundamentul unitar, absolut al unităților, al sintezelor parțiale și relative ale intelectului. Rațiunea lărgește categoriile și le transformă în „idei” adică în noțiuni, care au
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
căci fără fenomene formele sunt vide de orice cunoștință - „lucrul în sine” - nounemul - există, putem să-l gândim, dar nu-l putem cunoaște. De aceea Kant numește criticismul său „idealism transcendental” (cunoștința este ideală față de realitatea în sine, metafizică). * Dialectica transcendentală este teoria rațiunii. Rațiunea este fundamentul unitar, absolut al unităților, al sintezelor parțiale și relative ale intelectului. Rațiunea lărgește categoriile și le transformă în „idei” adică în noțiuni, care au funcția de a unifica deplin (necondiționat și universal) cunoștințele intelectului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
despre suflet). * Ideea cosmologică. Anotimpul și universul material, ca fundament al întregii naturi. Rațiunea este cea care rezolvă teza și antiteza provocate tot de ea, osândită pururi a oscila între afirmații și negații deopotrivă de tari și de vulnerabile. * Idealul transcendental. Teologia rațională vine în sprijinul existenței lui Dumnezeu - argumentul antologic, cosmologic al lumii, care nu poate fi decât Dumnezeu creator și atotputernic. Kant obiectează că principiul cauzalității se aplică înăuntrul lucrurilor, nu la lumea în întregul ei, la totalitatea experienței
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
peste puterile cunoștinței noastre. Există un arhitect al lumii, creator providențial și atotînțelept. Totuși nu se sfiește a-l recunoaște ca foarte „șubred” căci el trece prea ușor cu vederea peste suferințele și dizarmoniile din lume. * Rostul ideilor. Moralismul. Ideile transcendentale, ca simple ipoteze, păstrează încă o valoare în sistemul cunoștințelor noastre: ele sunt teme, principii regulative ale cunoștințelor, care ne îndeamnă să nu ne oprim la rezultatele zise „definitive” în pătrunderea universului, ci să cercetăm tot mai departe, mai adânc
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de idei cu teoria „corespondențelor” baudelairiene. Potrivit acesteia, simbioza artelor ar fi rezultatul firesc al legăturilor vitale ce se stabilesc între toate lucrurile existente, iar idealul comun al reprezentărilor artistice l-ar constitui dorința de a accede într-o lume transcendentală, superioară prin puritatea trăirii. Printr-o atitudine înrudită cu arta poeților simboliști (Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stéphane Mallarmé), ce cultivau culoarea sonoră a cuvintelor mai presus de sensul acestora, urmărind cu 12 prioritate muzicalitatea versului, Debussy va recurge la sugestie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
atrage după sine explorarea în taină a adâncurilor puterii de imaginație și de profundă simțire a auditorului. „Ascultăm” eterna întrebare despre marele mister al Vieții și al Morții, ce pare să-și mai caute încă răspunsul în Infinitul unei lumi transcendentale. Ceremonia antică învăluită într-un exotism ermetic așterne atmosfera calmă a unei tristeți mărturisite cu austeră demnitate. Aceeași atitudine neutră, retrasă în umbra discreției, ne oferă alternativa propriului itinerariu parcurs spre o civilizație îngropată sub colbul Eternității. Acolo, printre ruine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
somnambulismul adâncurilor”. Divergentă, de astă dată, față de analiza bachelardiană și marcată de triada aur argint aramă, inexistentă în studiul francez, poetica eminesciană operează sinestezia radicală, transformându-le pe acestea din nuclee ale durității rezistente în vibrații luminoase, purtătoare ale extazului transcendental. Așezat mai degrabă sub semnul gândirii lui Bőhme, care văzuse în „metalul degajat din mineralul grosolan spiritul eliberat din substanța spre a deveni vizibil”, metalismul eminescian proiecteaza în cele trei elemente forțe cosmice și spirituale, numenale. În acest din urma
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vieții mondene de către Εlléonore și moartea ei prematură sunt evenimente care nu au ca efect nici un fel de evoluție în sens psihologic. Aceeași reacție la evenimente într-o manieră proprie care nu determină schimbări de ordin metafizic, sau vreun fior transcendental, este prezentă atât în romanele cât și în nuvelistica lui Anton Holban. Iubirea și îndepărtarea de ființa de care într-o primă fază e atras reprezintă pentru eroii care se confesează șansa unei introspecții care nu-i modifică. Adolphe „va
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fiindcă eu nu eram redactor-șef ca să pot decide, iar dumneavoastră erați încă un autor tânăr, care nu apucase să publice mai mult de o carte și care nu ieșise cu adevărat din nedreapta interdicție impusă după povestea cu mișcarea transcendentalilor. Apoi, după cum sper de asemenea să vă reamintiți, v-am cerut să protestăm împreună împotriva interzicerii lui Noica și revista și-a asumat protestul nostru (și al domnilor Gabriel Liiceanu, Petru Creția și Răzvan Theodorescu), întârziindu-și trei luni apariția
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
pentru a putea înțelege slujirea în contextul unei societăți și a unei culturi ce reflectă puterea Evangheliei. Eu voi sublinia patru aspecte pe care este util să le avem prezente, dar vă amintesc că sunt multe ajutoare pentru aceasta: - Nivelul transcendental; - Nivelul istorico-psihologic; - Nivelul personal; - Nivelul tainic al Duhului lui Dumnezeu. 2.1 Nivelul transcendental, este cel în care realitățile sunt educate în caracterul lor absolut; nu ne este dat un răspuns precis, dar este alimentat dinamismul căutării autentice a unei
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
