2,479 matches
-
Atunci, și numai atunci, poate fi mai mult într-o operă decât în realizatorul ei, mai mult într-o facere decât în concepția care o autorizează. Atunci mâna devine "organ de cunoaștere". Iar omul, un creator posibil. Această răsturnare definește umanismul, care este de la sine un optimism artistic. Paradoxul fiind următorul: această naștere care istoric s-a numit "Renaștere", atât de mult avea omenirea nevoie, pentru a inventa viitorul, să se pună sub autoritatea trecutului a luat drept model antimodelul ei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o vedere a Alpilor de Dürer, dinspre lacul Geneva. Să scoți munții atât de apropiați din "înfricoșătorul" haos în care-i cufundase, din noaptea timpurilor, blestemul divin, pentru a decela, în acest spectacol "abominabil", "grandoarea și majestatea". Acest mărunțiș al umanismului nu e mai puțin grandios ca visurile la Eldorado, dar mai puțin sângeros. Vederea medievală era fixată pe Idee. Desprinderea de aceasta a fost o inovație costisitoare și laborioasă, aproape infamantă. Însemna să întorci spatele Revelației și Adevărului. Peisajul este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este cea a unei intenții față de instinct. Ci aceea a creaturii față de Creator. Libertatea oamenilor în general, aceste non-albine, nu are altă istorie decât cea zoologică; libertatea artiștilor în particular aparține pe deplin istoriei, pentru că a fost cucerită de un umanism împotriva unei teologii. Este o eliberare. De aceea arta nu este o trăsătură de specie, ci de civilizație. "Artisticul" apare atunci când opera își găsește în ea însăși rațiunea de a fi. Când plăcerea (estetică) nu mai este tributară comenzii (religioase
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
două efecte benefice pentru istoria artei: constituirea unui câmp estetic independent de teologie, prin intermediul unei istorii profane a artiștilor și stilurilor (Ghiberti, Alberti etc.); și constituirea colecțiilor de antichități profane (medalii, manuscrise, monede, statui) în afara locurilor de cult. Arta și umanismul sunt contemporane fiindcă sunt solidare în postulatele lor. Nu vom relua dezbaterea legată de întrebarea dacă deschiderea capitală marchează atingerea, după o lentă aproximare, a unei realități obiective redată în sfârșit adevărului ei, având ca urmare perceperea directă și fidelă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la "suma unghiurilor unui triunghi", întrebare de cunoaștere, nu opune pe nimeni nimănui, dar nici nu unește. Ceea ce nu-i divizează pe oameni nici nu-i pasionează prea mult, iar ceea ce-i pasionează îi divizează cu pasiune. Aici este îngropat umanismul planetar, dimpreună cu pioasele noastre aspirații de unitate a popoarelor: în ireductibilitatea valorilor la adevăruri. Unitatea speciei omenești este un postulat al rațiunii, imperativ categoric întemeiat pe genom și geometrie. Dar nu pe o comunitate de semnificații. Însumarea biologiei cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
orice opțiune; o emisiune, care prezintă fără să arate, dacă a arăta înseamnă a indica dintr-un anumit punct de vedere, ar ține mai curând de responsabilitatea colectivă. Cinemaul este un fapt moral, televiziunea un fapt social. Primul ține de umanism, căci construiește un real sub responsabilitatea unei priviri, cineastul. Cea de-a doua are o predilecție pentru umanitar, asociind moralizarea și felia de viață. Destul de "imorală" în propriile-i proceduri interne, uitucă, înșelătoare, ademenitoare, prea puțin preocupată de consecințele imaginilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
urmă, creația culturală și schimbarea omului.“ O contribuție semnificativă în domeniul științelor umaniste nu se va manifesta doar la nivelul monospe cializărilor, rămânând relevantă doar în sfera academicului, ci va conduce, prin metode și înțelesuri noi, la apariția unui „nou umanism“: „Și aceasta nu numai pentru că înțelegerea religiilor exotice și arhaice va impulsiona în chip semnificativ dialogul cultural cu reprezentanții acestor religii, ci mai ales pentru că, străduindu-se să înțeleagă situațiile existențiale exprimate de documentele pe care le studiază, istoricul religiilor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ales pentru că, străduindu-se să înțeleagă situațiile existențiale exprimate de documentele pe care le studiază, istoricul religiilor va accede la o cunoaștere mai profundă a omului și pe temelia acestei cunoașteri se va putea dezvolta, la scară mondială, un nou umanism.“ După acest excurs în gândirea lui Eliade, voi reveni acum la modul în care această teoretizare a noii metodologii oferă argumentele și reperele sub semnul cărora aș așeza demersul propriu, ducând mai departe gândul lui Eliade și nuanțând aspectele care
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
