1,812 matches
-
Aveți o problemă". Mi-am zis că pun armata în cui. Și am acționat la limita regulamentului. Panait a moștenit acestă situație de când îl suplinise Șchiau și, din această cauză, am avut cu el un război al nervilor. M-a tuns zero, mi-a ras și mustața. Am avut conflict, dar asta nu m-a făcut să-l respect mai puțin. El a făcut pași spre împăcare, dar cearta mea nu era cu el. De aceea, împăcarea nu a ieșit. A
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Zic: "Nu, eu am terminat. Vin următorii după noi, nimeni nu-i de neînlocuit". Am predat steagul, am renunțat la doctoranzi, am renunțat la ore, am renunțat la tot și-am zis: "La revedere! Mai vin în Universitate să mă tund sau la Doru Enache să organizăm un pescuit. Atât". Pentru că așa-i normal. Lasă-i pe ceilalți, nu le ocupa locul. Asta mai trebuia, să zică cineva că vin și predau ore și nu-mi ajunge pensia. "Băi, vine acesta
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
am schimbat poarta cu una cu deschidere electronică, am pavat curtea interioară și trotuarul din fața Consulatului (plin de gropi de felul lui) cu "piedra portugues" pietre mici , cubice, albe și negre, cu care s-au făcut desene foarte frumoase, am tuns uriașii arbori din curte, care amenințau să dărâme acoperișul, am chemat specialiști pentru tratarea contra termitelor a grinzilor podului. Ultimul asalt l-am dat împotriva epavelor de pe trotuarul din fața Consulatului. Am obținut de la primărie aprobarea să îngrădim zona din fața Consulatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care s-a n)scut În Ierusalim, m) Întreab) ce vârst) am. Dup) care Îmi spune: —Și eu am șaizeci de ani. Vorbim În spaniol) - sau mai degrab) În ladino*. E un tip fermec)tor: Îi tremur) puțin mâinile, dar tunde excelent. Are ochii albaștri și niște sprâncene mici, albe, stufoase. Îi vorbesc despre Hubert H. Humphrey și o scânteie albastr) i se aprinde din nou În ochi. Un fel de fort) b)trâneasc) ce d) putere trupului s)u. Îl
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și o scânteie albastr) i se aprinde din nou În ochi. Un fel de fort) b)trâneasc) ce d) putere trupului s)u. Îl ador) pe Hubert H. Humphrey. Pe toți pereții sunt fotografii ale lui Humphrey, cu autograf. Îl tundea deseori. A primit scrisori de la el În perioada În care fusese senator și vicepreședinte. Îmi dau osteneală s) le citesc. Sunt pline de banalit)ți specifice politicienilor. Toate sunt pline de grandilocvent) și generozitate, felicit)ri, totul este minunat și
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
simpatia frizerului și s)-i umple pereții frizeriei cu scrisori și fotografii! Poate c) Humphrey l-a Îndr)git cu adev)rât pe b)trân. Oricum, Mizrahi nu a avut de p)timit - suspinând și cl)ținându-se pe picioare, tundea În spatele meu. Humphrey este, Într-adev)r, un prieten al Israelului și se poate conta pe faptul c) atitudinea lui ar fi aceeași chiar dac) ar deveni președinte. Eu și Alexandra l-am Întâlnit pe Humphrey nu demult, la un banchet
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și obrajii rumeni măslinii. Un puf discret, asemănător celui de pe fructele din specia migdalei, Îi mărginea profilul cu un frumos contur strălucitor. Se plângea că părul ei castaniu bogat n-o asculta și o enerva, amenințând că o să și-l tundă scurt și chiar s-a tuns un an mai târziu, dar eu mi-l amintesc Întotdeauna așa cum arăta la Început, Împletit foarte strâns Într-o coadă groasă prinsă la spate cu o fundă mare de mătase neagră. Gâtul ei minunat
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
discret, asemănător celui de pe fructele din specia migdalei, Îi mărginea profilul cu un frumos contur strălucitor. Se plângea că părul ei castaniu bogat n-o asculta și o enerva, amenințând că o să și-l tundă scurt și chiar s-a tuns un an mai târziu, dar eu mi-l amintesc Întotdeauna așa cum arăta la Început, Împletit foarte strâns Într-o coadă groasă prinsă la spate cu o fundă mare de mătase neagră. Gâtul ei minunat era Întotdeauna dezgolit, chiar În iernile
