2,115 matches
-
Fratele meu e doctor și i-a repetat de curând analizele. Ce să mai vorbim... cancer, asta e. Sărbătoritul revine curând, zâmbitor. — Tovarășe poet și uneori dramaturg, care ați ajuns, iată, și scriitor oficial, dacă nu și oficializat ! îl primește uriașul... Știm că ați rămas adolescent și combatant și estet și afemeiat, iertați elocința. Totuși, întreb : cum ați con vocat asemenea panoptic ? Ce criterii prezidează această adunare ? — Întâlnirea e scandaloasă în măsura în care și eu sunt. Nu-mi sunt străini nici unii. Răspund în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a întâlnit pe Hariga. Chelnerul cu trei sticle roșii în brațe se încrucișează cu pașii sfioși ai unui ins cu o figură de farmacist palid, ghebosul, ce se apropie de masă. — Îmi dați voie... și își aduce un scaun lângă uriașul din capul mesei. Domnule, eu te citesc cu regularitate. Îmi place combativitatea dumitale. M-ar interesa cum vezi soluția unei concilieri între... — Iată unul dintre cei ce au stat alături de Hariga până la capăt, șoptește grăbit Neagu, cu vocea lui moderată
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bătute și străbătute de bolizii imenși care se schimbau în permanență și să evite locurile minate pentru săpături. Se băgau printre utilajele uriașe, care se deplasau cu o viteză năucitoare, împingând pământul în depozite. Asistența părea o muscă minusculă printre uriași, însă cunoscând traseele, au reușit să se strecoare destul de repede la șosea. Rebegilă în semn de prețuire nu s-a așezat în față... a venit lângă Laur să schimbe câteva vorbe. Și-a dat seama repede, că Laur este bâtă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
părinții. Bunica l-a sărutat veselă și au plecat acasă. De ce niciodată nu vine bunicul să-l vadă țopăind ? Războinici... inofensivi Stau relaxat privind la TV. Deodată... apare Radu înfuriat! Cu privirea fixă, aruncând scântei de mânie ! Cu pași de uriaș, săltați, rari și apăsați se îndreaptă spre patul meu. Este înarmat până-n dinți! E înspăimântător ! Un zâmbet sinistru îi netezește fața. Obrajii i se umflă, pufăie fioros. Măselele îi scrâșnesc înfiorător, pe nări îi ies flăcări de furie. Mi se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
eu nu aveam de gând să dorm mai mult de o noapte, după planul inițial, chiar dacă aveam plătită toată săptămâna. Asta până le-am văzut pe fete în hol și mi-am calculat direcția în așa fel, printre stâlpii ăia uriași de marmură care sprijineau holul, încît să mă ciocnesc cu una din ele, atât cât să-mi sară pașaportul pregătit pentru cazare înțelegi, dar de ce și cele câteva sute de dolari, asta poate vă prindeți voi, că eu n-o să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
acelea pe care și le-au ales. 3. Atunci Domnul a zis: "Duhul Meu nu va rămîne pururea în om, căci și omul nu este decît carne păcătoasă: totuși, zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani." 4. Uriașii erau pe pămînt în vremurile acelea, și chiar și după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, și le-au născut ele copii: aceștia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume. 5. Domnul a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
avea aceste mecanisme și le folosea, lucru pe care Socrate îl trece cu vederea când descrie, șarjat, societatea democratică. Poetul nu trebuie să devină, chiar în condițiile democrației, doar o rotiță (adusă sau nu în prim-plan ca vedetă) a uriașului sistem Show-Biz, oridt de plătită, cu bani și glorie, ar fi arta lui - și doar o democrație îi poate da acești bani și această glorie -, ci are datoria să devină și o conștiință, un om activ și influent în societate
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care se putea coace oul, ca în spuză. Soldatul Iahuben se săturase și de călătoria pe mare, de zilele petrecute pe drum de la țărmul țării fierbinți până aici și mai ales de gândul că are de străbătut tot deșertul acestui uriaș ținut cu oameni negri, cu fiare primejdioase, cu nisip încins și vânt și cu apă mai puțină decât oriunde. Meseria lui era asta: să ucidă și să apere. Nu pe sine să se apere sau dușmani ai săi să ucidă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
făcu un semn. Auta nu înțelese, dar se strădui să-i urmărească mâna. Această mână, într-o mănușă argintie (sau era totuși pielea?) lipită de degete, se îndreptă îndărăt. Abia acum Auta văzu înălțîndu-se la vreo zece pași de el uriașul turn. Lângă turn erau alte câteva făpturi, asemenea celei care era alături de el. Auta stătea înțepenit. Trecu un răstimp destul de lung. Făptura de alături nu părea nerăbdătoare. Aștepta. Auta își aduse aminte cu câtă nerăbdare a venit el încoace și-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
