1,763 matches
-
-ul autohton, au cumulat în 2013 nu mai puțin de cinci competiții destinate evaluării tinerelor talente! Cu excepția „EuropaFest”, asupra organizării și pertinenței căruia ne manifestăm serioase îndoieli, celelalte patru - fapt nu lipsit de semnificație - s-au concentrat în areal transilvan. Astfel, la 19 aprilie s-a derulat „Concursul debutanților în jazz” ediția a XX-a găzduită de Școala populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj, după câte știu singura școală medie din țară - cu excepția Liceului „George Enescu” din București
Emula?ii ?n jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
Mihai Zamfir Legendarul autor al Peregrinului transilvan a stîrnit admirație și dispute mai ales după moartea sa; aventura lui de tinerețe, consemnată în cele 35 de scrisori deschise către un prieten, a reprezentat o revelație nu atît pentru contemporanii scriitorului (Peregrinul... n-a avut la apariție nici un
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
Drăgușanu? Așa că peregrinul, bucuros că despărțirea de Paris durase doar 11 luni, își ia din nou toiagul și rolul în serios, îl duce pe naivul principe scit în orașul-lumină și îi arată acestuia minunile pariziene - pe banii principelui, bineînțeles. Peregrinul transilvan se încheie într-o apoteoză a Franței și a Parisului, singurul loc din lume ce l-a făcut pe autor să atingă exaltarea: După 11 luni de absență, iacă-mă, amice, iar în Pariși unde acum sunt ca acasă și
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
capitale europene. Spre deosebire însă de toți acei Rastignac, străluciți și după aceea dispăruți fără urmă, ardeleanul nostru nu a ajuns doar în vîrful piramidei europene, ci a și lăsat un text pe măsură, jurnalul indirect al devenirii sale, Peregrinul transilvan. Ca proiect scriptic și ca stil, el rămîne unic nu doar în romantismul românesc, ci și în întreaga noastră literatură.
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
probabil să se mai întâmple, să pot spune că limba mea maternă este aceea în care doresc să scriu, iar patria mea este „rotundul lumii”, în căutarea căruia a plecat, cu un secol și jumătate înainte, Ion Codru-Drăgușanu, autorul Peregrinului transilvan.
Ce este exilul? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5461_a_6786]
-
repartizata ca subvenție Fundației Culturale Române în vederea realizării acțiunilor nou-apărute. Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în bugetul de stat pe anul 1995. Articolul 3 Hotărârea Guvernului nr. 548/1991 privind înființarea, în cadrul Fundației Culturale Române, a Centrului de studii transilvane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 2 septembrie 1991, se modifica și se completează după cum urmează: 1. Alineatul 2 al articolului 4 din anexa la hotărâre se abroga. 2. La articolul 5 din anexa la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112826_a_114155]
-
și se completează după cum urmează: 1. Alineatul 2 al articolului 4 din anexa la hotărâre se abroga. 2. La articolul 5 din anexa la hotărâre se introduce un al doilea alineat, cu următorul cuprins: "Structura organizatorică a Centrului de studii transilvane se include în structura organizatorică a Fundației Culturale Române." PRIM - MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Melescanu Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Dan Mircea Popescu Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112826_a_114155]
-
fi echivalate printr-o construcție prepoziționala (cu statut de locuțiune): actualmente "în prezent", finalmente "în final", realmente "într-adevăr": "actualmente membru în comisia SIE" ("Academia Cațavencu" 37, 1998, 3); "finalmente, poporul va decide" ("Evenimentul zilei" 1678, 1998, 1); "o componentă transilvana, pentru care linia greco-catolica era realmente importantă" ("Dilemă" 269, 1998). Indispensabil se dovedeste și literalmente, al cărui sens propriu ar cere altminteri parafraze prea lungi: "în adevăratul înțeles al cuvîntului, în sens strict" - DEX): "o parte din bulevardele orașului au
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
tinerețe, regăsite vingt ans après. Ca student biolog („cercetător de ape”), Dimov ar fi bătut, pe atunci, Apusenii, lăsându-se cucerit de moți și de idealurile lor. Scurta Predoslovie, citată de Ion Bogdan Lefter, justifică destul de bine pasiunea pentru eroul transilvan. (Răscoala acestuia din 1784 fiind, pentru autor, comparabilă în aspirații cu revoluția franceză de peste cinci ani). Mai puțin clar e în schimb de ce a simțit Dimov nevoia de a și publica, în 1975, aceste producții vechi, care, chiar dacă anunță poetul
