1,268,996 matches
-
că fiecare își vede de treaba lui Care sunt perspectivele României? România are nevoie de oameni care să facă o politică foarte abilă. Noi suntem o insulă de latinitate într-o mare slavă. Suntem rău așezați ca poziție geografică și trebuie să împăcăm capra și varza. Există în România astfel de oameni abili? Sigur că da! Doar l-am avut pe Titulescu, cel care pleda pentru prietenia cu Uniunea Sovietică. Ion Antonescu nu vroia la început să facă alianță cu Germania
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
au purtat foarte civilizat, când intrau în magazine salutau. Să se lege de femei - nici vorbă. Ele vroiau... Unele. Da, unele... România își caută azi drumul. Dv. ați fost în multe țări ale lumii. Există un model pe care ar trebui să-l urmăm? Elveția! Din păcate nu este posibil. Nu în situația noastră geografică. Dar nu trebuie să fim dușmani nici cu maghiarii, nici cu rușii, nici cu bulgarii. Noi putem trăi făcând concesii. Anumite concesii, care să nu ne
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
vroiau... Unele. Da, unele... România își caută azi drumul. Dv. ați fost în multe țări ale lumii. Există un model pe care ar trebui să-l urmăm? Elveția! Din păcate nu este posibil. Nu în situația noastră geografică. Dar nu trebuie să fim dușmani nici cu maghiarii, nici cu rușii, nici cu bulgarii. Noi putem trăi făcând concesii. Anumite concesii, care să nu ne facă rău. Trebuie să facem concesii politice. Pe de altă parte, eu nu sunt de acord cu
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
urmăm? Elveția! Din păcate nu este posibil. Nu în situația noastră geografică. Dar nu trebuie să fim dușmani nici cu maghiarii, nici cu rușii, nici cu bulgarii. Noi putem trăi făcând concesii. Anumite concesii, care să nu ne facă rău. Trebuie să facem concesii politice. Pe de altă parte, eu nu sunt de acord cu capitalismul exagerat. Sunt de acord cu o democrație în care fiecare să-și vadă de treburile lui. Am fost înfierat la gazeta de perete Care a
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
dar mai rău cu davai ceas...". L-a costat asta, a făcut pușcărie, l-au bătut acolo, s-a îmbolnăvit și a murit. Ăștia n-aveau humor. Humorul mi-a făcut și mie destul rău. La ședințe, sindicaliștii ziceau: "Noi trebuie să-i întrecem pe capitaliști!" Iar eu mă înscriam la cuvânt și ziceam: Da, că ei stau pe loc și ne așteaptă..." Până când mi-a zis unul: "Maestre, ați venit destul la ședințe, nu mai este nevoie...". Umorul v-a
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
la editura Nemira, în 1995, în traducerea - pe care nu am uitat-o - a Micaelei Ghițescu). Mizând pe parabolă și simplitatea marilor adevăruri, atingerea Sufletului Lumii, a Marii Opere, a Limbajului Universal, Coelho a continuat popularizarea înțelepciunilor elementare (precum "nu trebuie să ne eschivăm de la destinul nostru propriu" - fiecare om trebuie să-și împlinească misiunea pe pământ, Legenda Personală - sau "descoperirea Marii Opere nu e misiunea câtorva aleși, ci a tuturor ființelor de pe Pământ") și în scrierile ulterioare. Prelucrarea unei vechi
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
am uitat-o - a Micaelei Ghițescu). Mizând pe parabolă și simplitatea marilor adevăruri, atingerea Sufletului Lumii, a Marii Opere, a Limbajului Universal, Coelho a continuat popularizarea înțelepciunilor elementare (precum "nu trebuie să ne eschivăm de la destinul nostru propriu" - fiecare om trebuie să-și împlinească misiunea pe pământ, Legenda Personală - sau "descoperirea Marii Opere nu e misiunea câtorva aleși, ci a tuturor ființelor de pe Pământ") și în scrierile ulterioare. Prelucrarea unei vechi legende biblice în povestea păstorului Santiago (care înțelesese la timp
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
din punct de vedere al lui Coelho, o reabilitare a șarpelui (care tentează prin cunoaștere: în zadar desfătările Raiului; oamenii vor fi egali cu Dumnezeu abia "în ziua în care vor ști ce înseamnă Binele și Răul"). Momentul în care trebuie luată decizia Scindării, a alegerii Binelui sau Răului, apare brusc în viața noastră, și, în opinia romancierului, cartea sa contribuie în a ne pregăti pentru un asemenea moment. O fată care cunoaște povestea regelui Midas și, în general, valoarea aurului
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
tradiție, emfaza, bârfa, dezordinea etc. - Cocteau recomandă însă partea lor bună: "Dar la noi mai există încă o dezordine care permite nașterea și surprizele". Europa este impredictibilă, dar ea oferă luxul reflecției, al cugetării, cel care, în fond, aduce salvarea: "Trebuie să admiteți că inutilul ușurează sufletul. Luxul este o nobilă virtute, pe care nu trebuie să o confundăm cu confortul. Voi aveți confortul, dar vă lipsește luxul. Și să nu-mi spuneți că banul joacă vreun rol în privința asta. Luxul