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naționale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fost dus să învețe meserie la o turnătorie din Ploiești, la un patron. Deși era băiat vioi, frumos și mai voinic decât mine, după un an, l-au adus acasă slab, bolnav și plin de păduchi. Bietul băiat a fost tuns pe cap „două zeruri” și se vedeau păduchii înfipți în pielea capului la rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. În această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile Crăciunului, eram elev la seminar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din 1953, Ștefan Cuciureanu era șofer pe taxi în București. Datora asta faptului că armata o făcuse la batalionul 3 Auto din Roman ca elev-plutonier. La popotă explica doct domnilor ofițeri cum e cu moda tunsorii: nemții și anglo-saxonii se tund zero la ceafă, lăsându-și, aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de barbă, își rad capul ca bila. Profesorul ședea în cartierul actorilor și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
oglindeau rotunjimile fermecătoare în apa bazinelor abia tulburată de trecerea lebedelor mîndre. În ținuta sa de campanie, cu Legiunea de onoare și, în cinstea mea, ordinul militar românesc Mihai Viteazul, Pilsudski era imaginea energiei aprige și concentrate. Cu părul său tuns în perie și mustața groasă de un auriu șters, căzînd à la Vercingétorix, te fixa cu ochii lui pătrunzători de un albastru deschis, în timp ce vocea răgușită, amintind de cea a mareșalului Lyautey, lansa în rafale neregulate, ca niște rateuri de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nu toți se pot bucura. Echipa națională a venit la Piatra Neamț ca să se arate în primul rînd salariaților bugetari. Deși impozit a plătit și privatul de la butic, și cel care lucrează la o companie de telefonie, bancă, firmă privată de tuns ouă sau holding de împachetat fum. Angajații din sectorul particular trebuie să se bulucească la coadă. Salariatul de la Primărie, Prefectură, Poliție și așa mai departe se duce la serviciu și-și găsește biletul pe masă, într-un plic, împreună cu salutările
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de dolari de persoană mai mici decît pe ghețarii dinspre sud. Everestul nu atrage subvenții de la guvern, fiindcă în aerul rarefiat al înălțimilor nu există baroni sau clientelism politic. Nu se însămînțează pir, ca pe gazonul stadionului Național, nu se tunde nisipul, nu există vegetație, ci doar o teamă organică de moarte, pe care însuși David Neacșu și-o recunoaște. „E Olimpiada noastră. Doar că noi nu ne mai întoarcem acasă, dacă meciul se termină 1-0 pentru munte. Unul din șase
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
latină nu sunt simple substituții de semne, ci ortografieri etimologice. "Adică" se scrie "adeque", "care", "guare". Etimologiile sunt de fantezie. Tâlharul e un purtător de săgeți, un telifer, birăul e un vir magnus, tânguirea vine de la tundere, fiindcă jeluitorii se tund. Totuși se face o mare nedreptate latiniștilor cu privire la neologismele adoptate. O mare parte din formele propuse de ei au fost absorbite de limbă: cauză, siguranță, evidență, providență, anticipație, conversație, educație, explicație, ocupație, ediție, tradiție, important, consecvent, evident. Tot mai numeroase
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
forțată. Ioan N. Roman, poet din grupul socialiștilor, eminescianizează, cu mica notă personală a unei melancolii autumnale asociate cu viziunea uberității solului. N. D. Popescu (1843-1921), compilator de calendare, a lăsat un mare număr de istorii de haiduci (Iancu Jianu, Tunsu Haiducul, Codreanu Haiducu etc.), citite cu interes nu numai de copii dar și de unii scriitori. TEATRUL MĂRUNT PÎNĂ LA 1900 Teatrul din această epocă e foarte nesusținut. Preferința e pentru operele comice și reviste, autori de astfel de spectacole
