1,952 matches
-
asupră-mi o culpă colectivă. Error: da, le-am vorbit câtorva despre acele desfrânări secrete, la care am asistat din întâmplare. Augustus s-a temut că voi scrie totul și atunci a decis să se lipsească de prezența mea în Urbe. Boii Domnului Azi, fără să bag de seamă, întorcându-mă acasă, am călcat într-o balegă de vacă. Prinsese o crustă uscată pe deasupra, dar înăuntru era năpădită de o mulțime de insecte roșii care m-au făcut să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Mi se pare, de altfel, că acest Zalmoxis a trăit cu mulți ani înainte de Pitagora”. Tomis Nu mică mi-a fost mirarea să găsesc în orașul acesta, atât de depărtat de Roma, același lux deșănțat ce caracteriza viața rafinată din Urbe. Evident că nu toți puteau să-și permită un nivel prea înalt de trai; ba chiar pot spune că luxul era rezervat numai negustorilor greci mai bogați. Casele din oraș, construite din piatră, aveau numeroase încăperi, care dădeau cu fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ale acestor arbori maiestuoși care par să agonizeze. Culoarea și mirosul morții dau contur melancolic peisajului... Moartea manifestată în natură pare irevocabilă; și, în schimb, nu e decât un nou preludiu al vieții. Hiperboreea Aproape am uitat de ce am abandonat Urbea. M-am îngropat în tihna thanatică, oferită de acest locus amoenus. Trebuie să mă duc mai la nord, să continui expediția Argonauților ca să pot ajunge în Hiperboreea. Acolo poposesc marii poeți. Zbor împreună Am avut un vis îngrozitor. Mă aflam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
miel, o veveriță sau un fluture, mă surprinde până la lacrimi. Eu însumi, după ce mi se încheie ciclul de om, aș putea să mă reîncarnez în oricare. Mântuire În trecut, chestiunea sfârșitului meu m-a preocupat foarte puțin. Concetățenii mei din Urbe urmează practici naive de salvare. Barbarii folosesc însă sisteme mult mai eficiente ca să înfrunte problema morții. Când am cunoscut principiile doctrinei pitagoreice, i-am căutat originile profunde în Herodot. Această cale m-a condus către religia lui Zalmoxis. La Tomis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
arhetip. Ritm Și totuși mi-amintesc perfect orice vers pe care l-am scris. În timp ce merg pe țărmul pietros, mă surprind declamându-mi mental poemele, scandându-le meticulos ritmul: Cum subit illius tristissima noctis imago/Qua mihi supremum tempus in urbe fuit ( „Când îmi răsare imaginea tristă a nopții/-n care-am trăit ultimele ore la Roma”.) Trecut Uneori visez cu ochii deschiși în penumbra după-amiezii. Lumina zilei ce apune mă captivează și mă conduce de-a lungul cărărilor tăiate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
opreliște absolută: e cu neputință să te întâlnești sau să te apropii de Cavalerii Danubieni. Moartea e pedeapsa pentru cei mai îndrăzneți, sau raptul pentru cei care vor să-și arate prea mult curiozitatea. Roma Nu am fost izgonit din Urbe. E bine să spun că am ieșit singur din cartea care e Roma, din dimensionarea aceea ambiguă în care viața unui individ e iremediabil programată, chiar și în manifestările ei cele mai obișnuite. Nu puteam să mai tolerez să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-ului grec (ca la Platon), fie ca model pentru diferitele componente („corpuri”) ale statului roman (precum la unii autori latini, cel mai cunoscut din acest punct de vedere fiind, neîndoielnic, Titus Livius, care, Într-una din cărțile binecunoscutei sale Ab urbe condita, ne povestește celebra parabolă, pusă În seama lui Menenius Agrippa, a răzvrătirii membrelor corpului Împotriva stomacului). Dar, În forma În care avea să fie În repetate rânduri enunțată de teologii Evului Mediu, metafora corpului este o creație a Sf.
