22,953 matches
-
În timp ce eu făceam tot felul de speculații despre cineva care Își pusese numele de „Anton“. În ambele cazuri scenele prezentate erau scoase din context cu grijă - ceea ce mă făcea să mă gândesc la desenele din suplimentele de weekend: trebuia să unești niște puncte numerotate, care roiau pe un fundal nedefinit. Rezultatul putea fi un peisaj cu o barcă eșuată, un interior intim cu scaun pentru citit și șemineu, sau un teren de joacă spectaculos cu leagăne care se Învârteau, carusele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
joacă spectaculos cu leagăne care se Învârteau, carusele și căluți de lemn stoici, montați pe arcuri gigantice. Aceste tableaux-uri aveau un singur lucru În comun: În mod ciudat, toate erau private de prezența umană. Nici Dora, nici eu n-am unit punctele pe care le descriam și bănuiesc că nici unul din noi n-a observat ordinea potrivită. Totuși, sunt convins, cel puțin În cazul ei, că momentele descrise erau puncte reprezentând un trecut real, pe când ale mele... Ei, mă rog, recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
periferia Irvington-ului, încep să zăresc ici-colo câte o casă locuită de goi - și apoi ajung în Irvington și e ceva de groază: nu numai că în fiecare salon e un brad superb împodobit și luminat, dar până și casele sunt unite între ele prin ghirlande de becuri colorate, care vestesc lumii creștinismul locatarilor, iar la fonograf răsună necontenit acordurile colindului Stille Nacht, se revarsă în stradă ca și cum - ca și cum? - ar fi imnul de stat, iar pe peluzele acoperite de omăt sunt instalate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a se obține „o atitudine complet normală în dragoste“ (acest „complet normală“ ar merita să fie supus unei analize semantice, dar să mergem mai departe), pentru a se obține o atitudine complet normală în dragoste, susține el, trebuie să se unească două fluxuri de sentiment: sentimentele tandre, afective și sentimentele senzuale Și, din păcate, de multe ori acest lucru nu se realizează. „În astfel de cazuri, bărbații care iubesc nu sunt animați de dorință, iar cei care sunt animați de dorință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mai puțin decât cariciul. ELIBERAȚI-MI-L PE GOGU! Poftim, iată sloganul lui Portnoy. Iată povestea vieții mele rezumată în cinci măscări eroice. O parodie! Asta mi-e politica, redusă pe de-a-ntregul la sula mea! LABAGII DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! N-AVEȚI NIMIC DE PIERDUT, ÎN AFARĂ DE MINȚI! Ce javră sunt! Nu iubesc pe nimeni și nimic! Neiubit și neiubitor! Și pe cale de-a deveni Profumo-ul lui John Lindsay! Așa mi se părea că stau lucrurile la o oră după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
spuse Czinner. Ea nu-l auzi, surdă la semnificația oricărui cuvânt pe care-l spunea el. Îl privea acum ca pe unul din oamenii aceia neîngrijiți care defilau duminica după-amiaza prin Trafalgar Square, purtând pancarde oribile: „Proletari din toate țările, uniți-vă!“, „Vechii camarazi ai lui Walthamstow“, „Filiala Balham a Ligii Tineretului Muncitoresc“. Veșnic supărații care voiau să-i spânzure pe cei bogați, să Închidă teatrele de varieteu, s-o ducă În sinistrele tabere de vară unde se practica amorul liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
că, dacă ai puterea să omori, poate reușești, la fel de bine, să redai viața. Și Helen se uită și ea la mine, ținând în mână paharul mânjit cu roz. Scutură din cap și zice: — N-am fost eu. Ridică trei degete, unindu-și degetul mare și degetul mic, și zice: Pe cuvântul meu de vrăjitoare. Jur. Capitolul 18 În momentul ăsta, în timp ce scriu rândurile de față, mă aflu lângă Biggs Junction, în Oregon. Dom’ sergent și cu mine suntem parcați pe marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
partea din mijloc a semirotundului, rămîne locului cîteva secunde, oprită de curentul venit din față, tremură lovind mărunt fereastra, apoi, încet, se depărtează doi-trei metri, e oprită de balustradă, unde cele două părți ale vîntului scurs pe lîngă clădire se unesc mai puternic, umflă creanga, o saltă pînă la statura unui om și-o lasă apoi să cadă spre fundul iazului secat. Și dacă vîntul ăsta smulge acoperișul clădirii? întreabă un călător apropiindu-se de bar. Cum să-l smulgă? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai lung, ar fi fost vulgar; mai scurt, ar fi semănat a tunică. Un seif minunat chiar și pentru o privire de admirație nu numai pentru un obiect de aur oprește Mihai vîrful degetului deasupra adînciturii dintre sîni, unde se unesc cele două părți ale lănțișorului de la gîtul fetei. Roșie toată, Cristina simte cum se topește sub fierbințeala vorbelor. Oricum, îți rămîn dator: măcar numai cu respect dacă nu și cu o cafea înclină Mihai privirea. Mulțumesc! Sărut mîinile! Iese, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
