7,958 matches
-
sunt prezente la filosofii comunitariști. Relația de comunitate presupune considerarea comunității ca entitate, ca formațiune socială. Sunt identificate trei modele de analiză. "În primul rând, exemplificarea, ca în enumerarea lui MacIntyre cu privire la "comunități cum ar fi familia, cartierul, orașul și tribul". În al doilea rând, clasificarea ca atunci când Walzer menționează "comunitățile istorice", "comunitățile politice" ș.a. În al treilea rând, găsim sugestii cu privire la criteriile pentru utilizarea termenului: ca în discuția lui Taylor despre bunurile împărtășite, sensurile împărtășite, și mențiunea lui Walzer despre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în comun, numim acest grup o comunitate. Semnul unei comunități este că viața cuiva poate fi trăită în întregime în ea. Cineva nu poate trăi în întregime într-o organizație sau o biserică; cineva poate trăi în întregime într-un trib sau oraș. În aceste condiții, criteriul de bază al comunității este acela că toate relațiile sociale ale cuiva pot fi găsite în ea." (Robert M. MacIver and Charles H. Page, Society: An Introductory Analysis, New York, Rinehart, 1949, 8f, apud. Selznick
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
precădere la Alasdair MacIntyre, care nu este foarte specific atunci când se referă la spațiu, la loc, la teritoriu. În exemplele de comunitate care ne oferă identitate socială și o moștenire a rolurilor și obligațiilor, apar la el ghilda, profesiunea, clanul, tribul, națiunea, familia, orașul, cartierul. La cele mai multe dintre acestea, teritoriul sau spațiul colectiv are o puternică valoare simbolică (pentru familie, casă etc.). Nu este mai puțin adevărat că, la MacIntyre, comunitățile sunt formațiuni sociale care angajează individul la nivelul identității sale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
O astfel de comunitate ar fi familia. 2) Comunitatea afectivă, care se naște din sentimente identice la mai mulți, cum ar fi dorința de răzbunare, ura comună etc. Forma cea mai tipică de expresie a unei astfel de comunități este tribul. 3) Comunitatea de scop și acțiune. Toate aceste trei forme pot fi superficiale sau profunde, după cum afectează numai unele laturi ale vieții individului, lăsându-l liber să se manifesteze altminteri sau absoarbe toată personalitatea lui" (Andrei, 1936: 510). Comunitatea locală
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt ținute laolaltă în mai mare măsură decât altele de tradiția comună și de relații bazate pe emoție și sentiment" (Mercer, 1956: 35). Prototipul unor astfel de comunități este reprezentat de societățile populare, un construct bazat pe descrierile antropologice ale triburilor primitive. Referindu-se la primul secol al existenței naționale americane, multe comunități prezintă o coeziune sprijinită în mare măsură pe tradiție, mit și sentiment generat de faptul că erau puțini indivizi aflați în contact intim și într-o relativă izolare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Aceasta includea rudele prin alianță, rudele de sânge de grad îndepărtat, și uneori nași și fini, constituind astfel clanul. Așa cum oamenii trăiau în armonie cu natura, și în societăți oamenii trăiau într-un fel de armonie unii cu alții. "Familia, tribul, satul, târgul, fiecare forma o comunitate în care fiecare membru avea locul și rolul său..." (Waterlow, 1967: 2). În această familie extinsă care îi includea și pe cei vii și pe cei morți, relațiile de obligație, devoțiune și reverență erau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o comunitate în care fiecare membru avea locul și rolul său..." (Waterlow, 1967: 2). În această familie extinsă care îi includea și pe cei vii și pe cei morți, relațiile de obligație, devoțiune și reverență erau fundamentale. Un individ aparținea tribului, aproape la fel cum o viespe aparține roiului ei sau o pasăre aparține stolului ei. Orice activitate a vieții era comunitară și era reglată de cutume exacte și sacre. Individul nu avea drepturi legale împotriva tribului iar grupul putea fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fundamentale. Un individ aparținea tribului, aproape la fel cum o viespe aparține roiului ei sau o pasăre aparține stolului ei. Orice activitate a vieții era comunitară și era reglată de cutume exacte și sacre. Individul nu avea drepturi legale împotriva tribului iar grupul putea fi făcut responsabil colectiv pentru acțiuni individuale. Fiecare grup era legat de propria localizare spațială printr-un fel de cordon ombilical spiritual. Pământul deținut sau cultivat era mai mult decât un spațiu în sine, avea o dimensiune