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sălbatice, ajutau selecția naturală. Se realiza o vânătoare în care animalele erau alungate de pe o suprafată imensă spre un punct central. Aici, răpitoarele erau ucise, iar dintre guanaci și vigunii, se omorau exemplarele batrâne, iar cele apte de reproducere se tundeau și se lăsau în libertate. Cât privește creșterea animalelor lor domestice, lama si alpacaua, se creșteau în turme pe culori.In Africa se semnalează acțiuni de selecție empirică, bazate îndeosebi pe cutume sau caractere estetice. In secolul anterior se semnalau
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naț ionale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fost dus să învețe meserie la o turnătorie din Ploiești, la un patron. Deși era băiat vioi, frumos și mai voinic decât mine, după un an, l-au adus acasă slab, bolnav și plin de păduchi. Bietul băiat a fost tuns pe cap „două zeruri” și se vedeau păduchii înfipți în pielea capului la rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. în această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile Crăciunului, eram elev la seminar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în felul acesta ne descurajează ca pe viitor să le mai facem alte complimente. Iată câteva răspunsuri negative tipice la cele trei complimente de la care am pornit, COMPORTAMENT: Oh, îmi fac doar meseria. ASPECT EXTERIOR: După mine, coaforul m-a tuns prea scurt - eu am fost coaforul. OBIECTE PERSONALE: îți plac pantofii ăștia vechi? Indiferent de motivul acestui sindrom de respingere, câte ceva totuși se poate face, pentru o mai mare ușurință în formularea cu succes a complimentelor. Se recomandă ca un
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pentru a se retrage. Este ajutat de prietenul său Noica, filosoful care căuta și el un loc de refugiu și de meditație, pe care îl află la Păltiniș. S. alege mănăstirea Rohia din Maramureș și, la 16 august 1980, este tuns în monahism de episcopul Justinian Chira și de arhiepiscopul Teofil Herineanu, iar starețul, arhimandritul Serafim Man, îl rânduiește în obștea mănăstirii. Devine bibliotecar, cu obligația de a pune ordine și de a întreține cele douăzeci și trei de mii de
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
am ajuns În Gherla. Ce vă mai amintiți despre sosirea la Gherla? Când am ajuns În Gherla, deci prin 7-8 ianuarie, sau cât era, cel mai umilitor lucru pe care l-am simțit... a fost când o venit să ne tundă pe toți la zero. Și unii: „Cum, noi, deținuții politici, avem dreptul la trei centimetri de păr!”. Și n-au vrut să se lase. Știți? Atunci Goiciu a zis: „Bă, cât Îs io comandant aici, la mine nu mere cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mere cu trei centimetri, că eu n-am milimetru ca să măsor că tu ai trei centimetri sau un milimetru, sau doi. La mine, toată lumea la zero și cu-asta am terminat. Să nu-ndrăzniți să vă opuneți”. Toată lumea s-a tuns la zero. Primul gest de umilință. Al doilea gest de umilință: toată lumea tre’ să-și predeie efectele personale. Și ne-o dat pentru prima oară efecte cazone. Și eram patruzeci Într-o cameră și patruzeci În cealaltă, cei optzeci care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
șefu’, l-o oprit În Securitate, pentru procesul cu lotul doi. Și-acolo i-o băgat pe ăia, și pe noi ne-o ținut În mașină... Și-apoi o venit un gardian acolo la dubă și zice: „Care știi a tunde?”. Un fost coleg, pretin, tot În lot cu noi, Farcaș, o murit el, ierte-l Dumnezeu, zâce: „Io!”. Și-apoi l-o dus acolo sub bolta aia, și acolo o văzut că la ăștia patru le bătea lanțurile. Că ei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
frică, că io nu mai văzusem și am zis că mă curentează. A făcut plisc și am zis eu, În capu’ meu, că gata, am murit. Da’ nu, că m-a pozat! Da’ eu n-am știut asta... M-a tuns, așa cum ești mata (la chelie - n.n.), și mi-a dat o căciulă-beretă, de aia militară, că era toamnă. Zice: „Ține căciula așa!”. Am ținut căciula așa și unu’ de o parte, unu’ de o parte m-a luat de braț
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]