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
celor smulși din vâltoarea istoriei din trunchiul național și zvârliți sub stăpânire străină par doar patetice Încercări de a opri roata istoriei, rememorări cu valoare euristică dar fără accente pragmatice. Venerabilul doctor Vlad Bejan , figură stimată și bine cunoscută a urbei, nume de referință În galeria personajelor contemporane preocupate adânc de soarta românilor vremelnic-sperăm noiînstrăinați, piatra unghiulară a Societății Ginta Latină și militant În sensul curat național ne-a oferit mereu, prin scrierile sale, prilejul unor binevenite meditații asupra destinului românesc
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
inițiatice, vinul și muzica dezlănțuiau pasiuni vinovate. Autoritățile se temeau de ravagiile produse de această pietate îndoielnică. Represiunea a fost nemiloasă. La Roma și în toată Italia, arestările se numărau cu miile. Titus Livius povestește în De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita libri) că execuțiile bărbaților și ale femeilor erau mai numeroase decât încarcerările. Teroarea domnea, așa cum arată o tăbliță de bronz descoperită în Calabria în secolul al XVII-lea. Aceasta amintește de decizia senatorilor: sărbătorirea lui Bachus fără consimțământul lor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Specialitatea: limba și literatura română Gradul didactic: I Vechimea în învățământ: 40 de ani, din care în unitatea noastră 40 de ani. Distincții: - gradații de merit; - profesor fruntaș; - Cetățean de onoare al Municipiului Pașcani (primul cetățean de onoare al acestei urbe); - diferite medalii și diplome. Funcția:- profesor de limbă și literatura română (1946 - 1984) la aceeași unitate că titular - director al liceului și director coordonator (1947-1948 și 1954-1978); - președinte al C.A.R. Învățământ Pașcani, de la înființare din 1949 și până în
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
Lunca, Blăgești, Gâștești, Fântânele; * coautor la redactarea Monografiei Municipiului Pașcani, coordonată de academicianul Constantin Ciopraga, Iași 2000; * autor al multor articole publicate în presă locală, regională și centrală, ca: “Îmbunătățirea stilului de muncă al cadrelor didactice” în Revista de pedagogie; “Urbea nu înseamnă urbanism” publicată în presa centrala; “Îngrijirea monumentelor istorice din raionul Pașcani”, publicat în revista “Din experiența sfaturilor populare” etc. * Ca director, cu ocazia asistentelor sau în timpul predării urmărea dezvoltarea capacității de gandire a elevilor, deprinderea de argumentare
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
că Zoe e mai direct interesată În rezolvarea situației delicate, spre deosebire de soțul ce simulează ignoranța și respinge autenticitatea scrisorii de amor pierdute, sau Înțelege că tactica aplicată nu este eficientă. Zoe are influență asupra mai- marilor politici ai urbei, Zoe trebuie să-l convingă pe prefect de necesitatea unei Înțelegeri, Zoe e o femeie cu simț practic. Dar Zoe nu poate fi considerată, În pragul compromiterii ei definitive - pare a spune Cațavencu -, onorabilă și cu atât mai puțin venerabilă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ministrului de Interne, vărul prefectului Îi scrie aceluiași ministru, iar ministrul Îi respinge demisia prefectului, corespondentul local informează despre scandal ziarul Aurora română, ministrul Justiției cere imperios lamuriri și măsuri diplomate („Nu convine acum, În așteptarea campaniei electorale...”) procurorului din urbe, procurorul răspunde etc. etc. Urgent... reprezintă etalonul schimbului de scrisori din schița cu același titlu. Directoarea Școlii de fete No. 1 din urbea X, Aglae Poppesco, reamintește primarului de scrisorile anterioare În care ceruse lemne, căci vremea se strică și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ministrul Justiției cere imperios lamuriri și măsuri diplomate („Nu convine acum, În așteptarea campaniei electorale...”) procurorului din urbe, procurorul răspunde etc. etc. Urgent... reprezintă etalonul schimbului de scrisori din schița cu același titlu. Directoarea Școlii de fete No. 1 din urbea X, Aglae Poppesco, reamintește primarului de scrisorile anterioare În care ceruse lemne, căci vremea se strică și amenință să nu mai putem urma cursurile fără combustibil.”. Din octombrie și până la 1 decembrie, directoarea trimite scrisori după scrisori (adrese, circulare) către
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dezbrăca În clasă...”. Deznădăjduită, Aglae Poppesco reclamă situația la onor. minister, căruia i se adresează și revizorul școlar I. Ionescu- Lion, după ce nu primește nici el de la primar vreun răspuns. Abia după ce Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor cere primarului din urbea X, printr-o adresă datată 15 februarie, să respecte legea și după ce În Camera Deputaților ministrul este interpelat, se Învrednicește și primarul să răspundă directorului de școală. E 15 martie. Dar scrisoarea, oficială, e «urgentă»: „Doamnă! Mâne veți primi la
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
trecut chinuitor pentru cei de la Școala de fete: „am găsit din cauza frigului școala pe jumătate despopulată complet, iar restul tușind toate și dureri cu umflătură În gât...” (comunică ministrului de resort, la 1 februarie, revizorul școlar). Distanța dintre minister și urbea X e nedeterminată și, prin aceasta, enormă, dar cu adevărat imensă pare a fi distanța dintre școala de fete și primărie, amândouă din aceeași urbe X. Mai implicat Însă În rezolvarea unei neplăcute situații pare comisarul secției 55, Mitică Pișculescu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
