2,162 matches
-
1997: 9), care ne ajută să înțelegem cum lumea exterioară (starea de lucruri corupția) se transformă într-un tot semnificativ. După cum am văzut, configurațiile iconice oferă un simulacru modal unde subiecții suferă o anume sciziune imaginara prin diviziune actanțială. "Descompunerea trupeasca" a politicienilor corupți și întruparea lor metaforica în corpurile insectelor/ animalelor constituie un argument puternic pentru prezența unui simulacru pasional alături de un simulacru modal, cel dintâi dezvăluind "o intersubiectivitate la nivel epistemologic, cănd subiectul tensiv se scindează în altul, internalizându-și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Împotriva celor care se opun vieții monahale, 1, 6, P. G. XLVII, col. 327. footnote>. Având pavăza dreptei credințe și atingând prin virtuți și rugăciune culmile unirii dumnezeiești, rămânând nebiruiți de viciu nici în timpul odihnei trupești, Sfinții Părinți au plămădit sufletul creștinilor cu florile cele alese ale virtuților. Erau oameni de care te foloseai numai dacă le vedeai mișcările, chiar dacă nu așteptai nici un răspuns. Așadar, instructiv și binefăcător pentru noi toți este să ne inspirăm și
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
-l silea să se instaleze într-un provizorat și mai redus". Ftizia ("sobolul interior") nu ar constitui, în consecință, decât un "accident" oarecare, adevărata "boală" de care suferă Bizu fiind de natură spirituală ("dorința intimă de a muri"), și nu trupească. De aceea, consider neîntemeiată observația lui Negoițescu privind presupusa "contradicție internă a personajului", care ar oscila între "gustul de neant" ("gest pur și originar") și "satisfacția instalării în boală" înțeleasă "ca o conștiință superioară a labilității universale, ca o trăire
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
omenesc, adică de la Adam, primul om, și până la Noe, care a făcut arca la potop. A doua vârstă ține de la Avraam, ales părinte al tuturor neamurilor care i-au urmat întru credință și părinte al viitorului popor evreu, ca urmaș trupesc. Acest popor este singurul de pe pământ care, înainte de credința creștină a neamurilor, l-a cinstit pe Dumnezeu cel unic și adevărat. Din sânul acestui popor provine după trup, Hristos Mântuitorul. Iată momentele decisive ale primelor două vârste, așa cum se vădesc
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și adevărat. Din sânul acestui popor provine după trup, Hristos Mântuitorul. Iată momentele decisive ale primelor două vârste, așa cum se vădesc ele în cărțile vechi. Despre celelalte trei vârste se arată clar și în Evanghelie, atunci când se vorbește despre originea trupească a Domnului Iisus Hristos. Cea de-a treia ține de la Avraam până la regele David, a patra de la David până la robia prin care poporul lui Dumnezeu a fost mutat în Babilon, iar a cincea, de la acea strămutare până la venirea Domnului nostru
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
asculte Sfintele Scripturi pentru ca limba lor viguroasă să nu li se pară fără nici o valoare doar pentru că nu e bombastică. Să nu creadă că spusele și faptele oamenilor despre care citim în acele cărți, învăluite și ascunse cum sunt veșmintele trupești, nu se cuvin explicate și arătate spre a fi înțelese, ci trebuie doar acceptate așa cum sună cuvintele”. Fericitul Augustin prezintă interpretările Sfintei Scripturi date de școlile exegetice din Alexandria și Antiohia. „Cât privește utilitatea însăși a sensului ascuns, valoarea lui
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lumi”. Un alt text, propus de autor, este interpretarea spirituală a expresiei „Legea scrisă cu degetul lui Dumnezeu”. „Prin această expresie este numit Duhul Sfânt, așa cum se arată foarte clar în Evanghelie. Desigur, Dumnezeu nu e mărginit de o formă trupească și nu trebuie să ne imaginăm că are mâini și degete așa cum vedem la noi [...] Prin „degete” se arată precis împărtășirea fără ca unitatea să fie fisurată”. Fericitul Augustin îndeamnă folosirea Sfintei Scripturi în toate împrejurările în care învățăm pe cineva
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