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
există încă o dezordine care permite nașterea și surprizele". Europa este impredictibilă, dar ea oferă luxul reflecției, al cugetării, cel care, în fond, aduce salvarea: "Trebuie să admiteți că inutilul ușurează sufletul. Luxul este o nobilă virtute, pe care nu trebuie să o confundăm cu confortul. Voi aveți confortul, dar vă lipsește luxul. Și să nu-mi spuneți că banul joacă vreun rol în privința asta. Luxul la care eu mă gândesc nu are nimic de-a-face cu banul. El nu se cumpără
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
mecanice". în frumoasa traducere a Irinei Mavrodin, cuvintele sale vor fi greu de uitat: Nu veți fi salvați nici de arme și nici de avere. Veți fi salvați de minoritatea celor care gândesc. De sufletele voastre tainice." Dar pentru asta trebuie să se trezească, să se scuture de jugul prea marii libertăți, străpungând zidul care desparte de enigme, să admită nevoia de spirit creator - spiritul de contradicție. Jean Cocteau, Scrisoare către americani. Traducere din franceză de Irina Mavrodin. Editura EST, Samuel
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
acumulărilor fundamentale, de o mai accentuată relevanță clinică, dar și la ora preluărilor critice, apreciabile nu atât ca un progres în plan local, ci mai întâi de toate ca o determinantă a discuțiilor și a disputelor psihanalitice în genere. Pentru că trebuie spus că nici operele acestei științe comprehensive de o mare subtilitate nu sunt, de foarte multe ori, cele mai univoce, nici conceptele ei mai inițiatice nu excelează adesea prin transparență. însă ceea ce provoacă într-un mod chiar mai direct competențele
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
pare suspectă vigilentului protocronist, oferindu-i încă un prilej spre a trimite o săgeată în direcția autorului Neoiobăgiei: "Aderca va fi reabilitat postum, în etapa de redogmatizare gheristă a literaturii române, din anii '80 (curios: știam, și dl M. Ungheanu trebuie s-o știe mai bine decît noi, că anii '80 au cunoscut o redogmatizare protocronistă! - n. n.). Mihai Ungheanu: Holocaustul culturii române (1944-1989), Editura D.B.H. 1999, 476 pag., preț nemenționat. (Va urma)
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
execuție, nu va mai pătrunde nici în birturile excelând în piftii și ciorbă de burtă. Noi ceilalți, în schimb, avem de învățat ceva din dictonul că nu se știe cine mănâncă pe cine, corelat cu acela că pe femeie nu trebuie s-o atingi nici cu o floare, și că onoarea vulnerată se reperează iarăși după o rețetă dragă lui nenea Iancu! Manifesta el simaptie pentru inșii suciți? Cum să nu mă întreb, atunci, din care blestemate motive, măcar unul dintre
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
a dispărut undeva, nu știu sigur. Eu am fost totdeauna cinstit și n-am bătut pe nimeni pur și simplu, fiindcă atunci cînd bați pe cineva, îți pierzi capul și poți să întreci măsura. Pe copii, de exemplu, niciodată nu trebuie să-i bați cu cuțitul sau, în genere, cu ceva de fier, iar pe femei, din contra: niciodată nu face să le bați cu picioarele. Animalele, se zice, suportă. Dar eu am făcut experimente în acest sens și știu că
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
dinte și nu prea aveam dispoziție. Afară era foarte frig, fiindcă toți erau îmbrăcați în șube groase și cu toate astea înghețau de frig. Și eu eram îmbrăcat în șubă groasă, dar nu prea înghețam, însă îmi înghețau mîinile, fiindcă trebuia să le scot din buzunare și să-mi îndrept valiza pe care, ca să nu-mi dispară, o țineam strîngînd-o cu picioarele. Pe neașteptate cineva mă lovește în spate. Mă cuprinse o mînie de nedescris și, cu viteza fulgerului, am început
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
ridicat în toată înălțimea mea falnică și am zis: - Prim tim pram. Dar ceva a trosnit în mine și puteți să considerați că de atunci nu mai exist. Soarta soției profesorului Odată un profesor a mîncat ceva, dar nu ce trebuia, așa că l-a apucat pe loc voma. Vine nevastă-sa și zice: "Ce ai?" Iar profesorul zice: "Nimic". Nevastă-sa s-a dus înapoi. Profesorul s-a întins pe sofa, a stat, s-a odihnit și a plecat la serviciu
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
rău pe Cuznețov, încît Cuznețov a uitat de toate definitiv și, urlînd "O-ho-ho!", a început să fugă pe stradă. Rugămintea mea! Dacă cineva întîlnește pe stradă un om cu cinci cucuie, aduceți-i aminte că îl cheamă Cuznețov și că trebuie să cumpere clei de tîmplărie ca să-și repare scaunul.