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un spațiu în sine, avea o dimensiune spirituală aparte. A extrage pe cineva din spațiul său însemna a-l lipsi de hrana spirituală. Fiecare grup se individualiza prin dansuri, costume și, mai relevant zicem noi, prin limbă. Astfel, adeseori, fiecare trib sau chiar sat avea un dialect sau o limbă diferită de tribul sau satul vecin. Autoarea dă exemplul Indiei (2000), Camerunului (aproximativ 200 la o populație de 5,5 milioane), Mexic (90). Cum amenințările asupra integrității lor erau mari, sentimentul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cineva din spațiul său însemna a-l lipsi de hrana spirituală. Fiecare grup se individualiza prin dansuri, costume și, mai relevant zicem noi, prin limbă. Astfel, adeseori, fiecare trib sau chiar sat avea un dialect sau o limbă diferită de tribul sau satul vecin. Autoarea dă exemplul Indiei (2000), Camerunului (aproximativ 200 la o populație de 5,5 milioane), Mexic (90). Cum amenințările asupra integrității lor erau mari, sentimentul apartenenței la o comunitate le dădea securitate psihică. Capitolul VIII "Autopsia" comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Pentru aproape 500 de ani, între 500 și 1000 î.e.n., marile orașe romane s-au ofilit. Marea parte a Europei s-a întors la o economie agrară primitivă. Viața oamenilor obișnuiți era la limita supraviețuirii, ei fiind ținte ale valurilor triburilor migratoare în fața cărora erau neputincioși. Doar mânăstirile întărite și izolate ofereau un refugiu. Pe la sfârșitul anilor 900, lucrurile încep să se schimbe odată cu construcția castelelor și structurarea feudalismului. Lorzii feudali ofereau protecție clienților lor în schimbul serviciilor perpetue. Orașele medievale încep
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
H. 1980. Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stahl, H. Henri. 1983. Eseuri critice. București: Editura Minerva. Stahl, Henri H. 1998. Sate devălmașe, I, II, III, București: Editura Cartea Românească. Stahl, Henri P. 2000. Triburi și sate din sud-estul Europei. Structuri sociale, structuri magice și religioase. București: Editura Paideia. Stahl, Paul, H. 2005. Case și acareturi din Mărginimea Sibiului: 1953-1958. București: Editura Paideia. Stanciu, Ioan. 1938. Spicuiri din trecutul comunei Luduș (județul Sibiu). Sibiu: Tiparul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de la un erou care nu era grec. Civilizațiile miceniene, care pun primele pietre în edificarea Greciei clasice, se află în jurul Cretei; primii cretani erau orientali influențați de Egipt; civilizația miceniană atinge apogeul în jurul anului 1250 î.e.n.; peninsula este invadată de triburi precum dorienii, ionienii, eolienii, care îi resping pe micenieni și pun bazele începuturilor Greciei; acești invadatori erau asiatici, indo-europeni. Zeii greci erau marcați de slăbiciunile omenești. Termenul "religie" nu poate fi înțeles ca în cazul monoteismelor, adică drept o practică
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de acalmie, chiar dacă statul însuși face eforturi de construire a unor noi mănăstiri, problema tibetană rămâne o temă sensibilă, o temă cu un puternic ecou internațional. În nord-vestul Chinei se întinde provincia Xinjiang, locuită în cea mai mare parte de triburile uigure, vorbitoare ale unei limbi din familia limbilor turcice. Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, în climatul turbulent și nesigur de atunci, populația uigură a reușit să întemeieze un nou stat: Turkestanul de Est, care a fost, după
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
membre ale Uniunii Europene, precum și Noua Zeelandă sau Australia. În sfera pre-westfalică, statul (în sensul său modern) nu a existat niciodată în realitate, populația de pe teritoriul său nu împărtășește o identitate comună, iar violența ia forma luptelor dintre diverse clanuri sau triburi. Drept urmare, în aceste state, criteriul weberian al legitimității folosirii forței suferă mutații dinspre criteriul contractului social de tip modern spre alte forme de loialități dictate de interese economice, de apartenență socială sau religioasă. În astfel de state, experimentul modernizator a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
despre „organizații” până după cel de-al doilea război mondial. Concise Oxford, cel mai autorizat dicționar englez, nu cuprindea acest termen în înțelesul său actual în ediția sa din 1950. Politologii și sociologii vorbesc despre „guvern” și „afacere”, despre „societate”, „trib”, „comunitate”, și „familie”. Dar „organizație” încă trebuie să intre în vocabularul politic, economic și sociologic. Peter F. Drucker, Societatea postcapitalistă, Editura Image, 1999 (Pagina 41, Capitolul 2. Societatea organizațiilor) Peter Druker ne spune, că trăim într-o societate a organizațiilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