În gât...” (comunică ministrului de resort, la 1 februarie, revizorul școlar). Distanța dintre minister și urbea X e nedeterminată și, prin aceasta, enormă, dar cu adevărat imensă pare a fi distanța dintre școala de fete și primărie, amândouă din aceeași urbe X. Mai implicat Însă În rezolvarea unei neplăcute situații pare comisarul secției 55, Mitică Pișculescu din Proces- verbal; neînȚelegerile pe care le constată și le soluționează, după cum reiese din raportul său, Țin de Închirierile de la Sf. Dumitru: „Având În vedere
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să lezeze orgolii și să sfideze Centrul: Îi propune lui Cațavencu un schimb reciproc avantajos, neținând seama de interese politice. Singurul lucru ce contează rămâne aparența onorabilității, salvarea imaginii de sine. Relația amoroasă dintre ea și prefect e cunoscută În urbe, Însă un scandal ar compromite-o definitiv pe femeie. E versată, abilă și Înzestrată cu mare intuiție psihologică - Îngenuncheat, Cațavencu Încetează să mai fie considerat adversar și Înțelege că e de preferat să și-l facă aliat: „CAȚAVENCU: Iartă-mă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
gura mare, sculat și apostrofând directoru strigat ba pe al măti și ridicat bastonu. Directoru parând răpide lovitura aplicat agresorului palme și promițând cavalirește duel. Agrisorul plecat Înjurând...” (s.n.). Cafeneaua reprezintă evident un centrum mundi; fiind centrală, adică În centrul urbei, ea adună reprezentanții politici și ai puterii și ai opoziției. Directorul prefecturii pierde la table, dar are noroc În dragoste și se va căsători cu fosta soție a nepotului lui Costăchel Gudurău, Atenaisa Perjoiu: „Fimeea nepotului lui Costăchel Gudurău, anume
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
legitimă, care reclamat restituțiunea dotei și parafernei di 2 mii lei obținând titlu executoriu, iar opoziția promis răzbunare pretinzând paraferna cheltuită cu luxul di notorietate publică.”. Așadar, procurorul oferă informații complete despre natura conflictului dintre opozanți și reprezentanții guvernului În urbea X. E dezvăluită cauza neînȚelegerilor dintre directorul prefecturii (amant interesat de oficializarea relației amoroase clandestine cu fosta nevastă a lui Albert Gudurău, fecior de ex-senator și nepotul unui ex-deputat) și Gudurăi, membri marcanți ai partidului aflat În opoziție. Pricina neînȚelegerilor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
reorientată sentimental, divorțeză, Gudurăii refuză să restituie averea-zestre (paraferna), divergențele se transformă Într-un conflict alimentat de orgolii și scandaluri. Scena e târgul de provincie moldav, confruntările nu Țin de culise, firesc din moment ce sunt personaje importante În viața social-politică din urbea lor. Eroii lui Caragiale au, de altfel, tendința de a teatraliza viața personală convertind-o În spectacol public, au nevoie de asistență, de martori. Le repugnă, se pare, ideea de a-și consuma drama personală În spațiul intim, discret și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
viața (În special cea amoroasă), iar viața tinde să fie trăită ca literatură. Damă bună, din high-life-ul capitalei târgului de provincie, Zoe Trahanache găsește În sfera politicului distracție; pofta ei e să instaureze liniștea În propria viață și În viața urbei, negociind ferm cu adversarul Cațavencu. El va trebui să conducă banchetul În cinstea noului ales, Agamiță Dandanache, o ceremonie de anvergură la care se impune să participe toată suflarea târgului, susținători și opozanți politici. Distracție e și dansul, dansul din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ca duse pe niște valuri, În cari se pierde conștiința, iar timpul pare că s-a oprit pe loc...»”, consemnează Turturel, cronicar de high-life). Perechile se mai prind și În mazurcă, În cadril etc. Câte un personaj important al unei urbe din provincie, pentru a fi discreditat, e acuzat că-și neglijează Îndatoririle preferând să chefuiască, Într-un cadru nonconvențional: „Onor. prim. ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procuror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vine procoror
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai larg, „care datează de pe vremea când Curtea de Argeș avea în mod real 35.000 de locuitori”. Subliniază apăsat vechiul număr de concitadini, ca și cum ar dori să pună în evidență declinul din prezent, nu neapărat demografic. Deplânge sincer decăderea economică a urbei, faptul că s-a renunțat cu prea mare ușurință la resurse industriale care ar fi putut deveni profitabile cu un minim de efort : Fabrica de Porțelan, Electrocasnica, Fabrica de Bioproteine. „Înainte de 1990, pelerinii, dar hai să nu le spuneam pelerini
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
celor două impresionante volume de corespondență ale scriitorului și memorialistului Eugen Dimitriu, unul dintre cei mai fiabili depozitari ai patrimoniului cultural fălticenean. Cunoscut specialiștilor și publicului larg pentru substanțialele sale contribuții la conservarea și valorizarea moștenirii literare și artistice din urbea de origine a Lovineștilor și a atâtor alte figuri ale culturii române, Eugen Dimitriu s-a identificat timp de mai bine de o jumătate de veac cu acest oraș. Volumele lui - dintre care amintim : Lovineștii (2001), Orașul Muzelor. Case și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]