la situația de azi din Consiliul Ecumenic al Bisericilor unde toți creștinii evită polemica și încearcă să înțeleagă punctul de vedere al celorlalți. Pentru Sfântul Niceta de Remesiana „Dumnezeu este nevăzut, pe care nu poate să-L vadă nici o privire trupească, Dumnezeu de necuprins cu mintea, care însă cuprinde toate, Dumnezeu neschimbat, care nu se schimbă cu vremea, nici nu îmbătrânește cu vârsta, ci este Același totdeauna, Care nu a început să existe în timp, ci, existând pururea, nu suferă nici o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de bunătatea dumnezeiască; întrucât, pe unii îi încununează fapta, iar pe alții îi veselește viața evlavioasă. În gândirea nicetană, privegherea este socotită ca o purificare după cinci zile și cinci nopți în care omul s-a îngreuiat printr-o amorțire trupească și s-a făcut părtaș la „fapte lumești”. Practic, ea este o îndeletnicire folositoare spre sfințenie, de care nu trebuie să se rușineze cineva. De folosul privegherii se împărtășesc și cei buni și cei răi. „Dacă ești sfânt - spune Sfântul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pântecelui nu este biruită, atunci nici celelalte virtuți sufletești nu pot fi dobândite. Monahul, în nevoința sa, trebuie să se opună lipsei de cumpătare la mâncare și băutură în afara mesei și a somnului fără regulă, deoarece această nestăpânire declanșează pofte trupești și mai mari. Pe lângă postul trupului e necesară extinderea și către cel al sufletului. Cassian folosește ca model de ,,post sufletesc“ mărturisirile Avvei Paesius care spunea că „soarele nu l-a văzut niciodată mâncând” și ale lui Ioan care, de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
slava deșartă). De asemeni, unele sunt puse în mișcare de cauze externe (arghirofilia și mânia) pe când altele sunt determinate de cauze interne (lenea și tristețea). Pentru că cel stăpânit de aceste patimi suferă de o boală dublă, atât sufletească cât și trupească, este necesar ca și tratamentul să fie dublu. Deși toți oamenii sunt asaltați de aceste vicii, fenomenul se petrece în mod diferit de la om la om. Convorbirea a VI-a (17 capitole) tratează despre uciderea sfinților și este susținută de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fixa bine pe această cale, fuge înapoi. Mintea este foarte mobilă, adevăr exprimat de Scriptură, însă și de inimă. De noi atârnă statornicia inimii în bine, urcările, adică gândurile care duc la Dumnezeu sau coborârile, adică toate cele pământești și trupești. Războiul cu duhurile și cu patimile poate fi dus, după spusele părintelui Serenus, folosindu-ne de câteva arme: credința, platoșa dragostei și coiful nădejdii mântuirii. Cu referire directă la diavol și la ispite, Serenus precizează că oamenii sunt permanent ispitiți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
36 de capitole) este susținută de Avva Isaac și are în centru problematica rugăciunii. Avva Isaac subliniază că desăvârșirea călugărească impune stăruința neîncetată în rugăciune. Ca să putem realiza o rugăciune curată, este necesar să eliminăm total orice gând la cele trupești și orice grijă legată de cele materiale. Acestea trebuie uitate cu desăvârșire și, în același timp, trebuie înlăturate patimile. După aceea, preocuparea de bază să fie înainte de toate smerenia sau umilința, zdrobirea inimii, curăția sufletului și luminarea Duhului Sfânt, adică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
neîntreruptă și efortul constant al citirii cărților sfinte. Avva Cheremon analizează treptele sau gradele neprihănirii sau curăției: 1) rușinea; 2) nezăbovirea minții în gânduri de poftire; 3) anihilarea oricărei dorințe la vederea vreunei femei; 4) să n-aibă nici o tulburare trupească în starea de veghe; 5) să rămână impasibil atunci când se atinge tema înmulțirii speciei umane, să nu aibă gânduri necurate; 6) să nu fie amăgit în timpul somnului de vedeniile înșelătoare ale femeilor (cap. 7). În aceste pagini se face diferența
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din trupurile altora; este un semn mai măreț să oprești prin virtutea răbdării pornirile ucigașe ale mâniei, decât să poruncești stăpânitorilor văzduhurilor; este de mai mare folos să-ți ferești inima de mușcăturile lacome ale deznădejdii, decât să îndepărtezi bolile trupești ale altora; este o virtute mai mare să-ți vindeci bolile propriului suflet, decât pe cele ale trupului altuia (cap. 8 ). Cuvântarea a XVI-a (28 capitole) cuprinde învățătura despre prietenie pe care Avva Iosif o prezintă în fața lui Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
