3,608 matches
-
mană,Să-mi fie de folos,când voi pleca la Creator!Alungă de la mine,tot ce nu îmi folosește,Să viețuiesc curat și să-mplinesc doar voia Ta!Ajută-mă să îl iubesc pe cel ce mă urăște ,Să fiu umilul rob,ce bucuros primește,Tot ce spre mântuire,Sfânta Ta pronie-mi va purta! Și picură-mi din Sfânta Ta înțelepciune,... XIX. LA MULȚI ANI,BINECUVÂNTAȚI!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. La Mulți
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
crede că vă doare,Să vă gândiți la cuiele din mâini și din ... XXXI. POVEȚE!, de Constantin Ursu , publicat în Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016. Povețe. Toată ziua mulțumește, Pentru toate ce-ai primit! Bunul Dumnezeu iubește, Pe umil și pe smerit! Inima,ți-o curățește, De patimi și de păcat! Căci Hristos în ea trăiește , Doar,de-i sufletul curat! Caută răspuns la toate, Întrebând pe Dumnezeu! Nu-ncerca cu dinți de lapte, Os ,să spargi,că-ți
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
rai! Când nimic nu ai a spune, Cel mai bine,e să taci! Căci prin vorba,spusă-n lume, Ție și-altora rău faci! Citește mai mult Povețe.Toată ziua mulțumește,Pentru toate ce-ai primit!Bunul Dumnezeu iubește,Pe umil și pe smerit! Inima,ți-o curățește,De patimi și de păcat!Căci Hristos în ea trăiește ,Doar,de-i sufletul curat!Caută răspuns la toate,Întrebând pe Dumnezeu!Nu-ncerca cu dinți de lapte,Os ,să spargi,că-ți
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
Patrocle a fost ocupat de doi porumbei. Bunicii mi-au zâmbit când m-au văzut. Au crezut că am venit să mă joc prin grădină cum făceam și altă dată, dar când au aflat ce doresc, să mă mut în umila lor căsuță, s-au întristat. Erau bunicii din partea tatălui. Ei o iubeau pe sora mea, fiica mamei mele vitrege, ce a rezultat din căsătoria cu tatăl meu. Pe bunicii mamei mele bune nu i-am cunoscut. Au murit cu mult
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
lovit o albă aripă de înger În zborul meu spre-un țel pierdut Și fulgi, și pene, pornite ca un fulger Mi-au dat prin ceruri un nou azimut. Un chip angelic privi în ochii-mi verzi, Iertare-mi cer umil pentru a mea greșeală Și spuse șoptindu-mi în urechi: tu pierzi ! Scoțându-mă din dor de plictiseală. Mi-aș dori să stau cu el mai mult Și să învăț acum din toate câte știe, Dar al vieții mele dezonorant
ÎNGERUL de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374354_a_375683]
-
de mizantropie îl bântuie, o fugă de sine și de ceilalți, plictisit de a vedea mereu aceleași imagini (Singur printre oameni, Insolentul, Vremuri otrăvite, Tele Apocalipsa): Te-amesteci în tumultul străzii, / Copil stingher pe-o insulă pustie / Și te ascunzi umil în larmele amiezii, / Neobservat și liber ca într-o colivie. // Privești cuprins de spaimă-n jurul tău / Când zâmbetul pe vreo figură naște / Nimic nu-ți pare atunci a fi mai rău / Decât un ins ce pare a te cunoaște
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
ai naibii, pentru a vă arăta vouă/ că muriți proști, îmbuibați/ cu mâinile în afara sicriului/ și fără să vi se mai știe numele”. La o idee „prinsă” de la Mircea Horia Simionescu, poetul adaugă propria semnificație referitoare la condiția tot mai umilă a creatorului în condițiile unei societăți tot mai îndepărtate de valorile spiritului. Revelații-le poetului Ion Iancu Vale sunt dezvăluiri semnificante ale tăcerilor, miracolelor, ale cântecului originar în care ființa se regăsește cu voluptatea primului om care descoperă latențele lucrurilor
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
-mi torn ființa-ntreagă pe hârtie Când timpul e o simplă jucărie Într-un decor distrus și cenușiu. Nu sunt miliardarul Văsălie Și nici parlamentarul durduliu Ca să-mi permit o mică fantezie Sau luxul de a merge în taxiu. Trăiesc umil din pensia de savant Sau scriitor (căci suma e tot una!) Din ea putând plăti doar telefonul Său pe la anticari un vechi pliant În care Miro zugrăvise luna Cum își atârnă în văzduh balconul Din care curge-un sos apetisant
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
