1,675 matches
-
de o forță universală imuabilă. Personajele clasice nu sunt Înzestrate cu capacitate de autotransformare, ele sunt tipuri umane Încremenite În starea morală pe care o ilustrează, posedă parcă ceva În plus decât există În realitate, răul devine și mai rău, urâtul devine mai urât și traiectoria continuă fără opreliște. Ele au menirea de a trezi reacția antia cititorului, de a condamna manifestarea atunci când se Întâlnește cu ea, dacă nu cumva s-a și Întâlnit și În memoria lui se trezește deja
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
finlandez, devenind cu timpul o capodoperă a literaturii finlandeze, dar care, la momentul apariției, nu a primit critici pozitive: "August Ahlqvist, poet și profesor la Universitate, a atacat cu o furie sângeroasă această operă, acuzată că aduce pe primul plan urâtul, instinctele primare, vulgarul și atâtea alte elemente cari constituesc esența sufletului și a caracterului țăranului finlandez"96. Horia Oprișan precizează că țăranul lui Kivi era o apariție mult prea dură, colțuroasă, stridentă în tonuri, pentru August Ahlqvist, care probabil ar
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cântec la educație muzicală), a aspectelor pozitive și negative ce au fost observate. La debutul școlarității, criteriile de apreciere folosite de copii sunt fie importanța pe care adultul o acordă obiectului respectiv, fie încadrarea acestuia în tipare fixe, ca: frumos/urât, bun/rău. Capacitatea de argumentare a preferințelor este limitată. Odată, însă, cu exersarea motivării acestor preferințe, a obișnuirii elevilor de a explica în detaliu ceea ce observă, ce le place și ce nu le place la un obiect, spiritul critic se
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
libertate, o plăcere a spectacolului grotesc, o complacere în deriziune și sordid, o obișnuință cu trivialitatea care face imposibilă zăgăzuirea ei, până și în parlament. Există o profundă și dramatică alterare a stimei de sine și o capitulare în fața invaziei urâtului sufocant. Altfel, dl Văcăroiu, cu tărăgănarea lui de Trahanache, nu s-ar fi mulțumit să-i spună "Domnule Președinte" și "Domnule Senator, ocupați-vă, vă rog, locul în sală" în timp ce acela se adresa președintelui României cu "porcule", ci ar fi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ordinea sa înseamnă și să admitem că și unul, și cealaltă au criterii de calitate specifice. Asemeni unui thriller sau unui roman polițist, o operă pornografică poate fi mai mult sau mai puțin reușită. Există un "frumos" pornografic și un "urât" erotic, dacă prin asta înțelegem că poate exista o adecvare mai mult sau mai puțin reușită între text și finalitatea căreia existența acestuia i se supune. De altfel, aceasta este o proprietate a oricărei literaturi de gen: chiar dacă fiecare text
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cu Gates, nici când ne aducem aminte de frumusețea și „inteligența“ superioare ale unui calculator Macintosh. Dacă ați văzut documentarul despre care vorbesc, ați fi observat că nici unul dintre angajații săi sau, mai relevant!, dintre foștii colaboratori, nu spune nimic urât despre Bill Gates. Adepții teoriei conspirației și cei care caută micronul de negreață și-ntr-un fir de păr vor spune că Microsoft le-a închis gura cu clauze de confidențialitate care îi vor urmări tot restul vieții. Este greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
import cultural, a fost bine primit de public: Hemingway reîncărcat, prin efortul „diplomatic“ al lui Bogdan-Alexandru Stănescu și cel de traducere al lui Radu Pavel Gheo și Ionuț Chiva. Pentru presă, cea mai râvnită carte a târgului a fost Istoria urâtului, coordonată de Umberto Eco și publicată de Editura Rao. S-au mai acordat și trofee editurilor (fără a oferi o motivare argumentată a publicului), și alte premii, până la unul de tip Miss Lectura. În fond, problema târgului e că nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
un container de metal. Ceva anonim, ca să-i dăm noi conținut. Casa Poporului are deja conținut și nu i-l mai poți schimba. Peste o sută de ani, lumea o să uite toate lucrurile astea și o să întrebe: de ce ați ales urâtul ăsta? Eu personal nu mă duc. Și dacă nu mă duc acolo, nu expun acolo, nu vreau să vând acestui muzeu, nu am nici un fel de relație cu ei atât timp cât sunt localizați acolo și există și un soi de aroganță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
