5,770 matches
-
muzicală, doar trebuie să știi că el se află în preajmă și nu altcineva, și alți mulți vânzători ambulanți care îți oferă de toate, de la legume până la mături, îmbrăcăminte sau vase. Toți îmi amintesc de anii copilăriei mele, când pe ulița prăfuită treceau țiganii cu căldări și oale de tot felul, perdele ”de Pașcani”, pe care nu le găseam în magazine dar și baloane, multe baloane colorate ce le cumpăram pe sticle goale. Și pentru că acel spectacol mi-a rămas în
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
într-ai noștri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii? Nu se nasc glorii pe stradă și la ușă cafenelii, N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă că pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii? Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată că cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
-mi blestem mama, pe care am iubit-o - Când ură cea mai crudă mi s-a părea amor... Poate-oi uită durerea-mi și voi putea să mor. Străin și far' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în ulița l-arunce, Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să asmute câinii, ca inima-mi s-o rumpă, Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, Îndură-te, stăpâne, si dă-i pe veci viața! Astfel
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
într-ai noștri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea spoielii? Nu se nasc glorii pe stradă și la ușă cafenelii, N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă că pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii? Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată că cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
-mi blestem mama, pe care am iubit-o - Când ură cea mai crudă mi s-a părea amor... Poate-oi uită durerea-mi și voi putea să mor. Străin și far' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în ulița l-arunce, Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să asmute câinii, ca inima-mi s-o rumpă, Iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, Îndură-te, stăpâne, si dă-i pe veci viața! Astfel
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
RUGĂMINTE, POEZIE DE TITINA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 760 din 29 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Rugăminte Ajută-mă, Doamne, să pot, să construiesc, în satul meu, căsuța acolo, la fel ca altădată, pe ulițele satului să merg desculța. Cei 65 de ani care-au trecut să-i pierd în grădina cu flori și cu legume să nu mai simt că este așa de mult de când, copil fiind, m-am dus în lume. Ajută-mă
RUGĂMINTE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348891_a_350220]
-
intre în pielea personajelor din poveștile sale. Dar... să o las pe ea acum să depene firul legendei satului Movila Miresii. Într-o zi, în care iarna acoperi pământul cu șalul său gros, strălucitor și pufos, în care troienile încărcau ulițele cu nămeți de zăpadă, pe tărâmul unui sat situat la 30 km de Brăila , se scria o poveste de iubire. Un mândru fecior își alesese mireasă, pe care, nerăbdător, voia să o ducă la casa părinților săi fără să țină
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
aspre care de opzeci de ani lucrau pământul darnic și bun ca soarele.” Ce vremuri! Parcă ieri amestecam pământul cu paie, punându-l în forme de lemn, și făceam chirpiciul pe care îl uscam la soare în șanțul de pe marginea uliței. Umăr la umăr cu biata mea fomee, după o lună de uscat, am început să zidim această căscioară. Fără ea, să mă ierte Dumnezeu!, acum parcă e un cavou. Un copil am avut, că s-a îmbolnăvit muierea, așa pot
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
de vacă. -Am...am...,bărbate! Când ajungi la locul nostru să ungi osile cu păcură.Ți-am pus cutia în lădița cu scule. -Bine, Antonia! Căruța îl zgudui puțin când trecu peste podul de lemn de la poartă. Antonia ieșită în uliță cu amândouă mâinile băgate în mânecile sfeterului îl privi cum încet, încet, se îndepărtează. Mărița de peste drum se uita printre ulucile gardului. Se prefăcu că nu o vede. Apoi închise poarta. * Privind satul din căruță, i se părea că-i
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
