5,586 matches
-
sfârșit... totul a fost atât de interesant! Vă mulțumesc mult! — Prințe! spuse generalul, strângându-i iarăși dureros mâna și privindu-l pe prinț insistent și cu ochii strălucitori, de parcă și-ar fi venit brusc în fire și ar fi fost uluit de o idee subită. Prințe! Sunteți atât de bun, atât de naiv, încât uneori mi se face milă de dumneavoastră. Vă privesc cu înduioșare. Fie ca Domnul să vă binecuvânteze! Fie ca viața dumneavoastră să înceapă și să înflorească... în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de liniștită!“. Și a luat-o iarăși la fugă, mâncând pământul. După aceea, Aglaia a izbucnit în hohote teribile de râs și a fugit în camera ei, extrem de mulțumită, după care toată ziua a fost foarte veselă. Această știre o ului cu totul pe Lizaveta Prokofievna. Mare lucru, s-ar putea zice! Dar, probabil, așa trebuia să-i fie starea de spirit. Neliniștea îi fusese trezită într-o măsură extremă și, mai ales, ariciul - ce să însemne ariciul? Ce înțelegere să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
poată fi făcute amândouă nunțile odată. E greu de descris cum a explodat Aglaia la aceste „presupoziții prostești“ și, printre altele, a lăsat să-i scape că “încă nu are de gând să țină locul amantelor nimănui“. Aceste cuvinte îi uluiră pe toți, mai ales pe părinți. Într-o consfătuire de taină cu soțul ei, Lizaveta Prokofievna insistă ca acesta să aibă o explicație decisivă cu prințul în legătură cu Nastasia Filippovna. Ivan Feodorovici se jura că asta nu-i decât o „ieșire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în asemenea daraveli! Ne-mai-pomeniți! Dar, slavă Domnului, asta se întâmpla la Moscova, m-am dus imediat la conte și... le-am băgat mințile în cap... — N-o să vă vină a crede cât de mult m-ați întristat și m-ați uluit! strigă din nou prințul. — Îmi pare rău. Dar, la drept vorbind, toate astea-s fleacuri și sunt sigur că n-ar fi avut câștig de cauză, ca întotdeauna. Vara trecută, i se adresă el iarăși bătrânelului, se zice că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în lături, și se prăbuși pe parchet. Bubuitul, țipetele, cioburile scumpe împrăștiate pe covor, sperietura, uimirea - o, e dificil și aproape inutil de descris ce era în sufletul prințului! Însă nu putem să nu pomenim o senzație ciudată, care îl uluise chiar în clipa aceea și care i se limpezise brusc din învălmășeala tuturor senzațiilor lui tulburi și ciudate: nu de jenă, nu de scandal, nu de spaimă, nu de surpriză era uimit prințul, ci de faptul că prorocirea se împlinise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de jenă, nu de scandal, nu de spaimă, nu de surpriză era uimit prințul, ci de faptul că prorocirea se împlinise! Dar nu și-ar fi putut preciza ce era atât de palpitant în acest gând; simțea doar că e uluit până-n adâncul inimii și încremenise covârșit de o spaimă aproape mistică. Încă o clipă și parcă totul se lărgi în fața lui, locul spaimei îl luară lumina și bucuria, încântarea; respirația începu să i se taie și... dar clipa trecu. Slavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trebuie să știi totul, ăsta-i lucrul cel mai important! De ce niciodată nu putem afla totul despre celălalt, când e nevoie de asta, când celălalt e de vină!... De fapt, nu mai știu ce spun, m-am încurcat; m-ați uluit teribil... Și chiar e posibil să arate la față la fel ca atunci când a fugit? O, da, sunt vinovat! Cel mai probabil e că eu sunt vinovat de toate! Încă nu știu care mi-e vina, dar sunt vinovat... Există aici ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ună cu ei, se Întoarce spre celălalt și‑i spune : „Și noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre ; Acesta Însă n‑a făcut nici un rău” (Luca 23, 41). Mai mult, sutașul care conducea plutonul de execuție, uluit de evenimentele care Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 63 se petreceau În fața sa, a slăvit pe Dumnezeu, zicând : „Cu adevărat, Omul Acesta drept a fost” (Luca 23, 47). Și totuși Iisus a murit Între doi criminali, mari tâlhari la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Unul din subordonații săi, care i-a auzit spusele, a replicat imediat: „Sigur, dar îți asumi toate meritele atunci cînd totul merge bine!”. Evident, chestiunea era un punct nevralgic în relația dintre manager și acel angajat, iar managerul a fost uluit de faptul că acesta îndrăznise să afirme așa ceva în public și încă de față cu mine. Privirea pe care i-a aruncat-o managerul a fost extrem de amenințătoare. „SLC”, mi-am spus în sinea mea, zîmbind către amîndoi. De asemenea