rolul de depersonalizare și de masificare. Ținuta obligatorie devine grosolană, nepotrivită ca mărime și croială (mai ales pentru deținuți), deseori veche și de același tip pentru toți, în culori degradante: cenușiu cu maro. Voi vorbi în alt capitol despre estetica urîtului vestimentar. Important este aici să subliniez că asumarea culturii penitenciare, deci a comportamentelor cerute, este facilitată de uniformele obligatorii în contactele oficiale. Iar aceste uniforme simbolizează o filozofie a pedepsei de tip totalitar. Limbajul oficial Modalitatea cea mai importantă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Sau în noul look pe care l-au adoptat din 1990 și pe care îl mențin cu îndărătnicie, ce îmbină în uniforme culorile murdăriei (maro cu gri la deținuți sau albastru murdar cu cenușiu la angajați). Pasiunea pentru urît, estetica urîtului inundă nu numai privirea vizitatorului, ci și nările acestuia, care strîmbă firesc a dezgust în fața amestecului de transpirație urît mirositoare cu parfum de esențe tari. Mizeria în care sînt ținuți deținuții (avînd acces la apă caldă doar 3 minute pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scaun și-și duce telefonul la ureche. Da, stai așa, măi, că acuma m-am urcat în transport. Vorbește tare. Foarte tare. De fapt, țipă. Poate că știe că mi-am lăsat iPodul acasă și vrea să-mi țină de urât. Poate nu. Fii atentă. M-am dus la aia la cabinet și m-a ținut o oră jumate în sala de așteptare. O oră jumate. Nutriționista lu pește prăjit. De unde puii mei ai mai găsit-o și pe-asta. Puii
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
avem în vedere că psihologia creatorului implică cu necesitate deformarea. Artistul în general, și satiristul în special, deformează în ideea că realitatea este mai urâtă decât o poate el vedea cu ochiul, sau decât o poate percepe sufletul; în așteptarea urâtului gata să prolifereze grotesc, autorul deformează din teama de a descoperi sub masca animală (deja urâtă din cauza reacțiilor brutale, primare și instinctuale) aplicată personajelor monstruozități neînchipuite. Creatorul reacționează ca răspuns la o veche superstiție, după care ceea ce gândim despre lucruri
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
ceea ce gândim despre lucruri și oameni se poate adeveri, se poate întâmpla într-un mod care să depășească cele mai negre coșmaruri ale noastre. Și atunci creatorul deformează ca reflex de apărare psihică, de asigurare a sănătății mentale. Descoperirea unui urât mai urât decât îți poți imagina, a unui rău mai rău decât poți crede, ar avea efectul unui șoc care ar putea provoca nebunia ori, mai grav, pierderea capacității de a distinge just între bine și rău, frumos și urât
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
poți imagina, a unui rău mai rău decât poți crede, ar avea efectul unui șoc care ar putea provoca nebunia ori, mai grav, pierderea capacității de a distinge just între bine și rău, frumos și urât. Ca urmare, răul și urâtul trebuie nu numai identificate, numite, arătate cu degetul, dar și deformate dincolo de orice putere de imaginație și de cele mai rele așteptări ale noastre. Anamorfozând, Cantemir își lua măsuri de apărare împotriva agresiunilor care își imagina că îl pândesc în
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
șarpelui numit “ohendră”. însă răul proliferează grotesc în măruntaiele Hameleonului și “embrionați puii ohendrei după a lor fire pântecele îi fărâma și, pentru ca în lumină să iasă, vintrele îi spinteca”. Cantemir nu se sfiește să folosească aici formele consacrate ale urâtului - dezgustătorul, hidosul, scârbosul - ca într-o înspăimântătoare viziune medievală: “Puii ohendrii, din pântece-i ieșind, peste trup i să împleteciia, de grumadzi i să colăciia, îl pișca, îl mușca, și nu laptele, carile nu avea, ce singele, carile de prin
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
decât, mai târziu, la Caragiale) evenimente și oameni pe care le descompune profanator pentru a le conferi apoi un sens generalizator (necesar alegoriei), prin recompunerea cu ajutorul nenumăratelor sentenții și cugetări. Cantemir se delectează deformând cu precădere în latura negativă a urâtului augumentat până la a deveni monstruos, rizibil sau/și înspăimântător. Grotescul implicat în deformarea aberantă este dublu: . Realul capătă la Cantemir fiorul fantasticului, iar grotescul se manifestă simultan ca o negare a frumosului și ca o jinduire după frumos. Urâtul se
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
a urâtului augumentat până la a deveni monstruos, rizibil sau/și înspăimântător. Grotescul implicat în deformarea aberantă este dublu: . Realul capătă la Cantemir fiorul fantasticului, iar grotescul se manifestă simultan ca o negare a frumosului și ca o jinduire după frumos. Urâtul se convertește mereu în sublim și, din înfruntarea lor eternă, va ieși mereu învingător albul Inorog, proiectat ideal pe sumbrul fundal al oricărei societăți negative: “Ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumadzii păunului, sprâncenele