le-au citit, agățându-se de cele câteva amănunte pe care le dădusem eu, involuntar sau nu. Ca să nu stânjenesc pe nimeni din mediul În care predau, o să iau un exemplu cu siguranță Îndepărtat geografic, dar aproape de esență, acela al tribului Tiv. Chiar dacă cei din tribul Tiv care trăiesc În Africa de Vest nu sunt studenți pe bune, sunt În aceeași situație În momentul În care un antropolog pe nume Laura Bohannan se apucă să le prezinte o piesă din repertoriul englez de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de cele câteva amănunte pe care le dădusem eu, involuntar sau nu. Ca să nu stânjenesc pe nimeni din mediul În care predau, o să iau un exemplu cu siguranță Îndepărtat geografic, dar aproape de esență, acela al tribului Tiv. Chiar dacă cei din tribul Tiv care trăiesc În Africa de Vest nu sunt studenți pe bune, sunt În aceeași situație În momentul În care un antropolog pe nume Laura Bohannan se apucă să le prezinte o piesă din repertoriul englez de care ei nu au auzit
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pe Shakespeare că natura umană este aceeași pretutindeni, a fost provocată să-i demonstreze. Astfel, atunci când pleacă În Africa, ea Îl ia pe Hamlet În bagaje, sperând să demonstreze că ființa umană rămâne identică sie-Înseși dincolo de diferențele culturale. Primită În tribul la care mai petrecuse deja o perioadă, Laura Bohannan preia funcția unui bătrân foarte savant care Îndrumă un grup de aproximativ o sută patruzeci de persoane, toate mai mult sau mai puțin Înrudite cu el. Antropologul și-ar fi dorit
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
acestea Își petreceau majoritatea timpului bând bere. Izolată În coliba sa, ea este nevoită să se consacre lecturii piesei lui Shakespeare, pentru care reușește să găsească o interpretare potrivită care i se părea de o evidență universală. Dar cei din tribul Tiv au observat că Laura Bohannan Își petrecea mult timp ca să citească același text și, curioși, i-au propus să le spună această poveste care părea să o pasioneze, cerându-i să le furnizeze treptat toate informațiile necesare, promițându-i
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
piesei, Încearcă să le explice cum, Într-o noapte, trei bărbați care stau de gardă În fața mormântului unui stăpân, Îl văd dintr-odată pe stăpânul lor defunct apropiindu-se de ei. Un prim motiv de dezacord, căci pentru cei din tribul Tiv, forma văzută nu poate fi În nici un caz stăpânul dispărut dintre cei vii: „De ce nu le mai era stăpân? «Era mortă, le-am explicat eu. «De aceea au fost năuciți și Înspăimântați când l-au văzut. Ă «Imposibilă, Începu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
că Horațio nu era unul dintre cei care știu cum stau lucrurile.” Laura Bohannan e și mai descumpănită când se dovedește incapabilă să răspundă la Întrebarea dacă tatăl lui Hamlet și Claudius au aceeași mamă, o Întrebare totuși esențială pentru tribul Tiv: «Tatăl lui Hamlet și unchiul său aveau aceeași mamă? Ă Întrebarea sa nu avu timp să răzbată până la mine; eram prea bulversată, prea deconcertată să aflu că unul dintre elementele cele mai importante din Hamlet a fost scos din
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
i-am Întors-o fără să stau pe gânduri, «era Îndeajuns de mare ca să prășească câmpul mamei sale. Nu avea nevoie să se căsătorească. Ă Nimeni nu păru convins. Nu am insistat. Dacă Laura Bohannan Întâmpină greutăți În a explica tribului Tiv situația familială din Hamlet, ea Întâmpină și mai multe când Încearcă să-i facă să Înțeleagă locul de cinste pe care Îl ocupă fantomele În piesele lui Shakespeare și În societatea din care ea provine: «Am hotărât să sar
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dar el nu era un semn. Publicul meu era la fel de deconcertat cum eram și eu vorbind despre asta. Era Într-adevăr tatăl mort al lui Hamlet. Era ceea ce noi numim o „fantomă”.Ă Oricât de surprinzător ar putea să pară, tribul Tiv nu credea În fantome, care nouă ne sunt familiare, dar În cultura lor nu există. Eram forțată să folosesc cuvântul englezesc ghost, căci, spre deosebire de multe triburi vecine, acești oameni nu credeau În nici un fel În existența unei persoane după
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ceea ce noi numim o „fantomă”.Ă Oricât de surprinzător ar putea să pară, tribul Tiv nu credea În fantome, care nouă ne sunt familiare, dar În cultura lor nu există. Eram forțată să folosesc cuvântul englezesc ghost, căci, spre deosebire de multe triburi vecine, acești oameni nu credeau În nici un fel În existența unei persoane după moarte. «Ce e o „fantomă”? O apariție? Ă «Nu, o „fantomă” este cineva care e mort dar care se plimbă și poate să vorbească, pe care Îl
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]