imateriale și fără subiect ni se dezvăluie singularitatea imaginilor de celuloid și semnate. Nu că am avea vederea mai pătrunzătoare decât a înaintașilor noștri. Suntem pur și simplu, ca la fiecare pliu al istoriei, "niște pitici cocoțați pe umerii unor uriași". Și aici, nu există noutate decât în retrospectivă. Mediasferele depind în ultimă instanță de principalul vector material de transmitere. Cum arată și numele, videosfera începe de la video. Frontiera între două vârste ale vizibilului este rareori vizibilă. Cea care separă regimul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
alt chip și în alte forme, a persoanei asupra căreia se acționează, pentru realizarea transferului acțiunii săvârșite. 3. înlocuirea părților/treptelor: schimbarea sau transgresarea ordinii a. Amestecarea regnurilor: fiii lui Dumnezeu se îndrăgostesc de fiicele oamenilor și li se nasc uriași - specie hibridă, care nu poate duce mai departe binecuvântarea vieții; pe aceeași linie se înscriu interdicțiile privitoare la incest sau împreunarea cu animale; povestea Luceafărului - cu referire la poemul omonim semnat de Mihai Eminescu, având ca izvor basmul popular Fata
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Deasupra e cerul, cu astrele lui. Cerul astrelor și al luminii este numit aither, eterul, cerul de foc, dar între pământ și eter se află aerul, cerul norilor și al ceții. Într-un loc este vorba de un brad 46 uriaș care străbate prin văzduhul norilor până în tăria luminii. În unele pasaje, cerul, fără nici o distincție, e socotit solid, de aramă, mai arareori de fier. Dintre constelații sunt pomenite Pleiadele, Hiadele, Orion, Carul Mare și Boarul, iar dintre stele și planete
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dificil să facă acest lucru în organizații internaționale. Uniunea Europeană oferă o mărturie elocventă. Acolo, astfel de structuri democratice oficiale cum sînt alegerile publice și parlamentul sînt, formal, în funcțiune. Și totuși, în principiu toți observatorii sînt de acord că un uriaș "deficit democratic" se menține. Hotărîrile decisive survin îndeosebi în urma negocierii între elitele politice și cele birocratice. Limitele sînt stabilite nu de procese democratice, ci de ceea ce negociatorii îi pot face pe alții să accepte, și luîndu-se în considerare posibilele consecințe
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
un deal și o pădure cu acest nume în Oltenia. În primele atestări (începînd cu 1374) se păstrează grupul originar vșt (așadar, Jidovștița). La baza toponimului stă un adjectiv *Zidoviska (inițial pe lîngă reka, dolina) cu sensul de (rîul, valea) „uriașilor“ ( jidov în anumite graiuri înseamnă „uriașii din vechime, amintiți în Biblie, care s-au luptat cu filistenii și cu alte popoare“ - vezi Samson). Acest cuvînt provine din sl. Șidovŭ. La vărsarea pîrîului în Dunăre se află urmele carierei romane din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acest nume în Oltenia. În primele atestări (începînd cu 1374) se păstrează grupul originar vșt (așadar, Jidovștița). La baza toponimului stă un adjectiv *Zidoviska (inițial pe lîngă reka, dolina) cu sensul de (rîul, valea) „uriașilor“ ( jidov în anumite graiuri înseamnă „uriașii din vechime, amintiți în Biblie, care s-au luptat cu filistenii și cu alte popoare“ - vezi Samson). Acest cuvînt provine din sl. Șidovŭ. La vărsarea pîrîului în Dunăre se află urmele carierei romane din care se extrăgea piatra pentru construirea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vezi Samson). Acest cuvînt provine din sl. Șidovŭ. La vărsarea pîrîului în Dunăre se află urmele carierei romane din care se extrăgea piatra pentru construirea podului roman de la Drobeta, despre care localnicii spun că a fost o cetate construită de către uriașii de demult, numiți jidovi. Hidronimul Židovstica confirmă așadar existența, în graiul slavilor de pe aceste meleaguri, a termenului Șidov, „uriaș“, și a adjectivului derivat de la acest termen cu sufixul -isk (Židoviskŭ), atestat în textele vechi slave, sensul fiind „(valea < dolina) Uriașilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