două țări, statut înscris în convenții numite capitulații. 2. Diplomație și conflict în sec. XVI - XVIII pentru Europa sec. XVI a însemnat: o epoca marilor descoperiri geografice și expansiunea statelor europene pe alte continente; o un secol al Renașterii și Umanismului; inventarea și folosirea tiparului; un secol al Reformei și Contrareformei. -pentru Țările Române sec. XVI a însemnat antrenarea în vârtejul confruntărilor politice dintre puterile competitoare: Imperiul Habsburgic; Imperiul Otoman; Polonia. -s-a accentuat izolarea Țărilor Române față de Europa Occidentală odată cu mutarea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
viața cei ce trec prin moarte clinică, așa și-o schimbase el fără să fie nevoie ca îngerul lui să-l treacă prin acest soi de moarte ca să-l poată așeza pe o linie cu adevărat umană. Comunismul anihilase adevăratul umanism, pentru a implementa în mințile și sufletele oamenilor numai falsuri, parcă special făcut să ne deturneze de la drumul drept, gândea Mihai. Nu peste mult timp, sunt invitați la o onomastică a unui coleg, și acolo îl întâlnește pe Ion Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Medicii l-au simțit aproape pe Christos, deoarece el a alinat, a vindecat și a lăsat lumii o nouă religie și știință, filosofie și etică, dogmă și acțiune, sacrificiu și renaștere, terapie și vindecare. Soluția salvării: dragostea creștină. Creștinismul aduce umanism și armonie. în acest fel cultura și civilizația intră pe un nou făgaș. Cel mai mare filosof al lumii romane Seneca era uimit de înțelepciunea și deschiderea spre lume a Epistolelor Sf. Apostol Pavel cu care se împrietenise schimbând și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
chirurgie și farmacologie, pragmatică prin spiritul ei caritabil și enciclopedică în orizontul ideatic, medicina bizantină a influențat toate medicinele contemporane și ulterioare ei, unora punându-le bazele. Ea a lucrat prin elite și s-a adresat mulțimilor, militând pentru un umanism autentic și o integrală renaștere a ființei umane prin asigurarea complexă a sănătății sale. MEDICINA ISLAMULUI Cu o străveche civilizație și cultură, arabii au avut cea mai mare expansiune teritorială islamizând de la Indus la Gibraltar. Alături de mitologie, legende, ei se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
s-a dezis de coerența argumentărilor Evului de mijloc. De asemenea, limbile latină și greacă au fost și ele factori de continuitate între cele două epoci. Prin ele spiritul universalist medieval, capătă în Renaștere o mai mare posibilitate de difuzare. Umanismul acestei epoci, exprimat prin filosofi, artiști, scriitori și medici dorea să cucerească lumea. în acest efort, spre desăvârșirea ființei umane, un rol important l a avut spiritul caritabil bizantin dar și cunoașterea corpului uman prin aprobarea disecțiilor, prin inventarea tiparului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mult decât o naștere a culturii greco-romane. Pentru spiritul universalist și analitico-reflexiv al acestor mai bine de două secole, Leonardo da Vinci este pilduitor. Acest spirit, ilustrat și de medicină, după cum vom vedea, a scos timpul din tiparele inerției. În umanismul medicinei se întâlnesc umanismul hipocratic și galenic cu cel medieval și renascentist, într-o armonie care se oferă lumii ca soluție de salvare. Medicina se înscrie în avântul general al sec. XV și XVI. Accesul la disecție pe cadavre umane
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a culturii greco-romane. Pentru spiritul universalist și analitico-reflexiv al acestor mai bine de două secole, Leonardo da Vinci este pilduitor. Acest spirit, ilustrat și de medicină, după cum vom vedea, a scos timpul din tiparele inerției. În umanismul medicinei se întâlnesc umanismul hipocratic și galenic cu cel medieval și renascentist, într-o armonie care se oferă lumii ca soluție de salvare. Medicina se înscrie în avântul general al sec. XV și XVI. Accesul la disecție pe cadavre umane a lărgit și aprofundat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o direcție empiric-pozitivistă și, ca și Hippocrat, susține menținerea sănătății integrale a omului prin cumpătare. Omenia, pe care o glorifică acest filosof naturalist, este caracteristică medicilor și poartă imaginea carității, prin care omul poate deveni sublim, atribut subliniat de Telesio. Umanismul medical medieval cunoaște în Renaștere o resuscitare. Se promovează politica de sănătate. William Perry pune accent pe igienizare; Sf. Francisc din Sales (n.1567) animă ajutorul sanitar; Sf. Vicențiu de Paul (n.1581) inițiază și organizează ajutorul social prin Confreria
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a integrității vitale a omului. Îl parafrazează oarecum pe anticul Protagoras din Abdera care spunea că „omul e măsura tuturor lucrurilor“. și unul și altul încearcă să convingă că omul este o capodoperă, o ființă sublimă și în această idee umanismul renascentist se întâlnește cu cel antic și medieval. Paracelsus raportează toate manifestările spiritului la medicină, inclusiv religia și pentru el, Iisus Christos este cel mai mare medic iar credința „este cel mai eficient medicament“ pentru că ea susține și amplifică puterea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