modul de viață al monahilor ca și continuatori ai tradiției Bisericii, și care se străduiau să respecte îndatoririle principale: renunțarea la toate formele de îmbogățire materială, renunțarea la propria voință în favoarea ascultării, închinarea propriei ființe lui Dumnezeu prin castitatea trupească și puritatea inimii. Pentru Cassian, ,,scopul vieții monahale era de a se pregăti pentru cetățenia cerească și de a anticipa, chiar dacă fugar și imperfect, bucuria deplină ce va fi atinsă acolo” . Teologia duhovnicească a lui Cassian este accentuat hristocentrică, astfel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
enumerate în opera lui Cassian au fost următoarele: -chipul lui Dumnezeu în fiecare persoană umană a fost alterat; -fiecare persoană umană a devenit muritoare; -lucrul cel mai important este faptul că fiecare persoană a devenit subiect al luptei dintre tendințele trupești și cele duhovnicești. Deși prin păcatul săvârșit de protopărinții noștri Adam și Eva s-a prejudiciat profund natura umană, totuși chipul lui Dumnezeu în om nu a fost distrus. Adam a căpătat cunoștința răului, pe care nu o avea, dar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
trup și duh. Condiția umană e fragilă și înclinată spre păcat și depinde doar de puterea harului pentru ca ea să se ridice deasupra naturii căzute. Lupta reală se dă în inimă pentru că în ea se află înclinația către plăcerile trupești. De aceea, inima trebuie să fie curată. Lumea, adică creația, a fost făcută pentru om, pentru ca acesta să o întoarcă în dar lui Dumnezeu. Lumea a fost creată perfect, dar cu o perfecțiune în devenire, tocmai pentru că este destinată unui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
zilnic soțiile altora; deși era mânat de firea pătimașă a celor mânioși. Vărsa lacrimi, mișcat de durere, când auzea cuvinte necuviincioase în timpul veseliei; postea fără să reproșeze celor care mănâncă. Mai mult, lua parte la mese, dorind ca între mâncările trupești să împărtășească, totodată, bogății sufletești. Că dacă mânca totuși undeva, mânca puțin și, mai ales, mâncăruri comune. Din această cauză, socotesc ca cel mai mare gen de înfrânare să fii între plăcerile omenești și să păstrezi măsura cumpătării. Dar, ca să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Nici regulile fără geniu, nici geniul fără o întinsă silință și studiere nu poate face mult și cine vrea a-și atinge scopul, adecă a fi poet lăudat, are să muncească cetind și învățând foarte mult și să fugă de desfrânări trupești și de vin." O formulare aproape identică a ideilor exemplificate prin aceleași trimiteri la Horațiu o întâlnim și la Timotei Cipariu în Elemente de poetică, metrică și versificație, tratat publicat în 1860, așadar ulterior articolului discutat mai sus. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
28, în PSB, vol. 52, p. 166) „Credința este sănătatea sufletului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă nu sunt văzute cu acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 279) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine (iubirea trupească și egoistă de sine, numită filavtia de către Părinți - n.n.)”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „... întâi trebuie să pună temelia, care este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
creați de la început și-și păstrează constituția lor întreagă și neschimbată.” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XLIV, I, în PSB, vol. 17, p. 283) „... firea îngerească, fără de trup, care nu poate fi văzută cu ochi trupești, (...) căci ființele cugetătoare sunt ceva fin, curat, fără greutate și ușor mobil, o ființă cerească neputând fi decât fină, ușoară și veșnic mobilă.” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Preliminarii, în PSB, vol. 30, p. 416
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a zis Pavel (I Cor. 2, 8)”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LIII, în PSB, vol. 15, p. 150) „Iar toate textele care-ți vorbesc de firea Lui trupească, cu care a lucrat mântuirea oamenilor, pe care ne-a arătat-o prin venirea Lui în trup, în care El spune că a fost trimis (Ioan, 3, 17), că nu poate să facă de la El nimic (Ioan, 5, 30), că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Despre principii, Cartea I, VII, 2, în PSB, vol. 8, p. 62) „Când învățăm deci că Fiul este din ființa Tatălui, și anume că e născut, iar nu făcut, atunci nu trebuie să ne ducem cu gândul la niște înțelesuri trupești ale fenomenelor naturale. Căci ființa Tatălui nu a fost împărțită, așa încât de la Tatăl să treacă să ajungă și la Fiul, și nici nu se naște printr-un fel de scurgere sau prin producere, așa cum se întâmplă cu pomii care rodesc
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]