cum încet, încet, se îndepărtează. Mărița de peste drum se uita printre ulucile gardului. Se prefăcu că nu o vede. Apoi închise poarta. * Privind satul din căruță, i se părea că-i mai frumos. Cunoștea toate casele și toți pomii de pe uliță. Crescuseră odată cu ei. „-Doamne cum au mai trecut ani! Gândea Carol. “-La ce bun că am făcut liceul agricol, că tot țăran am rămas.Bine zicea socru-meu, că învăț să nu-mi tai piciorul.Că soacră-mea ne făcând
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
nu fuseses instituit 163. A doua biserică importantă a Cernețiului a fost ridicată un secol mai tarziu pe un loc aflat în zona centrală a orașlui (de fapt a noului perimetru negustoresc populat la sfarsitul sec XVIII ), însă pe aceeasi ulița principala, care începea la Sfântă Troița. Piatră de temelie a fost pusă în 1784 din inițiativa boierului Radu Plesoianu și a rudelor sale Dimitrie și Stoican Plesoianu, iar dublul hram ales a fost consacrat Sfanțului Nicolae și Sfanțului Spiridon. Pleșoienii
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
costum de epocă și atitudine 165. La împrejmuirea din 1858 au contribuit mulți locuitori ai Cernețiului, la fel ca și la întreținerea școlii “ținută “ de preotul bisericii, în anii 1820-1830. A treia mare biserică a Cernețiului se află pe aceeasi ulița principala, cam la mijlocul distanței între cele două anterioare. Are hramul Sfanțul Ioan Botezătorul și forma deja consacrată de navă. Clădita temeinic din cărămidă, păstrează brâul exterior ce separă cele două rânduri de ocnițe. Pisania mărturisește că a fost teminată în
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
și într-un fel cam așa și era căci unii dintre dânșii se refugiaseră în afara zidurilor Ierusalimului printre morminte vechi și părăsite, și asta tocmai de frica oamenilor arhiereului Caiafa. Iscoadele și soldații întrebară până și pe oamenii simpli de pe ulițe, însă nu dădură de nici o urmă a ucenicilor galileeanului. Patrulele intrară și prin casele de găzduire dar nu aflară nimic nici aici. Răscoliră tavernele grecești unde sperau să găsească ceva vești printre adoratorii lui Dyonysos. Nici aici nu găsiră însă
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
zi, oamenii merg la biserică cu ramuri de salcie înflorită și cu flori, deoarece, începând cu această zi, toate florile și toți pomii încep să înflorească. Ele simbolizează ramurile de finic și măslin cu care Iisus a fost întâmpinat pe ulițele Ierusalimului de către credincioși. Se spune că salcia a fost binecuvântată de Maica Domnului să fie purtată an de an la altar. Legenda spune, că atunci când Fecioara Maria a vrut să treacă un râu, salcia s-a aplecat peste apă, ușurându
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
păstrat în mine credința că n-ai murit, și am purtat haina neagră a doliului văduvei blestemate. Știi tu câte lacrimi amare am vărsat pentru tine, câte nopți n-am dormit și de câte ori am mers la geam să privesc pe uliță că speram să te văd cum vii la casa ta... Of, Andrei, de câte ori nu m-am trezit din somn în miez de noapte, când auzeam un zgomot pe afară, crezâd că ai venit și bați în ușă. Știi tu, dagul
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
VIE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Am nimerit, din întâmplare, în micuțul sat de pescari ce pare desprins dintr-un trecut mult prea îndepărtat, sau dintr-o carte de povești. Ulița sătucului cu pulberea fierbinte era străjuită de câteva sălcii în care un stol de vrăbii se ciorovăiau pe un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
de pescari ce pare desprins dintr-un trecut mult prea îndepărtat, sau dintr-o carte de povești. Ulița sătucului cu pulberea fierbinte era străjuită de câteva sălcii în care un stol de vrăbii se ciorovăiau pe un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de hămesiți că nici nu mai lătrau, doar dădeau leneși din coadă, privind apatici cârdul de gâște ce traversa ulița, răscolind praful. N-
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de hămesiți că nici nu mai lătrau, doar dădeau leneși din coadă, privind apatici cârdul de gâște ce traversa ulița, răscolind praful. N-am fost nevoită să merg prea mult, că am ajuns pe plajă, iar nisipul fierbinte îmi transmite fiori în tot trupul. Pentru câtva timp, luciul apei mă fură, astfel pășesc fără a fi atentă la scoicile sfărâmate
