4,862 matches
-
Firmele media ce funcționează la nivel global au anumite avantaje față de omologii lor de la nivel național. Conduse de un grup mic de oameni care au devenit adepți ai achiziționării firmelor media "suferinde" și care utilizează din plin activele lor, firmele transnaționale profită de economia de scară. Ele sînt capabile să transfere resursele de expertiză, priceperea în comercializare și talentele jurnalistice, de exemplu, dintr-o parte a domeniului media în alta; ele pot reduce costurile și introduce inovații prin preluarea forței de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a se confrunta cu problemele dificile de negociere a drepturilor de autor sau de programare care apar în mod inevitabil cînd este implicată o mare diversitate de companii naționale competitoare. De mare importanță este și faptul, avantajos, că firmele media transnaționale sînt adesea în stare să evite reglementările statelor naționale, precum și să transfere elementele de bază ale întregii operațiuni dintr-o piață în alta cînd se modifică climatul politic, legal sau cultural. Una dintre ironiile centrale ale acestui proces dominat de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mondiale (World Values Survey). 4.3. Studiul valorilor europene (European Values Study) Studiul valorilor europene este un program de cercetare pe bază de sondaj de opinie a valorilor umane fundamentale și este aplicat la o scară socială foarte mare, fiind transnațional și longitudinal. Scopurile acestuia sunt de cunoaștere și clarificare a ideilor, credințelor, preferințelor, atitudinilor, opiniilor și valorilor cetățenilor la nivelul întregii Europe, investigând, astfel, felul în care europenii se raportează la familie, muncă, religie, politică și societate 145. Studiul valorilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de la economie până la viața socială a oamenilor, pe care le-a grupat în două dimensiuni sau axe dominante: valorile tradiționale vs. valorile rațional-seculare și valorile supraviețuirii vs. valorile exprimării sinelui. Aceste două dimensiuni explică mai mult de 70% din variația transnațională într-o analiză factorială a zece indicatori, iar fiecare dintre aceste dimensiuni este puternic corelată cu scorurile (statistice, n. n.) obținute de alte orientări importante"188. Sursa: Ronald Inglehart, Christian Welzel, Modernization, Cultural Change and Democracy, Cambridge University Press, New York, 2005
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
globalizare nu reprezintă decât o continuare a unei "economii internaționalizate". Prin urmare, lumea continuă să se afle într-un proces de internaționalizare din ce în ce mai intens și aceasta se întâmplă începând din secolul al XIX-lea. În timp ce globalizarea presupune existența unor firme transnaționale libere și fără o identitate națională, în realitate avem de-a face cu tot mai multe firme multinaționale cu numeroase locații la nivel național. Concluzia celor doi este că globalizarea nu reprezintă nici o noutate în schimburile externe 1, nu aduce
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
viața comunităților originale și a indivizilor. Deschiderea frontierelor economice și financiare, teoriile liberului schimb, expansiunea noilor tehnici de informație, conduc la creșterea interdependenței în plan economic, cultural, științific și politic, marcată din ce în ce mai mult de expresia rețea globală. Această experiență a transnaționalului și recunoașterea interconexiunilor modifică vechia perspectivă a internaționalului. Începând cu anii '90, discuțiile asupra statelor națiune și a interrelațiilor dintre acestea înregistrează o importantă schimbare de optică, evidentă și în modificarea de vocabular, de la internațional la global. Sfârșitul Războiului Rece
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și interese contrare, iar fragmentările de după 1990 au condus la apariția unei concepții graduale în ce privește procesul de globalizare. Noua viziune pune în discuție posibilitatea realizării unui sistem convențional de state și accentuează importanța altor actori pe scena mondială, respectiv companii transnaționale, organizații internaționale și regionale, agenții non-guvernamentale și chiar cetățeni. Marea majoritate a analizelor publicate asupra sistemului global, indiferent dacă se focalizează pe dimensiunea ideologică, economică, politică, culturală sau socială (Bauman, Z., 2003, Comeliau, C., 1997, Coronado, J.P., 2003, Galtung, J.