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Marș eșuat al stângii din țările comuniste. Un prieten occidental încearcă să-i dea Sabinei un exemplu de ceea ce el înțelege a fi idealul libertății și al fericirii: imaginea unor copii jucându-se, în iarbă, lipsiți de griji. Sabina e uluită, fiindcă același este idealul ideologilor comuniști din țara ei. Simbolul acestei fațade ideale este sărbătoarea zilei de 1 Mai, care țintește să exprime acordul categoric cu ființa, acordul dintre idee și realitate. Dar aceasta este esența kitsch-ului, un ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
marxist] la adresa moralei? Cum ar putea etică s] depind] de religie? JONATHAN BERG Se spune adesea c] f]r] Dumnezeu nu poate exista moral]. Acest eseu analizeaz] diferite argumente care susțin ideea amintit], c] însuși sensul „binelui” și al „r]ului” este derivat din voința lui Dumnezeu, c] numai prin Dumnezeu putem ști ce este bine și c] doar credință în Dumnezeu ne poate motiva s] action]m moral. 47. Implicațiile determinismului ROBERT YOUNG Întregul aparat implicat în procesul de luare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
complex] și bogat] a vieții sociale a multor p]s]ri și animale este bine cunoscut]. Oamenii știu de mult timp câte ceva despre această, ins] nu și-au folosit aceste cunoștințe atunci când au considerat animalele drept întrup]ri ale r]ului. Astfel, acum dou] secole, Kant a scris: „Cu cat venim mai mult în contact cu animalele, cu atat le iubim mai mult pentru c] vedem cât] grij] au de puii lor. Atunci ne este greu s] gândim urât pan] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de mici dimensiuni. Schimburi pe care noi le-am consideră pur economice sunt în același timp mijloace de creare, exprimare sau modificare a relațiilor sociale. Din aceast] perspectiv], tranzacțiile vor fi evaluate pe o scar] a binelui și a r]ului, deci schimbul este și o problem] etic]. Relațiile din societ]țile de mici dimensiuni sunt mai importante decât cunoștințele obișnuite, mult mai atenuate, pe care ni le facem la serviciu sau în cartier. Tindem s] percem sinele și identitatea personal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la acțiunile mele. Aceeași logic] este valabil] și în cazul dușmanului. Tr]inicia unei relații este deci reflectat] de nivelul meu de încredere în aștept]rile pe care le am legate de comportamentul celorlalți. Concepția comun] asupra binelui și r]ului este coordonată principal] în orientarea unui acord asupra evalu]rii comportamentului. Aceast] funcție a moralei nu este, bineînțeles, specific] societ]ților de mici dimensiuni. Totuși, în cadrul acestora, orientarea moral] poate fi realizat] într-un mod oarecum diferit. Reluând studiile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt destul de grave, pedeapsa poate fi moartea. Spre deosbire de comunit]țile mici, de care am vorbit mai înainte, Pitjantjatjara dispun de mijloacele structurale de a suporta povară pe care o execuție o impune asupra ordinii sociale. Problemă c]l]ului care trebuie s] dea ochii cu rudele și prietenii r]uf]c]torului și s] mențin] relații normale cu ei dup] ce și-a îndeplinit aceast] sarcin] cumplit] este rezolvat]. Execuția se face în secret și în mod anonim de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai faimos cod de legi mesopotamian, Codul lui Hammurabi al Babilonului (1728-1646 î.Hr.) reflect] mare parte din conținutul codurilor precedente. Hammurabi a fost numit de zei pentru a asigura bun]starea supușilor s]i cu dreptate și prin eliminarea r]ului și a vicleniei, astfel încât „cel puternic s] nu domine pe cel slab”. Dreptatea, care însemna „lucrul drept”, se referea în primul rând la dreptatea în sens economic (Saggs, 1962, pp. 198 și urm.) și multe legi priveau proprietatea, acțiunea în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Zoroastru, acest element a introdus în iudaism noțiunea arian] de „dualism cosmic”. Teologia lui Zoroastru afirmă c] Ahura Mazda, atotștiutorul creator și ocrotitor al lumii binelui, adev]rului, purit]ții și luminii a fost contrapus lui Angra Mainyu, întruparea r]ului, a minciunii și a întunericului. Fiecare om avea dreptul la libera alegere între lumin] și întuneric. În cadrul acestei bipolarit]ți, Zoroastrismul susține c] istoria se îndreapt] spre un sfârșit, o epoc] final] în care adev]rul și binele vor triumfă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este bun] și dreapt], atunci de ce r]ul este atat de r]spândit și puternic în lume? R]spunsul a fost c] r]ul este rezultatul activit]ții lui Angra Mainyu (care prefigură diavolul), si, în ciuda triumfului aparent al r]ului în aceast] lume, balanța se va echilibra în lumea de dincolo doar prin r]spl]tirea binelui și pedepsirea r]ului. A fost subliniat] ideea c] cei care vor face bine vor fi r]spl]titi cu fericirea etern]. