36,240 matches
-
de peste hotare (cei din Kosovo s-au rătăcit pe la Constanța și n-au mai ajuns), făcându-ne să tragem un semnal de alarmă în ce privește selecția, repertoriul și mai ales modul de pregătire în cazul aspiranților la gloria muzicii ușoare din România: avem copii excepționali, colecționari de premii peste hotare, dar la adolescență și apoi la maturitate aceștia se pierd, semn că “antrenorii” valoroși (o situație similară întâlnim la fotbal) ne lipsesc sau oricum nu sunt la nivelul celor de la
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
dinamismul lor, probabil ar fi făcut o figură mai bună în Suedia): cu doi studenți la Compoziție, la UNMB, în componență (David Ciente, Alexandru Mîșu) și o solistă bună, Elena Luminița Vasile (buzoianca domina pe vremuri competițiile interjudețene de muzică ușoară), Electric Fence a fost singura prezență românească notabilă în palmares, în condițiile în care, de neînțeles, constănțeanul Selatin Kiazim a fost omis. Absolut meritat premiul III pentru Shani Zamir (Israel), solistă care ne-a propus o compoziție proprie închinată păcii
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
că mai degrabă e italian!). Chiar dacă anonimul s-a străduit să facă față (jos pălăria în fața orchestrei!), prestigiul festivalului de la Brăila este de-acum prea mare pentru a mai face asemenea concesii... amicale. Au fost trei zile de muzică ușoară de mare calitate, în care compozitorii noștri din toate generațiile și-au dovedit viabilitatea creației, pentru că s-au cântat cu deosebit succes și melodii aparținând unor Cornel Fugaru, Ionel Tudor, Mihai Alexandru, Andrei Tudor, Cristian Faur, Paula Seling. Cu siguranță
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
declanșat o adevărată nebunie în Grecia) sau “Mi Amor”, MATTYAS aduce un suflu nou piesei “Remember”, lansată anul trecut, pe care ne-o prezintă într-o nouă varianta. În piesele sale, Mattyas ne cântă despre dragoste și despre obstacolele deloc ușoare pe care trebuie să le depășești pentru a fi cu persoana iubita. Piesele sale au cucerit radiourile din Grecia, Turcia, Cipru, dar și din îndepărtată Sri Lanka. MIKE DIAMONDZ revine în atenția noastră cu o piesă care are deja succes în
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
așa mai departe”. Mike Diamondz a intrat în industria muzicală în urma unor colaborări cu Tom Boxer și Chil Brothers, care i-au oferit șansă să exploreze diverse stiluri muzicale: de la hit-ul pop “Reason To Feel Love”, până la piesa ușor reggae “Ciocolată”. Dacă de Ziua Îndrăgostiților, AISA ne invită la petrecere împreună cu DJ-ul portughez Kourosh Tazmini, în această vară artista declară RAZBOY iubirilor neîmpărtășite. “Razboy” este prima colaborare a cântăreței cu Sonny Flame, totul asezonat cu ritmuri latino/reggae
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/84248_a_85573]
-
și artiștii gazdă își au locul lor pe scenă, de această dată fiind vorba de Geta Postolache și de ansamblul „Țara Vrancei”. Un alt merit al acestui show este respectarea conceptului „eveniment pentru toate vârstele și pentru toate gusturile”, muzica ușoară fiind reprezentată la vârf de Corina Chiriac, care a „supus” publicul cu verva-i binecunoscută. A fost și muzică latino-americană, cu argentinianca Analia Selis (soția cunoscutului violoncelist Răzvan Suma), și etno, Radu și Andreea FornEa optând, din „familia K1”, pentru
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]
-
al lor „dance-house-latino” din care n-au lipsit hit-urile „Mamasita”, „Lambada loca” sau „Dança bonito”, dar n-au lipsit nici atât de îndrăgiții DJ Sava și Raluka. Alexandra Raluca Nistor, născută la Deva, a făcut mai întâi carieră în muzica ușoară, cu Trofeul festivalului internațional „G. Grigoriu” de la Brăila, un premiu II la Mamaia și prezența în finala „Megastar”. Din 2009 colaborează cu talentatul buzoian DJ Sava și, după o întrerupere, cât timp acesta a colaborat cu Misha, a revenit în
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]
-
Frumoasa din pădurea adormită”, care s-a jucat cu succes în sala liceului. Compune muzică corală, lieduri pentru mezzosoprană și pian, suite orchestrale, așa încât la 15 ani este admisă în mod excepțional ca membră supleantă a UCMR! Debutul în muzica ușoară a avut loc în 1981, la concursul TV “Șlagăre în devenire”, cu compoziția “Pentru primele flori”, interpretată vocal și la pian alături de orchestra dirijată de Sile Dinicu. Ia lecții particulare de canto cu Florica Orăscu, după care o perioadă fructuoasă
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