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
Când cumpănește ploaia în privire De brațele vânjoase ce pun în car Rodul crescut din marea iubire. Mi-e dor de cumpăna ce coboară din cer În ciutură apa rece și curată, De roțile încinse cu verghetele de fier Pe ulița satului de ploaie arată. De vorba țăranului, înțeleaptă, mi-a dor, Spusă cu asprimea mierei de labine. Pădurea în care n-a intrat topor Așteaptă anotimpul, care, nu mai vine! Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: DOR, poezie de AL.FLORIN
DOR, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346305_a_347634]
-
ascunzându-și fața în maluri Ziua își făcuse cămașe din borangicul lui, Iubita mea număra lacrimile fântânii. Lăsând la poartă vântul și ploile cu soare și răscrucea de cărări, am îmbrățișat pe mama, întinerind-o..., iubita alerga spre mine pe ulița de întrebări. În fiecare viață... Eu cu tristețea nu prea mă înțeleg E prea lungă durata ei! Intinsul acesteia face din viață un întreg Iar stropul bucuriei o contemplare de femei. E în fiecare viață o statuie germinând în ea
ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346488_a_347817]
-
fără aspirații prea multe”. Și, mă opresc! Am citit de prea multe ori aceste două pagini, încât am impresia că le știu pe de rost. Gânduri curate, izvorâte dintr-un suflet curat, ce nu își va uita satul și nici ulița copilăriei niciodată. Coloritul pozelor din finalul lucrării, și bucuria întâlniri cu ele, mă trezește la realitate și mă face să strig, cât pot de tare: Ce frumoasă ești, Țară a Lăpușului! Cu intenție am lăsat spre final, cealaltă parte extrem de
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
sunt bătrîn, Viscolirea ta mă paște Și mă vrea cînd mă amîn Și,murind,mă naște. 7.*** Cîntecul meu ești Tu,Divinitate. Eu am orbit de raiurile toate. Noaptea aruncă în grădina-mi suliți, Fug după lună pe-ale clipei uliți Și doar de mine dau și mi-i rușine Că nu-s un cîntec cu adresa-n Tine! 8.Săruturi Pe sîni îți scriu cu buzele poeme, Să le citească marea-nnebunind. Îmbolnăvit de tine,leac îmi este Cerescul dar de
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
Toate Articolele Autorului Mulți dintre noi am văzut ”țară” la bunici , chiar dacă numai în vacanțe. Acum un copil de la oraș îți poate spune ce frumoase sunt animalele la grădina zoologică , cum arată câmpurile din reclame și că au auzit de ulițe doar din poezii. N-aș vrea să-mi amintesc acum toate minunile copilăriei care m-au conectat într-un mod iremediabil la vibrația pământului dar câteva lucruri m-au ajutat să cresc frumos : mirosul acru -înțepător de turba din spatele grădinii
“NU EXISTĂ ARTA DE A DEVENI TĂRAN; ARTA E SĂ RĂMAI”. de DALELINA JOHN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348453_a_349782]
-
într-un mod iremediabil la vibrația pământului dar câteva lucruri m-au ajutat să cresc frumos : mirosul acru -înțepător de turba din spatele grădinii , curățenia aburului scurtcircuitat după ploaie ce ieșea din adâncimi și țărâna fumegânda în urmă pașilor lăsați pe ulițele satului. Această înfățișare idilica e prea mult pentru zilele noastre dar atunci înălțimea impresiilor de copil era mult mai sus . Acum cred că nu mai suntem în stare să percepem nimic. E ca si cum am face aceasta incursiune mentală ( sau experiment
“NU EXISTĂ ARTA DE A DEVENI TĂRAN; ARTA E SĂ RĂMAI”. de DALELINA JOHN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348453_a_349782]
-
o ninsoare zdravăna. Adia un vânt călduț și, parcă, din cer, cădea fulgi mari de zăpadă. Copacii erau albi, iar părul fetelor devenise alb, de parcă toate odată parcurseseră întreaga perioadă a vieții și, acum, se aflau la vârsta senectuții. Pe ulița copilăriei mele ningea cu petale albe ale florilor, care se scuturau. Pe strada 1 Mai, pașii călcau pe o poteca de vise înălbite de această primă-vară. Mă întorceam în orașul natal după un secol de gânduri și dor. Drăgășaniul rămăsese
BRAŢUL ANDROMEDEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348477_a_349806]