care nicicând nu pot s-ajungă.... EU SUNT BOLIDUL Eu sunt bolid în flăcări peste zboruri, Jar simultan etern și pieritor, Eu sunt străluminarea-n meteoruri - Pot și în foc, ș-n ger să vă-nfășor... Cu suflet grav, detest umila slavă, Mulți nu vor ști vreodată cine sânt, Forțat, băui din cupa cu otravă, Dar iată-mă: calc zdravăn pe pământ! ----------------------------------------- Cristian Petru BĂLAN Glen Ellyn, Illinois, SUA 29 mai 2017 Referință Bibliografică: Cristian Petru BĂLAN - VISURI COSMICE (POEME) / Cristian
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
toți ceilalți ai noștri. Ca o premoniție, îmi amintesc de mica proză a lui Honore de Balzac, Casa la motanul cu mingea, îmi amintesc finalul trist al inadecvării radicale, din viața celor doi protagoniști ai scrierii balzaciene: ,, Florile modeste și umile care răsar și cresc pe fundul văilor, mor, desigur, dacă sunt transplantate prea sus pe crestele și vârfurile munților, prea aproape de cer, acolo unde bat vânturile și furtunile”. E. Ț.: În această dimensiune a existenței, la adăpostul și cunoașterea atâtor
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
trăiau în perfectă armonie cu natura și frumosul, cu valorile tradiționale. Cum să nu simți că renaști după o asemenea călătorie, în care te conectezi cu trecutul, cu valorile? Dar, în același timp, cum să nu te simți sărac și umil trăind un prezent sec, gol, lipsit de măreție? Mă despart cu greu de acești oameni și de locurile în care trăiesc ei și, privind pe fereastră trenului cu care mă întorc acasă, nu mă pot abține să nu refelctez la
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
frumos! Dar dacă e Visare totuși Și nu putem decât să o gândim, Rostul de-a deschide-n inimi uși E doar ca să ne amăgim? Dorința mea-i să găsesc realul firesc, Prin poezie pe toate le-am pătruns, Încerc umil ca să vă dăruiesc Ceva adevărat,sper c-o să reușesc! Dar din păcate,se-nvață doar cu timpul... Referință Bibliografica: Reflecții.....cu timpul / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
REFLECȚII.....CU TIMPUL de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373357_a_374686]
-
în lacrimi I-a cerșit Lui Dumnezeu să-l nască a doua oară. Dar, cum la asta nu-ți poate da răspuns Nimeni pe lumea asta sau pe alta, Sărmanul înger în lumea lui s-a dus Să-și ia, umil, pedeapsa sau răsplata. Referință Bibliografică: GÂND ERETIC / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
GÂND ERETIC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373455_a_374784]
-
Arcul ploii - curcubeu - pe-ale lumii metereze, Lumea toată, semizeu, pește capetele breze. Cică ar mai fi speranța, dar sunt prea egocentrista, Stau cu mâinile pe clanță, să-nchid ușa cea buddhistă Și cea care, ne-nțeleasă de un suflet prea umil, Mă dezice de o casă, ce-mi fu’ patrie-n exil, Când toți care își pun pene se considera bengali Și din mult prea multa lene, devin simpli papagali, Ce imită scriitura unor veșnic refuzați De ce a lăsat natură ultimilor
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
cald în casă că vine de îndată ce sunteți gata, să facă slujba de botez..." Mama se întoarse pentru o clipă în visul ei în care parcă văzuse un înger într-un dans al bucuriei și murmura ceva neinteligibil și mă privea umil. Am întins mâna să mângâi acel dans nescris de Înger...și atunci îngerașul nostru începu să salte și să se bucure și să facă tumbe în aer. Și cum privea la mama care nu știa de unde să înceapă, și ce
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
drum c-un scop și o victorie. Este un dans al iubirii. Fă din viața ta o sărbătoare... a declamat, parcă, el, împrumutând tonalități ale Cântării Cântărilor și sugestionându-mă într-un anume fel spre ascultare și supunere, spre tăcere umilă. -... îl privisem, neînstare să spun ceva. Bucuros că nu pot sau nu vreau să-i replic, adăugase: -Menirea omului e să-nflorească. Adună-ți sevele și odrăslește azi, căci viața e prezentul. Trăiește clipa! Ajunși în fata garsonierelor noastre, intraserăm
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
înlocuindu-se cele vechi, din paiantă, cu cele actuale, din beton armat și cărămidă aparentă și s-a spălat și restaurat pictura interioară a bisericii. Acestea pe plan material. Pe plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea lui Iisus, în cadrul căreia a apărut “Rugul Aprins” - expresie biblică, din Cartea Exod, cap. 3, vers. 2-5. “Rugul Aprins”, care ardea și nu se mistuia, este simbolul Rugăciunii neîncetate, deci Rugăciunea lui Iisus. Această interpretare