intermediar pentru etimologia noastră, a devenit Zidov(i)știca. Numele văii a putut fi transferat pîrîului care o străbătea și satului așezat pe malurile acestora. Cetatea presupusă de actuala carieră s-ar fi putut numi *Židov(i)skyjî gradŭ, „Cetatea uriașilor“. Numele Jidostița se încadrează într-un model slav reprezentat, cum a demonstrat Emil Petrovici, și de alte toponime ca Braloștița, Fratoștița, Iardaștița etc., înrudite structural cu altele de tipul Bolvașnița, Bucoșnița, Petroșnița etc. Jidu nu e o prescurtare din Jidovu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ori ca microtoponim, pare a fi un nume de persoană, care este la origine un adjectiv sau un genitiv substantival, extras din forma derivată Jidovina, prezentă în mai multe macrotoponime și care însemna „relicvă arheologică a construcțiilor făcute de vechii uriași legendari“. Jidvei ar putea fi un antroponim derivat cu sufixul diminutival -ei din Jidov (ca Andrei, Matei, Zebedei etc.) cu sincoparea, frecvent întîlnită, a lui o neaccentuat. Jidovnița e dublu sufixată (cu -na și cu -ița) sau derivată cu sufixul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mult”, voll „plin, bogat, întreg”, iar fără miezul lichid: munte (lat. mons), Haemus față de Balcani, culme; bou față de sl. vol; germ. See față de mare (întindere de apă) etc. În această serie intră și avari, sinonim pentru huni (vezi germ. Hüne „uriaș, gigant”), dar formal apropiat de partea a doua a cuvântului ungari. Despre ei se spune, ca și despre huni, că au întemeiat în secolul al VI-lea statul care stă la baza monarhiei austro-ungare (Brückner). Din acest secol ei sunt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
slavă” (p. 309). Este greu de imaginat cum o cincime din fondul de cuvinte vechi ale limbii române (a alcătui, a bănui, belșug, a cheltui, a făgădui, a locui, neam, labă, a mistui, oraș, pildă, șirag, a tăgădui, talpă, uliu, uriaș, vamă, viclean etc.) poate fi adusă din maghiară în secolele XI-XIV și chiar mai târziu. A fost făcută și propunerea, de esență filologică, de a se considera existența unui cuvânt, bănuit ca magiar, în limba română începând cu data primei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cineva mă ridică de subsuori, mă târăște cale de vreo două mile și-mi bagă fața sub o cascadă. Am scuturat din cap și m-am chiorât În sus ca să mă uit la bărbatul care mă lovise. Era aproape un uriaș, cu o gură imensă și obrajii umflați, de parcă-i umpluse pe fiecare În parte cu câte o felie de pâine. În jurul gâtului avea cămașă, dar era una care s-ar fi potrivit pe scaunul unui bărbier, iar gâtul lui ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
i se părea ca fiind cel mai natural lucru din lume ca o fabrică să-i poarte numele. Vedeți dumneavoastră, adăugă el plin de mândrie, eu am grijă de oamenii care mi-au făcut servicii. Nu-i așa, Rienacker? Răspunsul uriașului veni cu viteza unei mingi de pilotă: — Da, domnule, Herr Prim-Ministru, aveți foarte mare grijă, Într-adevăr. Nemaipomenit, m-am gândit eu În timp ce În cameră intră un servitor cu o tavă mare cu cafea, Moselle și ouă Benedict pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
întorcându-se, în fiecare an, în Peștera Uitării, istovită de izbiturile Crivățului, tăișul Gerului și de atotputernicia mantiei albe a omătului. Legenda Sângeapului A fost odată ca niciodată. Era în vremea împăratului Cremene, când jivinele pădurii erau stăpânii oamenilor, iar uriașii se luptau pentru supremație pe planeta Pământ. Trăia, în acele timpuri, un bătrân, uitat de lume, care viețuia la marginea unui fost sălaș, Siliște, aflat la poalele întunecatei păduri. Bătrânului i se spunea Starostele, iar singura mângâiere era baba lui
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să am un urmaș. Poruncile vechi nu pot fi schimbate! rosti amenințător Regina. Dați-mi un urmaș și apoi faceți ce vreți cu mine! strigă Starostele. Eu m-aș îndupleca de durerea ta, dar mi-e teamă că frate-miu, Uriașul Fiarelor, nu-ți va asculta ruga, spuse, mai îngăduit, stăpâna Regatului Luminii și, pe loc, se făcu nevăzută. Starostele își făcu cruce și se îndreptă spre miazănoapte, uitându-se, cu grijă, la mușchiul verde al bătrânilor copaci. Nu făcu nici
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ruga, să-mi dai un moștenitor, o ființă care să sămi aline anii bătrâneții, se tânguia bătrânul. Puterea nu vine de la mine, trebuie să mergi să vorbești cu sora mea, Crăiasa Pădurii. Ea va putea să -ți desfacă legământul, spuse Uriașul și plecă spre marginea codrului, unde zărise o turmă de mistreți, care căutau, grohăind, jirul stejarilor proaspăt înroșiți. Bătrânul se îndreptă spre miazăzi, merse cale de două zile și două nopți și ajunse într-o poiană, unde lumina soarelui se
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]