n-ai ce căuta la horele din sat. Hora ta e-acolo, sus..." Atunci am început s-o urăsc pe Violeta păcat că-i frumușică... Și-apoi, în Spovedania de la Mănăstirea Bunavestire se zice că vițele Vlădenilor trebuie să se unească la sfîrșitul veacurilor; așa a scris una dintre fetele boierului Craiorgu, aceea care n-a putut rămîne gravidă cu Vlad-haiducul și s-a călugărit cînd Vlad a fost dat pe mîna arnăuților de una dintre fete care-l voia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mîndră și impunătoare în hainele ei albe, cu un halat gros pe umeri, mergînd înaintea tuturor. La intrarea în clădire, cu fundul direct pe zăpada de pe trepte, cu tîmplele cuprinse între palme, stă Muraru; două șiruri de lacrimi i se unesc pe vîrful nasului, picurînd în zăpada dintre pantofii săi. Dom' Muraru... îi atinge Mihai umărul cu timiditate. Muraru se ridică, își șterge ochii și nasul cu batista, apoi îl întreabă: Ai adus? Mihai îi pune în mînă teancul de sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu-i, dar ea era. Eu am stat la uzină toată noaptea... Și doar îi spusesem că fac rost de bani. Voia să mă lase, zicea că-i mai bine așa. Eu ziceam să lase copilul, poate ne-ar fi unit, nu era femeie rea... A încercat singură o provocare, prostii!, ca-ntre femei, metode de-acum două mii de ani... A ajuns la spital cu puțină hemoragie, doctorița n-a vrut s-o chiureteze, i-a dat ceva pentru oprire, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de dedesubt. Evident, Dave 2 nu avea cum să-și dea seama că anxietatea lui Carol, de altfel foarte deranjantă, nu era determinată de Dan sau de mariajul lor, ci de grăunciorul de carne aflat tocmai în locul unde i se uneau coapsele. Își băuseră pe nerăsuflate nessul, iar Dan, un Dan slab și indecis, își încheiase bluzonul modern de piele. Carol se opusese doar de formă ideii de a-l însoți la St Simon pentru prima ședință, precum și aceleia de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
că toate aceste gesturi simple îi dau putere, simțea că ceea ce săvârșește e determinat și stimulat de capacitatea ei efectivă de acțiune. Dar asta se asocia cu un sentiment de tristețe care se accentua pe măsură ce vedea cum legătura care îi unea voința și conștiința începe să slăbească. Goală de la brâu în jos, dansa în fața oglinzii. Mai întâi nu făcuse decât să stea și să se uite preț de câteva minute, dându-și blugii jos sau ridicându-și fusta, într-o poză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Naomi, se vedeau cojițe maronii și albe în cărarea din părul său. Fusese șocată să observe - e drept că-și dăduse și mai devreme seama, dar numai cu ajutorul mâinilor - că ceafa lui Alan nu era mai deloc rotunjită. Linia care unea creștetul capului cu locul unde părul îi atingea gulerul părea aproape perpendiculară. Naomi se scutură înfiorată. Asta îi accentuă starea de greață. Doctorul răsfoia ziarul. — Hmmmm... mormăi el, în semn de încuviințare a celor citite, în felul acela îngrozitor, afectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
scăunelul lui Chippendale. Intră apoi în livingul portocaliu și se jelui statuii cerbului, de parcă ar fi fost vreun idol nordic, un zeu al pădurii cu un copac în loc de sculă, capabil să-l facă din nou bărbat. În timpul în care Bull unea mental punctele care trasau axa feminității sale latente, puncte marcate de roșelile din vestiar și conexiunile emoționale ratate, Alan era cu el - alături de el - înțelegându-l, empatic la zbuciumul intelectului care, la fel ca micuța locomotivă din cărțile pentru copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
durea, că sângele le va păta hainele abandonate, care zăceau acum mototolite sub cele două corpuri ce se împreunau. Alan își dorea ca această primă dată să fie extraordinar de plăcută pentru Bull. Își dădea seama că fie îi va uni, fie îi va despărți. Dat fiind că devenise un partener sexual puternic și ambivalent, Bull va avea de unde să aleagă. Alan își umezi vârfurile degetelor cu propria salivă și le frecă de labiile depărtate ale lui Bull. Introduse un deget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