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
înlocuindu-se cele vechi, din paiantă, cu cele actuale, din beton armat și cărămidă aparentă și s-a spălat și restaurat pictura interioară a bisericii. Acestea pe plan material. Pe plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea lui Iisus, în cadrul căreia a apărut “Rugul Aprins” - expresie biblică, din Cartea Exod, cap. 3, vers. 2-5. “Rugul Aprins”, care ardea și nu se mistuia, este simbolul Rugăciunii neîncetate, deci Rugăciunea lui Iisus. Această interpretare
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
-i zidesc în detestare, Fereastră fumurie de pământ Îmi va păstra lumină asta mare, Pe care numai eu pot s-o cuvânt! Nu veți putea să-mi așezați nici pașii Pe ochii și pe pieptul vostru gol, Căci eu urmez umilă-naintașii, Plătindu-le prin scriptul meu obol. Nu am un dumnezeu să-mi țină partea Nici în elogii și nici în icoane, Căci dumnezeul meu îmi este cartea, Iar pentru voi, - cuvintele-mi, - piroane. Și-n infinitul care se sfârșește
GLOANŢE DE ARGINT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371433_a_372762]
-
Să scoți FLUIERUL să cânți CÂNTECUL GINTEI LATINE. DOUĂ SUFLETE pereche, Un poet și-un muritor, Se-ntâlniră pe o foaie Și au scris la unison, Tot ce au simțit ÎN NOAPTE El, Alecsandri, zis Bardul, Și eu, micul și umilul, Cum m-am priceput, sărmanul! Referință Bibliografică: VASILE ALECSANDRI / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
moartea, era doar ministrul de externe, prințul Talleyrand, vestit pentru machiaverlâcurile sale dar și pentru admirabila lui abilitate de a trăda pe oricine. - Prea bunilor stăpâni, rosti el afișând un zâmbet la care dacă priveai te îmbolnăveai de diabet, poate umila voastră slugă să vă fie de folos cu ceva în aceste minunate clipe de tihnă și pace? Ludovic încercă să spună ceva dar nu-și găsi cuvintele iar țarul rosti scurt: Ieși! Zâmbetul de pe fața diplomatului mai luă un kilogram
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
de la drum. Se apropie încet de ei. - Buna ziua, oameni buni! începu bătrânul. - Buna ziua, omul lui Iehova! Dumneata locuiești aici? E al tău smochinul acesta frumos? îi întrebă tatăl lui Hannah. - Cu voia Celui de Sus, e căsuța mea, umilă. Dar eu nu mai am mult de trăit pe pământul acesta. Simt cum sfârșitul se apropie! - Ei, nu se știe! Numai Unul din Cer știe când vine ceasul pentru om să părăsească lumea această! Parcă revenindu-i puterile, bătrânului îi
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
de aur, dăruită de Cel de Sus ca să aduci mângâiere oamenilor în suferință! Se vedea o transformare uimitoare pe fața bătrânului, ca și pe cea a lui Hannah, și a părinților ei. Ce regăsire minunată! - Veniți în casa mea cea umilă, să vă odihniți, să vă potoliți setea cu ce mai am prin casă! Ce bun este Iehova că mi-a răsplătit azi îndelunga mea așteptare! Chemați în casă, bieții drumeți începură să-și depene păsurile lor. Tocmai de curând suferiseră
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
foarte bucuros dacă ați rămâne să locuiți în casa mea. N-am pe nimeni, copiii mei sunt departe în lume și nu mai știu nimic de ei. Iehova v-a trimis la mine. Așadar, dacă binevoiți, rămâneți să locuiți în umila mea gospodărie. Sunt bătrân, mai am puțin de trăit. Veți continua să trăiți liniștiți în această căsuță după ce eu nu voi mai fi. Aceste vorbe spuse cu atâta devotament și bucurie, avură menirea să însenineze fețele călătorilor. Hannah sări la
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
și sănătoși. Femeile aveau o soartă mai bună dacă erau frumoase, insă chiar și așa, erau considerate simple obiecte, însuflețite totuși, menite să satisfacă dorința stăpânilor lor. În general femeile munceau și ele până la epuizare la toate ale casei. Viața umila a acestor sclavi era de cele mai multe ori necunoscută și arareori aceștia mai ajungeau în locurile de unde fuseseră smulși cu brutalitate. Dar asta era ceva obișnuit în sânul popoarelor străvechi. Nici perșii de pildă nu se purtau mai frumos cu sclavii
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]