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
în lumea muzicii transilvănene și naționale datorită îndelungatei colaborări cu trupa Semnal M. Francisc "Saci" Solomon a fost cooptat în trupa Semnal M în anul 1979, chiar înainte că formația să scoată al doilea și cel mai renumit album "Cântece transilvane", cel care conține și melodia de succes "Bal la Apahida". După o despărțire de câțiva ani, Francisc Solomon revine în Semnal M între anii 1986-1988. În acest an, Francisc Solomon a fost în turneu cu trupa Transylvania în cadrul edițiilor Produs
Solomon ”Saci” Francisc, de la Semnal M și Transylvania , a murit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/24352_a_25677]
-
în detalii inutile pentru cel nesituat în aceeași dispoziție memorativă. Tenta autobiografică e acum mai accentuată, tot așa ticurile povestirii ca ritual cu auditoriu. Străzi, localuri și grădini de vară, biserici, școli, reviste, cenacluri, spectacole, personaje (nume sonore ale scrisului transilvan, într-un album virat abil din sepia în culori apăsate, cu valorări tari, iuți, pitorești), chiar o mică antologie de versuri și texte teoretice apărute în „Steaua” sunt toate revărsate în pagină, uneori abia digerat, cu o anume urgență a
O amplă frescă transilvană by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4779_a_6104]
-
despre Agârbiceanu, în descendența unui D. Popovici, Mircea Zaciu a trecut pe neașteptate la maniera critică și istorică a școlii bucureștene, îndeobște respinsă de școala clujeană, fără a-și trăda însă vocația de pedagog și de cercetător al izvoarelor. Spiritul transilvan a fost pînă tîrziu pentru Mircea Zaciu, care nu s-a despărțit niciodată de Cluj, însoțit de o ciudată nostalgie. Doar că a fost transferat din cărțile lui de critică în paginile de memorii, în reconstituirea biografică, în evocarea atmosferei
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
strânsă legătură între bunăstarea materială și cultura unui popor, adevăr rostit în propoziții ce sintetizează mesajul acestei cărți: Fericirea unui popor e bunăstarea materială și cultura generală a lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea materială "e avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge numai când în aceste ramuri ale economiei, poporul "produce mai mult decât are lipsă", dar susține pe bună dreptate că
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
dl. Keith Hitchins a optat pentru examenul aprofundat, fiecare dintre cele două cărți depăsindu-o în dimensiune pe cea a d-nei Catherine Durandin, avînd, fiecare, cîte 400 de pagini. Să adaug că autorul acestor cărți e un efectiv specialist în chestiunea transilvana, pe care a examinat-o în trei cărți de interes acut (Mișcarea națională românească în Transilvania 1780-1840, apărută, în 1969, la Harvard University Press, Andrei Șaguna și românii din Transilvania, apărută la aceeasi prestigioasa editură în 1977 (ediția românească, cu
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
dar autoarea pășește adesea în domenii învecinate, ca istoria religiilor și antropologia religioasă, alunecînd chiar către discursul de tip etnologic prin lectura unor date de teren înregistrate în 1993, material al unui interesant studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape insesizabil, Anca Manolescu trece de la un tip de discurs la altul, cu atît mai mult cu cît analiza temei pare inseparabilă de analiza textelor patristice. Și totuși în cartea aceasta cititorul va
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
Patria să cază fără vină! Aceeași soartă ș-a noastră fie, Un mormânt ne-astupe ș-o țărână Vrăjmașului alta nu-i rămână Decât pământul și slava română! Te și rușinezi de atâta măreție; de virtutea propusă de marele umanist transilvan... Astfel de lucruri însă au fost aievea, și vor mai fi, în paradoxala țărișoară, cât timp autorii ei, făcând să râză lumea, știu să se oprească la timp din râsul lor și să se încrunte deodată, căzând pe gânduri...
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
in anul 2000, venind aproape în fiecare an în România. De fiecare dată, Charles a sosit fară soția sa, Camilla Parker Bowles. El este întâmpinat mereu de Caroline, ce îl însoțește în vizitele pe care acesta le efectuează prin satele transilvane. Prințul Charles, care a primit o casă în Viscri, satul Carolinei, se simte bine în compania româncei, cu care are o relație specială, aceasta fiind persoana cu care comunică cel mai mult pe timpul șederii sale în România.