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fiind, tehnologia eficientă dă posibilitatea grupurilor să mențină legăturile cu cei de acasă și să prezerve cultura specifică locurilor de proveniență. În prezent câteva studii importante asupra culturilor etnice arată că acestea au parte de o înflorire într-un "spațiu transnațional" în care limba, obiceiurile și tradiția continuă să se manifeste indiferent de poziționarea geografică (Smith 2001, apud. Savitch, H.V., 2002 182). Caracteristicile globalizării referitoare la integrare conduc la o interdependență din ce în ce mai mare. Aceasta la rândul ei favorizează o vulnerabilitate reciprocă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cu oameni din întreaga lume. Aceasta dă ocazia indivizilor să învețe să fie mai toleranți, să împărtășească și să învețe unii de la alții și de la alte culturi. De asemenea, ar trebui să faciliteze dezvoltarea și aplicarea sistemelor juridice regionale și transnaționale de protecție a drepturilor omului (cum este Curtea Europeană a Drepturilor Omului) care pot corecta încălcarea acestora în multe părți ale lumii. Astfel de argumente, atunci când sunt folosite în scop ideologic, susțin premisa că sistemul global este necesar dezvoltării tocmai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de sosire. Migrația este acum asociată cu dislocări tot mai severe ale familiei, cu segregarea socială și cu fracturi în structura socială, în special în aglomerațiile urbane. Studiile asupra comunităților de imigranți din Germania și Italia numite de sociologi comunități transnaționale arată faptul că acestea își păstrează identitățile lor socioculturale și chiar cetățenia în timp ce își au rezidența în străinătate, în schimb, factori precum mobilitatea rapidă dintr-o țară în alta, ambivalența tipurilor de comportament, stigmatizarea, izolarea, barierele lingvistice și culturale se
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
copiii lor (Portera, A., 1998, 2008). Efectele cumulative ale acestor schimbări creează presiuni pentru redefinirea rolului statului. Dacă guvernele au din ce în ce mai puțin control asupra deciziilor cheie care le pot afecta economiile și, în consecință, bunăstarea oamenilor, cele mai puternice companii transnaționale, structuri interguvernamentale și instituții financiare au o influență din ce în ce mai mare și tind să acționeze în același mod ca și guvernele (Burnett, N., Patrinos, H.A., 1997). În acest sens se apreciază că suveranitatea statelor s-a redus simțitor. Pe de altă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai mare responsabilitate și transparență se vorbește de reinventarea guvernării, de parteneriatul public-privat și de guvernarea locală (Banner, G., 2002, Torres, C.A., 2002, Arnove, R.F.și Torres, C.A., 2007). În paralel, odată cu rolul major asumat de diferitele corporații transnaționale și de instituții regionale și mondiale în destinul națiunilor, creșterea transparenței și responsabilității acestora a devenit imperioasă. În cazul guvernelor, instituțiilor publice, autorităților bancare naționale, etc., acțiunile și deciziile lor sunt controlate, deoarece pot fi trași la răspundere în mod
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în conducerea afacerilor, există riscul ca dimensiunile financiare și economice să prevaleze ca singurele preocupări ale acestor instituții, ignorând alte probleme fundamentale legate de aspectele sociale, educaționale, de sănătate sau de mediu. Caracteristica specială a liberalizării comerțului este tendința companiilor transnaționale de a-și transfera afacerile în țări care oferă avantaje (cum este și cazul României) ceea ce în termeni practici înseamnă salarii mai mici pentru lucrători, o legislație a muncii mai puțin strictă, condiții de muncă mai flexibile, legislație în domeniul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sistemelor de învățământ. După terminarea Războiului Rece tot mai multe state au început să intre pe o singură piață economică iar interdependența economică devine tot mai vizibilă. Înființarea, în 1995, a Organizației Mondiale a Comerțului indică faptul că activitățile economice transnaționale erau în creștere, generând treptat relații politice și marcând rolul actorilor internaționali pe această scenă. Treptat, noile tehnologii comunicaționale au mărit cantitatea și intensitatea interconexiunilor. Această transformare a generat ea însăși ideea că imperativele referitoare la educație trebuie regândite astfel încât
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
umane și un sistem axiologic care depășește granițele naționale. 1.2.1. Globalizarea politicilor educaționale Diversificarea actorilor pe scena mondială este acum vizibilă. Anii '90 au marcat apariția unei largi varietăți de agenții ale căror activități depășesc granițele naționale: corporații transnaționale, diferite grupuri de interese, organizații cetățenești, grupuri etnice, religioase și chiar teroriste. O trăsătură distinctivă a actualelor discuții despre globalizare o constituie afirmația că relațiile dintre statele naționale nu mai constituie o reprezentare satisfăcătoare a lumii, suveranitatea statelor-națiune fiind acum
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai constituie o reprezentare satisfăcătoare a lumii, suveranitatea statelor-națiune fiind acum erodată de presiuni exterioare (Bauman, Z., 2003). Forțele centripete ale acestui proces sunt date de centrii puterii mondiale, ca de exemplu organizații internaționale sau regionale, state mari sau corporații transnaționale în încercarea de a crea și impune reguli universale. Forțele centrifuge provenite din diverse mișcări sociale rezistă acestor tendințe de convergență și păstrează sau promovează varietatea în cadrul culturilor și regiunilor. Cum statele-națiune rămân singurele surse de inițiative eficiente, "transnaționalitatea forțelor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