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] r]ul este rezultatul activit]ții lui Angra Mainyu (care prefigură diavolul), si, în ciuda triumfului aparent al r]ului în aceast] lume, balanța se va echilibra în lumea de dincolo doar prin r]spl]tirea binelui și pedepsirea r]ului. A fost subliniat] ideea c] cei care vor face bine vor fi r]spl]titi cu fericirea etern]. Aceste concepte au p]truns în etică evreiasc] formând înv]ț]turile esențiale ale c]rții lui Daniel, scris] în jurul anului 168
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre etică indian] veche Pentru a începe cu o constatare general], poporul indian, în judec]țile sale morale practice, plasă de partea „binelui”: fericirea, s]n]tatea, supraviețuirea, reproducerea, pl]cerea, calmul, prietenia, cunoașterea și adev]rul; de partea „r]ului” erau situate antonimele lor aproximative, sau non-valori: nefericirea sau suferință, boala și r]nirea, moartea, infertilitatea, durerea, furia, dușm]nia, ignoranța sau greșeală, minciună etc. Acestea sunt universal acceptate de toate fiintele conștiente, deoarece se spune c] binele absolut devine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o descoper] în operele lui Tolstoi și Henry Thoreau, si care este consolidat] de prietenii s]i quakeri din Africa de Sud. Se sprijin] ideea nonrezistenței (sau „nu înfrunta r]ul”), însemnând renunțarea la orice modalitate de opunere prin fort] în fața r]ului, a nedrept]ților și a oprim]rii. Inițial, Gandhi o numește „rezistent] pasiv]”; cu toate c] își schimb] strategia și aduce un termen nou, satyagraha („adev]r-forț]”), care, dup] p]rerea să, ar reflecta mai bine baza indian] a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ranchiuna, ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea, inc]p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz] în acest sens o constituie ierarhia celor zece acțiuni negative, strâns legate de cele trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl]cerile necuviincioase ale simțurilor, vorbirea mincinoas], calomnia, bârfa, precum și l]comia, r]utatea și judecată greșit]. Buddha nu a cerut oamenilor doar s] se p]zeasc] de aceste manifest]ri ale r]ului, ci s] și practice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl]cerile necuviincioase ale simțurilor, vorbirea mincinoas], calomnia, bârfa, precum și l]comia, r]utatea și judecată greșit]. Buddha nu a cerut oamenilor doar s] se p]zeasc] de aceste manifest]ri ale r]ului, ci s] și practice virtuțile morale. Potrivit analizei efectuate de c]tre Wallace (1978), virtuțile se împart în trei categorii: virtuți ale conștiinței: sinceritatea, onestitatea și corectitudinea; virtuți ale bun]voinței: bun]tatea, compasiunea, bucuria pentru binele altora și calmul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un criteriu atât pentru ordonarea, cât și pentru rectificarea denumirilor în sistemul taoist. Mo Tzi a argumentat c] la originea acestui criteriu st] o voinț] universal] sau divin] care nu este altceva decât o înclinație natural] spre bine, în detrimentul r]ului. Aceast] asociere în sine orientativ] (bine-r]u) a reprezentat punctul de plecare în folosirea tuturor celorlalte perechi de termeni. Ignorând aceast] prim] distincție, înțelegerea clar] a leg]turii shi-fei este imposibil], dup] cum afirm] chiar Mo Tzi. Prin urmare, un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
limbajului. În opinia sa, alegerea codului pe care îl vom urma, precum și distincțiile între termenii acestui cod, au la bâz] un criteriu unic. Aceeași selecție trebuie operat] și asupra metodelor de sporire a binelui (li) și de diminuare a r]ului (hai) în mod constant. Propunerea lui Mo Tzi este fondat] pe conceptul de „iubire universal]”, diferit] de „iubirea p]rtinitoare” care se reg]sește în gândirea lui Confucius. O cale sau conduit] dao bazat] pe o iubire p]rtinitoare nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]