Prințul Charles, apropiat de o româncă . Vezi cine este by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78503_a_79828]
-
un fel de frate geamăn al lui Costache Negri, ca traseu biografic și generozitate sufletească. Reeditarea, în 1979, a cărții lui Ralet a însemnat scoaterea la lumină a unei opere complet uitate. Diferența între cele două cărți de amintiri, Peregrinul transilvan și Suvenire și impresii..., este însă esențială: peregrinul ardelean descoperea lumea exterioară, fericit la fiecare nouă achiziție geografică; peregrinul moldovean descifrează mai degrabă propria sa geografie interioară. Așternînd pe hîrtie întîmplările dintr-un voiaj de numai nouă luni de zile
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
introductiv al ediției Aron Cotruș. Opere. Poezie I, semnat de Alexandru Ruja, realizatorul ediției în două volume, - rândurile citate privesc un moment anume din viața poetului. Anii lui de exil. Născut la 2 ianuarie 1891, în satul Hașag, pe pământ transilvan, undeva între dealurile și apele Târnavelor, Aron Cotruș s-a stins la 1 noiembrie 1961, într-un spital din Los Angeles (California). De atunci, a rămas în pământul cimitirului Crucea Sfântă din Cleveland (Ohio), unde a fost îngropat. O piatră
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
de căldură și mândrie: 1 Decembrie este, dincolo de orice dubiu, simbolul dăinuirii, al unității naționale, al împlinirilor. Acum 86 de ani, o generație vrednică de toată admirația împlinea, în condiții incredibil de dificile, visul de veacuri al trăitorilor pe meleagurile transilvane și bănățene: unirea întru România Mare. Hotarele istoricei Dacii s-au refăcut atunci, dând naștere statului român rotund, puternic, întregit. Unificările provinciilor altor state s-au înfăptuit cu mult înaintea celor românești. Dar la 1918 nimic n-a mai putut
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
că acolo se ating de istoria multimilenară a trăitorilor pe aceste meleaguri, că soarta națiunii, dincolo de controversele, necazurile, problemele de moment depinde de forța adunată din sufletele fiecărui cetățean al Țării în jurul marilor idealuri. Cât despre celelalte orașe ale României - transilvane, bănățene, moldovenești sau din orice altă provincie istori-că -, într-o astfel de zi și ele se străduiesc să celebreze 1 Decembrie, spre aducere-aminte și pildă că în Unire ne stă puterea. Sărbătorile altora Alegerea unei zile naționale nu este ușoară
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
Una dintre cele mai impunătoare reședințe nobiliare din Ardeal, Castelul Lázár, se află tot în această localitate, oferind astfel un plus de atracție zonei. Între anii 1590-1594, în acest castel și-a petrecut copilăria una dintre cele mai mari personalități transilvane, principele Bethlen Gábor. În 1707, castelul a fost devastat de trupele austriece. Clădirea a fost renovată de Lázár Ferenc, care a construit și „Palatul mare“ sau „Sala cavalerilor“, cum este astăzi cunoscută, unde se țineau ani la rând ședințele Scaunului
Agenda2004-41-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282980_a_284309]
-
în împrejurările de atunci, din acel moment istoric de cumpănă". Să aibă oare dreptate Lucian Valea, cînd, alături de consemnarea întristării marelui Blaga, consideră că sub egida acestuia "s-ar fi putut preconiza mai convingător necesitatea unei noi orientări pentru literatura transilvană, orientare ferită și de excesele etniciste dar și de intoleranțele estetizante"? Oricît de seducător ar apărea gestul d-sale de arbitraj postfactual (deși sintagma "intoleranțe estetizante" e, să admitem, ea însăși nu tocmai tolerantă!), avem totuși impresia că E. Lovinescu
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
tobă vulgară, cîntărețul Oltului a preferat rarefierea și autosuprimarea discursului liric. După ce a slujit un ideal național legitim, a avut decența de-a nu-și implica poezia în aranjamentele de partid, în strategiile năzuind la privilegii politicești. Prețuitor al bardului transilvan, E. Lovinescu consemna cu generalizatoare amărăciune dezerțiunea sa literară în numele unei falacioase "ascensiuni" sociale: "Numirea unui scriitor ca ministru nu este, prin urmare, o ascensiune, ci o coborîre din domeniul eternului în domeniul vremelnicului și al ierarhiei. Ca poet, Octavian
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
nouă membri din conducerea temutelor Brigăzi Roșii. Duminică, 2 noiembrie l Fostul suveran al României, regele Mihai I, a participat, la Cluj-Napoca, la marcarea a 70 de ani de la sfințirea catedralei Arhiepiscopale Ortodoxe, ocazie cu care a primit și „Crucea Transilvană“, emisie specială în argint aurit. l Gherilele irakiene au doborât un elicopter de transport la sud de Falluja, provocând moartea a cel puțin 15 militari americani și rănirea altor 21, acesta fiind cel mai devastator atac de la încheierea campaniei militare
Agenda2003-45-03-45-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281671_a_283000]