reflectă puterea Evangheliei. Eu voi sublinia patru aspecte pe care este util să le avem prezente, dar vă amintesc că sunt multe ajutoare pentru aceasta: - Nivelul transcendental; - Nivelul istorico-psihologic; - Nivelul personal; - Nivelul tainic al Duhului lui Dumnezeu. 2.1 Nivelul transcendental, este cel în care realitățile sunt educate în caracterul lor absolut; nu ne este dat un răspuns precis, dar este alimentat dinamismul căutării autentice a unei vocații. Pentru acest nivel este valabil ceea ce am indicat pentru a cunoaște voința lui
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
sanctuarelor. Regele Gudea o vede în vis pe zeița Nidaba (aceasta îi arată un tablou pe care sunt înscrise stelele benefice) și pe un zeu care îi revelează planul templului 11. Modelele templului și cetății sunt, s-ar putea spune, "transcendentale", căci ele preexistă în Cer. Cetățile babiloniene își aveau arhetipurile în constelații: Sippar în Cancer, Ninive în Carul Mare, Assur în Arcturus etc.12 Această concepție este generală în Orientul antic. Instituția regalității, de asemenea, "a descins din Cer", în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a intrat în fortăreața de bronz" (RV, VIII, 100, 8). Pasărea înșfacă planta și o aduce pe pământ. Dar soma este socotită a fi crescând pe munți 41; ceea ce nu constituie o contradicție decât în aparență, căci piscurile aparțin lumii transcendentale, ele sunt asimilate cerului. De altfel, alte texte precizează că soma crește "în buricul pământului, pe munți" (RV, X, 82, 3), adică în Centrul Lumii, acolo unde Cerul poate comunica cu Pământul 42. Soma nu dispune decât de atributele obișnuite
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
află Într-o continuă devenire. Omul este creația centrală a Universului. El trăiește În universul misterului și al relevării, caută temeiurile existenței, dar nu le va putea descifra niciodată total, pentru că Marele Anonim așază Între el și omenire o cenzură transcendentală. După Lucian Blaga, poezia este o cale de relevare a misterului prin intuiție. Ea exprimă ceva din zonele abisale a spiritului uman. Structura spiritului uman ar fi următoarea: S. - spiritul uman; A. - conștiința; B. - inconștientul; L. - lumea dată; M. - orizontul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
istoria artei să poată fi construite în funcție de nevoile tematice ale momentului, în aceste condiții ale anomiei și amneziei culturale. Și tocmai de aceea nu se justifică o ierarhizare canonică a esteticii moderniste a specificității mediului și a inerentei sale experiențe transcendentale față de estetica imanenței radicale a sfârșitului anilor '60, o estetică a contextualității și contingenței, a specificității sitului și a criticii instituționale și discursive. În raport cu dezvoltarea criticii obiectului și a contextului său de exprimare, a apărut o nouă tendință critică care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sunt utilizate materialele, genul de decizii cu privire la întrebuințarea lor și în ce măsură lucrarea solicită interacțiune (socială, politică, colaborativă), prin proceduri înțelegându-se ceea ce facem în contrast cu ceea ce gândim. Cât privește presupozițiile puse în joc, Piper propune spre identificarea lor atât metoda kantiană transcendentală a "dovezii regresive", cât și diferitele metode de analiză psihologică gândite de Freud sau Jung. Instrumentele meta-artei sunt capacitățile discursive, conceptualizatoare și cognitive ale artistului pe care acesta trebuie să le conștientizeze și prin intermediul cărora trebuie să sugereze condițiile societății
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
informări documentate factorilor competenți a asigura prevenirea repetării unor tragedii similare cu cea din 4 martie 1977, dar câtă eficiență au avut acestea nu am știut niciodată. Am știut doar că am făcut ceva folositor atunci. Capitolul XIII DE LA MEDITAȚIA TRANSCENDENTALĂ LA... GREGORIAN BIVOLARU La începutul anilor ’80, Direcția a VI-a a fost implicată în cercetarea a două cazuri cu totul inedite în acea perioadă, nu doar pentru aparatul de securitate, ci și pentru oamenii obișnuiți. Nu am știut să
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
acea perioadă, nu doar pentru aparatul de securitate, ci și pentru oamenii obișnuiți. Nu am știut să fi existat vreo legătură consistentă, atunci, între cel care a devenit ulterior atât de celebru - mă refer, desigur, la Gregorian Bivolaru - și Meditația Transcendentală, care nu a avut nici pe departe o rezonanță de nivelul celei atinse de viitorul lider al M.I.S.A. Este însă pe deplin posibil ca - date fiind unele puncte spirituale comune existente între cele două mișcări, care s-au succedat la
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
occidental, au venit în țara noastră ca turiști și, din anumite motive, se aflau în atenția Direcției a III-a, de contraspionaj, a fostei Securități. În România, cei doi au obținut aprobarea autorităților competente de a organiza cursuri de „meditație transcendentală”, dând asigurări că această meditație nu reprezintă nici un pericol, ci, dimpotrivă, este binefăcătoare sănătății fizice și psihice a celor care o practică. De fapt, în ce consta, din punct de vedere tehnic, respectiva meditație sau, mai precis, cum ne-a
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
ce consta, din punct de vedere tehnic, respectiva meditație sau, mai precis, cum ne-a fost ea prezentată de către „profesori” și de persoanele pe care le-am anchetat, adepte și practicante ale acesteia? (voi simplifica la maximum explicația). Deci, meditația transcendentală, ca tehnică, era considerată o variantă yoga, adaptată la specificul vieții contemporane, când oamenii nu mai dispun de timpul și celelalte condiții necesare practicării clasicelor exerciții yoghine. Așadar, practicanții se așezau cât mai comod-relaxat într-un fotoliu sau pe un
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]