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
parte, cu un Țepeneag al anilor '90 și, de cealaltă parte, cu un scriitor român deja "clasicizat". Aparent precara condiție a lizibilității a devenit atît de eficientă în cazul multor scriitori români afirmați în ultimii 50 de ani, încît ea trebuie pomenită ori de cîte ori este respectată... Și nu pentru că un cititor superficial ar sancționa imediat piedici clasice de lectură - o scriitură alambicată, un experiment. Ci pentru că noul cititor nu mai suportă deghizarea, fardarea inutilă a literaturii, așa cum se făcea
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
reușită a celui precedent). Maramureș are avantajul dispariției personajului-cititor. Paradoxal, o ieșire din scenă benefică... în Pont des Arts tiranica-cititoare îi face totuși un reproș dur: acela că deși se consideră un scriitor ratat, continuă să scrie foarte mult. Cantitatea trebuie să fie singura grijă serioasă a lui Dumitru Țepeneag - pentru că obezitatea tetralogiei noastre este generată de o dereglare clară în zona "rețetei", folosirea ei abuzivă. în rest, încă un roman bun trecut în contul lui Țepeneag... Dumitru Țepeneag, Maramureș, Editura
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
mai înainte, care mi se pare extrem de instructivă și constructivă. Pe de o parte, studentul percepe faptul că drumul componistic este un urcuș continuu, și că pentru a ajunge la Simfonia a V-a, de pildă, Șostakovici sau Prokofiev au trebuit să rateze în câteva rânduri, lucru de care nici măcar un Beethoven nu a fost scutit. Acest aspect ar trebui să încurajeze studentul la a evolua permanent și îi oferă de asemenea o consolare a insucceselor sale prin exemple celebre, lucru
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
componistic este un urcuș continuu, și că pentru a ajunge la Simfonia a V-a, de pildă, Șostakovici sau Prokofiev au trebuit să rateze în câteva rânduri, lucru de care nici măcar un Beethoven nu a fost scutit. Acest aspect ar trebui să încurajeze studentul la a evolua permanent și îi oferă de asemenea o consolare a insucceselor sale prin exemple celebre, lucru care nu-l descurajează, ci îl ambiționează. Pe de altă parte, studiul unor opusuri mai puțin reușite ale marilor
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
a compoziției promovată de Dan Constantinescu: învățare prin exemple negative, căci până la urmă un lucru atât de precar, de discutabil și divers cum este compoziția nu se poate preda decât în cheie negativă, anume a învăța ce și cum nu trebuie să faci. Eu personal traduc studenților mei această strategie prin cuvintele: analiza marilor "chixuri" ale istoriei muzicii. Opera Reascultând câteva opusuri ale sale, sunt din nou încântat de calitatea muzicii și întristat de versiunile interpretative pe care le avem în
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
lucru s-ar încadra într-un efort de cinstire a memoriei acestui mare om și compozitor și, în cele din urmă, ar folosi întregii culturi românești pentru recăpătarea respectului de sine prin recunoașterea adevăratelor ei valori. în acest sens ar trebui inițiate câteva proiecte pentru realizarea unor interpretări de referință, deosebite din punct de vedere calitativ. Trecând de acest subiect delicat, mă voi concentra asupra stilului compozitorului și voi încerca o succintă caracterizare a acestuia. Zona afectivă proprie stilului muzicii lui
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
Rodica Zafiu Formulele de politețe ar trebui readuse periodic în discuție, pentru că statutul lor social e foarte schimbător, supus modelor, tendințelor, reevaluărilor mai mult sau mai puțin subiective. Pentru cine ar vrea să afle care e situația actuală a expresiei sărut mîna, dincolo de definiția, în esență corectă
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]