Ovidiu Baciu, Cvintetul vocal “Luchian” și “Start” (“Cântecul meu de pace”), pentru ca la începutul anilor ’90 să fie nevoită, datorită plecării din țară, să renunțe la proiectele pregătite pentru Margareta Pâslaru și Dida Drăgan. Spicuim din creația sa de muzică ușoară: “O nouă zi”, “Un cântec, un gând, o viață”, “Să trăim în dragoste și pace”, “Sfera de lumină”, “Un cântec pentru tine”, “Mi se pare corect”, “Start”, “Dansul”, “Unde ești?”, “Copii în paradis”, “Noapte de Crăciun”, “Pasăre și stea” (duet
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
musical coach la restaurantele Pasta e Basta din Rotterdam și Amsterdam, într-un concept unic, “Wein, Weib und Gezang”. Are frecvente apariții la posturile TV din Olanda (RTL 4, RT Oost), acompaniind la pian soliști de operă și de muzică ușoară. În Olanda a compus câteva piese foarte apreciate, înregistrate la Buma Stemra, echivalentul UCMR-ADA: “In a dream”, “Bittersweet”, “De wereld voor me zien”, “Not just now”. Amuzant este faptul că în 1990, după ce o prezentasem în atâtea concerte, amândoi am
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
Cornelia SAS Unii ar putea spune că nici nu e greu să ai talent muzical atunci când ambii părinții cântă muzică ușoară și în plus au și grijă de educația ta muzicală! Daria Cătălina Crișan este, bănuiți desigur după nume, fiica lui Cătălin Crișan și a Luciei Bubulac. Dacă tatăl este binecunoscut, și mama are numeroase apariții pe scenă și la TV
Juniorii by Cornelia SAS () [Corola-journal/Journalistic/84322_a_85647]
-
fiica lui Cătălin Crișan și a Luciei Bubulac. Dacă tatăl este binecunoscut, și mama are numeroase apariții pe scenă și la TV, a realizat emisiuni radio și are la activ un album valoros, stilul său mergând de la folk la muzica ușoară; nu s-a depărtat de viața artistică, chiar dacă acum este un apreciat medic de familie. Daria are 13 ani și jumătate, de la 5 ani studiază pianul și de un timp s-a apucat și de chitară. Cum în ultima
Juniorii by Cornelia SAS () [Corola-journal/Journalistic/84322_a_85647]
-
spectatori entuziaști, ca și la Iulius Mall, Palas Mall, la concertele de Crăciun organizate de Primăria Iași. Între cele mai aplaudate melodii au fost „Întoarce-te”, „Iarna pe val”, „Pleacă”, „Balada săracului”, „Cântă, române!”, „Ministarul din cartier”, „Muzica nu e ușoară”, „Vedeta cu sute de fani”, „Toate șogorițele”, „ Când părinții nu-s acasă”, „Muzica-i pasiunea mea”, „Nu ne place locul 2”, „Happy end”, „O lume mai bună”, puținele piese necompuse de Cristian Simionică fiind orchestrate de el. Evident, la fiecare
Juniorii by Cornelia SAS () [Corola-journal/Journalistic/84322_a_85647]
-
care au rezultat doi copii minunați, Lăură și Anton. De altfel, Bogardo a compus pentru ea nu mai puțin de 76 de melodii! Câteva din ele au fost aplaudate la scenă deschisă de entuziastul public de la spectacolul eveniment “Ziua muzicii ușoare românești de altădată”, de la Sibiu (organizat de Casă municipală de cultură), precum și de cel din Zlatna, unde Stela Enache a susținut un recital și a fost președinte de juriu la festivalul de romanțe “Te-aștept pe-același drum - În memoriam
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]
-
în comună prahoveana Izvoarele, la poalele munților. Cântă încă de la vârstă de 5 ani, îndrăgind folclorul local, mai ales că a avut șansa de a evolua sub baghetă tatălui său, dirijorul ansamblului “Izvorașul”. În adolescență s-a apropiat de muzică ușoară, fiind pregătită de sora să mai mare. Juriile de specialitate iau apreciat la superlativ performanțele vocale, cucerind trofeele concursurilor “Musicforkids” (Iași, 2011), cu piesa “Who’s Loving You”, si “Mihaela Runceanu” (Buzău, 2013), cu “Nu mai vreau să știu” de
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]
-
la Elena Cîrstea, nemaivorbind de cei din „școala” sa faimoasă (de care mă rog acum fără succes să-mi spună două vorbe despre el pentru o carte... Cum uită omul!), dar și de înregistrarea a sute de șlagăre de muzică ușoară. Emisiunile sale au fost premiate în țară („Actualitatea muzicală”, Fundația Mihail Jora, VIP, CNA, Ambasador, ACIN, APTR), dar și peste hotare: „Totul e posibil în joc” (mențiune la Montreux, 1984), „Un trio formidabil” (pr. I la Gabrovo, 1985) și mai
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
atunci când conducerea a refuzat să-i permită să meargă la Montreux, unde fusese invitat în juriu!! Nu mai sunt Tudor Vornicu, Ovidiu Dumitru, Octavian Sava, acum li s-a alăturat la televiziunea îngerilor Titus Munteanu, căruia fiecare solist de muzică ușoară din țara asta ar trebui să-i ducă o floare la mormânt. Știu că asta nu se va întâmpla, dar poate că în conducerea instituției cineva va decide ca Studioul muzical al TVR să-i poarte de acum numele...