că medicii au ținut pasul cu pictorii, arhitecții, sculptorii și filosofii. Medicii au dovedit că medicina reflectă toate științele și artele și are capacitatea de a uni concepții, curente și preocupări. Cum nici un alt domeniu n-a unit mai bine umanismul antic cu cel medieval și cu cel renascentist, considerăm necesar să amintim în încheierea acestui capitol și de umanismul poporului român greu încercat de istorie în secolele XV și XVI, dar a cărui spiritualitate este după circumstanțe, sincronă Renașterii. În
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și artele și are capacitatea de a uni concepții, curente și preocupări. Cum nici un alt domeniu n-a unit mai bine umanismul antic cu cel medieval și cu cel renascentist, considerăm necesar să amintim în încheierea acestui capitol și de umanismul poporului român greu încercat de istorie în secolele XV și XVI, dar a cărui spiritualitate este după circumstanțe, sincronă Renașterii. În primul rând în spiritul Renașterii trebuie subliniată lupta românilor pentru libertatea națională și independența față de turci. Este epoca lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
limbile: greacă, slavonă, ale popoarelor din jur și pentru studiu și latina. Slavona pierde vertiginos terenul. în Colegii și învățământul particular boieresc ajung și profesori străini ca secretari, cum a fost Del Chiaro la Curtea Brâncoveanului. În sec. XVII, ecoul umanismului occidental ajunge și în țările Române, contopindu-se cu cel structural românesc. Mai precizăm că și unele concepții medicale ajung aici, cum este cea a lui Jean Baptiste Van Helmont, medic, naturalist și chimist belgian, despre care am vorbit, pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
atentă la propriile ei imperative, posibilități și obiective. Ea nu operează cu imaginea unui tip uman construit în birou, sau în ideal, ci cu unul văzut în natura sa fiziologică și-n perspectiva restaurării sănătății sale integrale, având caracterul unui umanism autentic. Medicina secolului înțelege, poate, cel mai bine cearta prelungită dintre vechi și nou, ca și partizanatul pentru modern, al lui Charles Perrault (1628 - 1703) în „Parallèle des Anciens et des Modernes“ și al lui Bernard Fontenelle (1657 - 1757) în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
polarizare, formare și afirmare a atâtor mari medici europeni și de pe alte continente. Cultura franceză migrează, iar limba franceză devine limbă internațională în care se poate învăța și exprima orice teorie, fără aviz clerical, amprenta spiritului creștin existând în însuși umanismul acestui complex progres al culturii și științelor. Elitele medicale, eficiența muncii lor, strălucirea operelor scrise, măresc prestigiul medicinei și respectul față de medici. Morbiditatea și mortalitatea infantilă scad. Numărul celor vindecați crește. Se ameliorează condițiile de viață, iar vârsta medie începe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Definiția tragediei / 38 3.3.2. Criteriile tragediei ideale / 41 3.4. Locul spectacolului / 45 4. Aportul lui Horațiu / 47 4.1. Fidelitate față de Aristotel / 47 4.2. Un punct de vedere normativ / 50 Capitolul II Clasicismul / 53 1. De la umanism la clasicism / 53 1.1. O nouă lectură a lui Horațiu și Aristotel / 54 1.2. Teoreticienii clasicismului / 56 2. "Părțile integrante" / 61 2.1. Primatul acțiunii / 61 2.2. Artele subsidiare: morala și retorica / 62 2.3. Spectacol și
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lui Chapelain și a lui d'Aubignac. Va câștiga modul lor de reprezentare. Cu clasicismul, teatrul, îndepărtându-se de stilizarea antică, se orientează cu încetul spre un fel de realism iluzionist care va triumfa un secol mai târziu. 1. De la umanism la clasicism Umaniștii, chiar dacă piesele lor, care nu mai sunt jucate în zilele noastre, nu au trecut proba timpului, au pregătit calea clasicismului prin cugetările lor asupra artei scenei. Ei nu au încetat să recitească, cu entuziasmul oamenilor Renașterii, poeticile
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
straniul cuvânt patrie, substantiv feminin care recuperează totuși semantismul tatălui și definește, alături de acțiune, locul de naștere."314 Shoah, tragedia evreilor, este un alt mit zguduitor, care neagă mitul Luminilor și pe cel al progresului, precum și pe cele fundamentale ale umanismului, prin "negarea totală a Celuilalt și anihilarea umanității lui". Însuși termenul "shoah", cu origini biblice, însemnând distrugere, aneantizare, conferă dimensiune mitică, sacră, fenomenului, fără a-i știrbi din importanța istorică reală și care, devenind nume propriu, singularizează această tragedie. Deși
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]