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
avută dintotdeauna, credință nezdruncinată care mi-a dat puterea și armele potrivite ca să mă pot desprinde permanent de o realitate oribilă, precum și o stare liniștitoare de curaj și încredere. Numai și numai prin această mare credință am biruit răul și urâtul din calea mea, păstrând în suflet și în toată făptura mea doar partea bună și frumoasă a momentelor pe care de atunci le-am trăit și care dacă nu existau, le cream și încercam chiar să le împărtășesc și altora
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
exact când ea ajunsese de-abia de o lună în Italia. Își lăsase copiii cu mama! A ajuns aici pentru că o bătea bărbatul ei. Nu e singurul caz, am întâlnit multe femei plecate din țară ca să scape de „răul” și „urâtul” bărbaților. Pe ea, Ana, o bătea și-o punea pe plita încinsă a sobei. Soți bețivi, leneși, violenți, geloși, scandaluri și țipete care fac din viața de zi cu zi un iad. Acum e liniștită. Câștigă 800 de euro, îi
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
fiind vorba, cu o încredere fără de margini; dar n-a trecut de aceste margini fără să se molipsească de prisosul de crime care stătea în firea preceptorului său. Revenit mai asiduu la Curte, după moartea lui Monsieur, l-a podidit urâtul, care i-a deșteptat curiozitatea pentru chimie despre care am vorbit în altă parte, și de care apoi s-au folosit împotriva lui cu atâta cruzime. Îți vine greu să crezi în ce măsură acest principe nu era în stare să adune
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Adesea, când scria scrisori, ruga mai multe persoane să-i stea în preajmă; pe scurt, singurul lucru de care se temea era singurătatea, și pacostea vieții sale a fost plictisul. E uimitor cum geniile cele mai puternice pot cădea pradă urâtului și în ce măsură acesta le domină. Doamna de Staël, lordul Byron, Domnul de Chateaubriand sunt exem ple izbitoare, și mai ales pentru a scăpa de plictiseală și-au stricat viața și au vrut să răscolească lumea. DOAMNA DE CHEVREUSE Împăratul nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
idealul SF), moral-filozofice (natura umană, violența adolescenților), apocaliptice (apocalipsa atomică), îmbătrânirea, criza civilizației (moartea viitorului). Teroarea imaginată de distopiile Desperado are și un rol pozitiv: ea reabilitează hidosul într-o manieră mai concretă decât o făcea T.S. Eliot prin estetica urâtului în 1922. Autorul imaginează orori cu frenezie, se lasă prins de propria imaginație, iar mesajul acestei bucurii de a trăi în distopie este că tot ceeea ce poate fi imaginat prinde viață. Distopia e de fapt o apologie a vieții
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mult și în final eșuează din propria lui voință, identificându-se cu ucigașul legendar. Prima frază rostită de Dyer (adresată ajutorului lui, Walter) este: Nu sunt robul frumuseții geometrice, trebuie să clădesc ceva ce înalță și înspăimântă. În sprijinul esteticii urâtului și terifiantului (în bună tradiție eliotiană), continuă: Declar că-mi construiesc bisericile temeinic pe acest deal de excremente care e pământul și cu ideea limpede a firii decăzute. Pentru a urma firul asemănării cu T.S. Eliot, biserica despre care e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că femeia ideală nu mai există, a rămas doar imaginea unui cuplu vulgar, pentru care copiii sunt prezențe profund stânjenitoare și nedorite. Predica focului, partea a treia, aduce la apogeu imaginile de degradare și dezgustătorul, făcând poezie pe temelia esteticii urâtului. Se perindă prin fața ochilor noștri șobolani pe malul Tamisei părăsite de nimfe, oase de naufragiați din Furtuna lui Shakespeare și nu numai, prostituate, amintirea unui viol, perspectiva unui weekend carnal la Brighton și binecunoscutul episod dintre dactilografă și "junele bubos
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a fost capabil de păcat, dar e incapabil să-l suprime. Din punct de vedere antropologic, păcatul e iremediabil; așa se explică de ce pentru atâtea religii și sisteme filosofice păcatul,adică răul în ordinea morală, eroarea în ordinea cunoașterii și urâtul în ordinea estetică, a fost considerat ca un principiu constitutiv al vieții. Dualismul persan și monismul pesimist nu sunt numai erori de interpretare a lumii, dar și recunoașterea indirectă a incapacității omului de a lecui răul, pe care l-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]