state analizate de Fujukane susțin acum în mod oficial "predarea ideilor legate de lumea globală prin intermediul metodelor care includ învățarea participativă și interdisciplinaritatea. În centrul acestei tematici se situează problemele referitoare la mediu, conflicte interculturale și, mai nou, la terorismul transnațional. Se pune de asemenea accent pe particularitățile locale, de aceea există o varietate mare în conținutul practic al educației globale. Ceea ce constată și autorul este că s-a produs o retorică impresionantă dar foarte greu de pus în practică în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
desemnat inițial pentru schimbul de studenți între instituții educaționale din diferite țări europene iar, din 1995, destinat promovării dimensiunii europene în învățământul superior prin facilitarea mobilității profesorilor și studenților, perfecționarea programelor de studiu, introducerea unor teme și cursuri noi, colaborarea transnațională între universități. În acest cadru, Uniunea Europeană furnizează burse pentru acoperirea costurilor de mutare dintr-o țară în alta, costuri care acoperă învățarea limbii, transport și orice alt cost ridicat pe care studentul îl poate întâlni în țara gazdă. În plus
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
național și a concordanței cu criteriile internaționale de asigurare a calității în învățământ, statul trebuie să împartă atribuțiile și responsabilitățile educative cu comunitățile locale. Strângerea legăturilor între școală și comunitate ar trebui să constituie fundamentul oricărui proiect educațional guvernamental sau transnațional. Accentuarea localizării educaționale se impune astăzi ca un proces complementar globalizării menit să salveze diversitatea și specificitatea, să asigure stabilitatea și coerența proiectelor, să diminueze riscurile adâncirii inegalităților între indivizi, comunități și națiuni, să slăbească forța pătrunderii valorilor și principiilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
firme cu înalt avans tehnologic spre cele cu avans mediu și scăzut. Acest proces are loc pe mai multe căi: exporturi și importuri de produse și servicii, vânzări și cumpărări de licențe și de know-how, investiții directe efectuate de firme transnaționale, asimilări de produse și tehnologii noi, asistență tehnică și financiară, difuzarea de informații prin publicații și internet, crearea de parteneriate și de rețele complexe. Raymond Vernon a descris convergența tehnologică prin modelul său (ciclul produsului) prin care asociază nivelul de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
competitive la exportul lor. Toate veniturile suplimentare generate de asemenea capacități reprezintă rentă tehnologică, ce contribuie la prosperitatea firmelor inovatoare. Fimele importatoare de idei și tehnologie au probleme cu adaptarea acestora în contextul lor, în ceea ce privește costurile și interesele specifice. Firmele transnaționale transferă tehnologie dacă găsesc: infrastructuri corespunzătoare, reforme guvernamentale, competențe tehnologice. În afara acestor premise există și alte condiții: mărimea și caracteristicile piețelor interne și din regiune, diferențele de costuri ale factorilor, diferențele în accesul la consumul unor factori sau materiale, diferențele
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
este combinația Dacia-Renault, automobilul produs prezintă un standard tehnic înalt cu preț de vânzare scăzut, potrivit veniturilor românilor și din alte țări, cheltuieli de întreținere și cu combustibilul reduse. Odată cu liberalizarea piețelor, tendințele de globalizare și cu schimbarea ofertelor, firmele transnaționale preferă fragmentarea producției, în firme de bunuri intermediare și de componente, acestea devenind predominante ca număr și ca pondere în comerțul mondial și regional. Astfel se asigură costuri mici de producție și tranzacție dar și calitatea produselor. Piețele interne și
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
să nu creeze probleme mari. Uneori strategia firmei este de a alterna telelucrul cu prezența în firmă a lucrătorilor sau cu alte forme ale telelucrului: locație independentă/mobilă, telelucru la domiciliu, telecentre cu facilități de partajare, birou în vecinătate, telelucrul transnațional, echipe multi-site. Conceptul de telelucru este apreciat de mass media, de potențialii telelucrători, de angajatori, de servicii de telecomunicații și furnizori de telebirouri, precum și de planificatorii publici și de cei care proiectează studiile. Telelucrul este perceput ca având importante efecte
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
parteneriate public-privat pentru beneficiile unor piețe interne și noi standarde de viață ale cetățenilor europeni. Cercetarea științifică devine tot mai finanțată potrivit unui sistem de referință european. De exemplu, institutele de cercetare care solicită subvenții europene trebuie să implementeze rețele transnaționale pentru a reuși să obțină aceste fonduri. La fel stau lucrurile în cazul unui nou model de guvernare bazat pe proces, operaționalizat în rețele structurate în plan orizontal. In domeniul informațiilor și comunicațiilor, noile tehnologii sunt motorul schimbării în domeniul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
direcționate către conservarea energiei, utilizarea de energie "curată". Pe de altă parte, deși procesul de construire a politicii a fost inițiat datorită unor stimulente externe (relația tumultoasa cu Rusia), nu trebuie fixată atenția excesiv de mult pe scena mondială sau arena transnaționala, ci și pe fiecare țară în parte. Se poate argumenta chiar că un alt motiv pentru întârzierea comunitarizării acestui domeniu ar putea fi reticența țărilor în a încredință unui for superior un aspect atât de delicat precum aprovizionarea cu combustibilii
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]