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
filonul nostalgic - pe care cei doi, scenarist și regizor, îl exploatează inteligent -, pentru cei care vor să "retrăiască" spiritul aventurii așa cum s-a păstrat el pe parcursul unui deceniu. Spielberg reușește să conserve idiomul aventuristic, spiritul globe-trotter, malițios, chiar și o ușoară atmosferă retro care face farmecul indicibil nu numai al filmului cît și al personajului, semn că regizorul știe să administreze tradiția creată cu această serie. În această lumină cred că trebuie "judecat" filmul său, nu elementele inovative conferă valoare filmului
Indiana Jones - ultimul cruciat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8433_a_9758]
-
emulsia de corespondențe rustice și confidențe de poetică: "Dumnezeu / prelinge / muntele / dintr-o / stampă // zilele mele / dintr-un izvor / sărat / cu rîndunele / moarte" (Gravură). Însăși moartea primește nota de seninătate agrară, de consens cosmic: "ne-am rugat / pentru o moarte / ușoară veselă / ca un grîu / și am murit / cînd cerul s-a / făcut brazde / blînde de noapte // nu ne vom mai vorbi" (Sinucidere la patru mîini). Nu înregistrăm aci nici un moment de trufie țărănească standardizată, ci exclusiv o subtilă melancolie plastică
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
neglijate, pentru că fac parte din actualitatea noastră imediată. Unele confirmă, altele contrazic tendințe despre care am mai scris și care revin mereu în atenție prin exemple și asocieri noi. Le voi înșira, așadar, simple fragmente în dezordine, spre o mai ușoară și relaxată lectură de vacanță și de sărbători... l Un mesaj poate fi banat, iar un vehicul poate fi tunat. Între verbele a bana și a tuna nu există, desigur, vreo legătură semantică. Le apropie însă statutul lor de anglicisme
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
a localității și de amplasarea obiectivelor economice și a zonelor de locuințe; ... d) iluminatul public; ... e) administrarea și întreținerea fondului locativ proprietate de stat; ... f) întreținerea, modernizarea și construirea străzilor, podurilor și podețelor, îndeosebi prin împietruire, prin utilizarea de îmbrăcăminți ușoare și a unor materiale locale; ... g) prestări de servicii și de industrie mică pentru populație și unitățile socialiste, diferențiate în funcție de dezvoltarea și specificul orașului; ... h) folosirea, cu prioritate, a resurselor locale pentru încălzitul locuințelor și al altor obiective social-economice; ... i
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
a imanenței metodologice. Or, se constată ușor, în cursa de înarmare terminologică și de blindare conceptuală începută acum, granițele sunt simple convenții temporare. Aproape că nu există teorie fastuos dimensionată care să nu participe, cu bagaje mai grele sau mai ușoare, la construcția sferei culturale a intimului. Exemplele cele mai frapante, pentru mediul românesc, mi se par acelea ale lui Paul Cornea (cu a sa Introducere în teoria lecturii) sau Matei Călinescu (mai cu seamă cel din A citi, a reciti
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
Industria materialelor de construcții: unități producătoare de ciment, de prefabricate din metal și beton armat și autoclavizat; - Industria de prelucrare a lemnului: unități de prelucrare a lemnului care produc plăci aglomerate, fibrolemnoase melaminate și emailate; - Transporturi navale. Grupa V - Industria ușoară: unități de tăbăcărie, unități producătoare de sticlă și ceramică fină, unități mari și complexe producătoare de textile și confecții cu nivel tehnic deosebit, unități producătoare de bunuri metalice și electrice de consum; - Transporturi auto; - Exploatarea forestiera; - Industria alimentară: unități mari
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
întreprinderi piscicole; - Gospodăria comunala: unități pentru distribuția gazelor naturale, uzinele de apă și termoficare; - Circulația mărfurilor: unități mari și complexe sau cu caracter reprezentativ din comerț, turism și alimentație publică, baze ori întreprinderi mari de aprovizionare tehnico-materială. Grupa VI - Industria ușoară: unități producătoare de textile, de confecții din textile, din piele, blănuri și cauciuc; - Industria alimentară: unități de industrializare a cărnii și a laptelui, unități de vinificație, producătoare de bere și alcool, unități frigorifice, unități importante producătoare de conserve; - Industria locală
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
chimică, producerea energiei electrice și altele, se vor stabili norme de muncă exprimate prin zone de deservire, număr de personal sau alte forme de măsurare a muncii, corespunzător activității desfășurate. ... (4) La unele unități industriale cum sînt cele din industria ușoară, energie electrică, se pot aplica forme de retribuire în care retribuția cuvenită în raport cu realizarea sarcinilor cantitative se majorează sau se diminuează în funcție de nivelul calitativ al produselor și gradul de realizare a consumurilor normate. ... Articolul 84 (1) În unele ramuri și
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]