populația manciuriană) și a creat limba manciuriană. În anul 1636 a urcat pe tron Huang Taiji, care a schimbat denumirea clasei dominante în dinastia Qing. În anul 1644, armata acestei dinastii a pătruns în centrul Chinei, devenind ultima dinastie feudală unită din istoria țării. După Revoluția din 1911, această etnie a căpătat denumirea de naționalitatea manciuriană. Populația manciuriană a adus mari contribuții la unificarea Chinei, la administrarea zonelor de frontieră și la dezvoltarea economică și culturală din aceste regiuni. Naționalitatea uigură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ca religie. Strămoșii tibetanilor au populat încă din paleolitic cursul mijlociu al fluviului Brahmaputra, potrivit vestigiilor descoperite în urma săpăturilor arheologice făcute în zonă. În secolul al VI-lea, conducătorul tribului Yalong din zona Shannan a regiunii Tibet a reușit să unească toate triburile din regiune, moment ce a marcat intrarea populațiilor tibetane în orânduirea sclavagistă. În secolul următor, Songtsän Gampo a unit populațiile din întreaga regiune a Tibetului, formând Regatul Tibetan. Căsătoria încheiată între acesta și prințesa Wencheng din dinastia Tang
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în zonă. În secolul al VI-lea, conducătorul tribului Yalong din zona Shannan a regiunii Tibet a reușit să unească toate triburile din regiune, moment ce a marcat intrarea populațiilor tibetane în orânduirea sclavagistă. În secolul următor, Songtsän Gampo a unit populațiile din întreaga regiune a Tibetului, formând Regatul Tibetan. Căsătoria încheiată între acesta și prințesa Wencheng din dinastia Tang a jucat un rol important în dezvoltarea Tibetului. În vremea dinastiei Yuan (1026 -1368), Tibetul a fost subordonat administrării centrale. Guvernele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
era predominant agricolă, axată pe cultivarea orezului, sorgului, fasolei, fructelor etc. și pe creșterea vitelor. Terenurile erau repartizate în parcele pătrate divizate în nouă părți egale. Cele opt parcelări exterioare erau lucrate de tot atâtea familii de țărani care își uneau forțele pentru a o lucra pe a noua, cea centrală, a cărei producție era destinată nobilului regiunii. Sistemul a fost considerat de dinastiile ulterioare drept cel mai echitabil mod de repartizare a terenurilor arabile. Suveranii Zhou au păstrat controlul efectiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de piese ornamentale pentru construcții, dar și alte obiecte. Arheologii consideră că mausoleul regilor dinastiei Xia de Vest a folosit elementele inovatoare din construcțiile similare ale mausoleelor împăraților han și s-a inspirat, în același timp, din construcțiile tradiționale budiste, unind cultura han cu cea budistă și cu cea a minorității dangxiang. Templul Famen din provincia Shaanxi Templul Famen, unde se păstrează moaștele lui Sakyamuni, fondatorul budismului, se află în ținutul Fufeng din provincia Shaanxi. În aprilie 1987, în timpul lucrărilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
învinge și subjuga demonii și monștrii și de-a asigura norodului o viață tihnită și liniștită, autorii anonimi ai epopeii i-au atribuit virtuți excepționale și forțe supraomenești, descriindu-l ca pe un erou în trupul și sufletul căruia erau uniți Zeul, Dragonul și Nian (o zeitate fioroasă din religia primitivă tibetană). După ce-a venit în lume, Ghesar a avut parte de încercări cumplite, dar grație forțelor sale nemaipomenite și protecției zeilor, a supraviețuit de fiecare dată, a învins și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cel tulbure și greu a început să coboare, să se depună treptat și să se transforme în pământ. Pangu s-a bucurat din cale-afară că a reușit să despartă cerul și pământul, dar se temea ca acestea să nu se unească la loc. Astfel, el a început să sprijine cerul cu capul și pământul cu picioarele. Pangu căpăta, parcă, o forță dumnezeiască și creștea în înălțime cu zece chi pe zi (chi, unitate de măsură a lungimii în China, trei chi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
l-a cucerit. Învins, Împăratul Yan a luat-o la fugă și a ajuns în localitatea Zhuo Lu de pe teritoriul controlat de Împăratul Galben pentru a-i cere ajutor. Cu gândul să-l înlăture pe răufăcătorul Chiyou, Împăratul Galben a unit șefii altor triburi și a pornit la luptă împotriva lui. Aceasta este cunoscută sub numele de "Bătălia de la Zhuo Lu". La început, Chiyou, cu armele sale avansate și soldații săi curajoși, a obținut victorie după victorie. Apoi, împăratul Împăratul Galben
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]