4,445 matches
-
istoria sa o filosofie a celor săraci, care visau că pot fi bogați și-i invidiau pe cei bogați, o filosofie a celor mai puțin inteligenți, care-i invidiau pe cei inteligenți. Semnul de egalitate dintre oameni a fost o utopie pe care oamenii nu au îmbrățișat-o niciodată cu adevărat. În esența lor pozitivă, morală, oamenii sunt mândri de diferențele dintre ei și sunt mândri, se bucură, că sunt unici. 6. Moneda țigară. Folosința banului în socialism Un handicap insurmontabil
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și falsă dilemă. Cum să folosească banul, care era instrumentul de bază al lumii capitaliste? Mai este nevoie de bani? Trebuie să dispară banul din economia și din viața oamenilor? Dacă da, când? Engels, dovedindu-și calitățile de filosof al utopiei, nu consideră banii ca aparținători ai economiei, ca suflet al economiei. El leagă în mod fals existența banilor de existența proprietății private iar concluzia în ce privește banii devine una logică: atunci când dispare proprietatea privată, dispar și banii: Când în sfârșit întregul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în piață sunt date de echilibrul/dezechilibrul cererii agregate în raport cu oferta agregată. Socialismul își propune o economie în care stabilitatea prețurilor să fie asigurată, iar echilibrul să fie obținut prin controlul permanent al cererii agregate și ofertei agregate. Ambiția socialiștilor, utopia lor, este aceea de a controla economia în interior, fără a deține un sistem complex de indicatori de semnalizare. Birocrația socialistă trebuia să realizeze un optim economic, în care cererea agregată să fie în permanență egală ofertei agregate. Pentru aceasta
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de producție. În economia socialistă factorii de producție sunt prezumați ca fiind abundenți, ori în realitate nu se întâmplă așa. Socialismul este doctrina economică a unei alte planete și a altor oameni. Este și din acest punct de vedere o utopie 1207. Controlul adecvat al resurselor nu a fost realizat niciodată de către socialiști. Nici măcar nu și-au propus acest lucru. Inadecvarea conducerii economiei la realitatea economică este una flagrantă. Din acest motiv, Mises numește economia socialistă ca fiind o "economie irațională
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ei, "pentru că sunt de țară", iar unii prieteni mai întreabă dacă nu știu pe undeva "un whisky original", pentru că trebuie să meargă la "cineva". 7. Natura umană în contradicție cu socialismul Am spus în nenumărate rânduri că socialismul este o utopie 1211. De fiecare dată am argumentat contextul respectiv, dar nu am spus ceea ce trebuie ținut mereu minte. Socialismul a fost o utopie pentru că s-a situat împotriva sau în afara naturii umane 1212. Socialismul crede, în mod eronat, că atunci când sunt
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la "cineva". 7. Natura umană în contradicție cu socialismul Am spus în nenumărate rânduri că socialismul este o utopie 1211. De fiecare dată am argumentat contextul respectiv, dar nu am spus ceea ce trebuie ținut mereu minte. Socialismul a fost o utopie pentru că s-a situat împotriva sau în afara naturii umane 1212. Socialismul crede, în mod eronat, că atunci când sunt parte a unei acțiuni economice, oamenilor le-ar păsa, din generozitatea, de ceilalți oameni. Ne aflăm într-o concurență și într-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
totul se desfășoară prin raportare la noi înșine. De aceea dimensiunea individuală, egoismul ființei noastre, ne va împiedica de la recunoașterea posibilității de a ne păsa de ceilalți, mai mult decât ne pasă de noi înșine. Un alt mit, o altă utopie, este aceea că oamenii au capacitatea de a deține lucruri în comun 1213. Freud arată cum "comuniștii cred că au descoperit calea eliberării de rău. Omul este, după părerea lor, mai presus de toate bun, el nu vrea decât binele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a trece peste aceste "egoisme" îi este omului imposibil. Operația pe creier și apariția omului nou este declarată ca fiind nereușită. Deși în acest sens experiențele sociale trăite după 1989 au pus în evidență niște surprize greu de imaginat. Remanența utopiei este pentru întreaga societate românească o sintagmă ce ne caracterizează extrem de bine. Când discut despre socialism și România, român fiind, trăit înainte de 1989, pixul are tendința de a se încălzi în mod justificat. S-a suferit mult în România. O
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dezvoltă în mod natural un nivel al moralei în concordanță cu complexitatea în care pășește. Civilizațiile umane simple au deținut o morală simplă. Azi morala este una extrem de complexă. Faptul de a reglementa viața socială, împotriva firii umane, rămâne o utopie. 8. "Direcția greșită" . Postsocialismul În toate sondajele de opinie realizate despre economia și societatea românească, nu există întrebare al cărei răspuns să preocupe într-atât de mult, ca cea legată de direcția în care merge România. În toate cazurile, nivelul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1964. Engels, Fr., "Principiile comunismului", în Marx, Engels, Lenin, Despre procesul revoluționar al edificării socialismului și comunismului, Editura Politică, București, 1979. Engels, Fr., Rolul muncii în procesul transformării maimuței în om, Editura Politică, București, 1970. Engels,Fr., Dezvoltarea socialismului, de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945. Faugère, J.P., Moneda și politica monetară, Editura Institutul European, Iași, 2000. Favier, J., Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001. Favier, J., Istoria banilor. Apariția omului de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Junimea, Iași, 1981. Nicolas Taleb, N., Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Fr., Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012. Nietzsche, Fr., Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 2012. Nozick, R., Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București,1997. Ortega y Gasset, J., Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Ortega y Gasset, J., Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 1994. Otovescu, D.-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010. Papuc, R., Economia publică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
până la nivelul de cunoaștere completă; cunoașterea și metoda științifică pot fi în principiu unificate. Metafizica probabilistică, Editura Humanitas, București,1990, p. 60. 24 "Anaxagoras a spus pentru prima dată că NÜS, adică rațiunea, cârmuiește lumea", Fr. Engels, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, Editura PCR, București,1945, p. 11. 25 Vezi și Liviu Voinea, Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză. O abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009, p. 21. 26 Idem. 27 Ibidem 28 Ibidem 29 Liviu Voinea, op. cit., p. 21
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
urmă bani? Acest lucru se întâmplă atunci când cineva depinde de o anumită materie până în pragul risipei, materie care este folosită mai întâi ca podoabă ...". Immanuel Kant, Metafizica moravurilor, Editura Antaios, București, 1999, p. 122. 399 Fr. Engels, Dezvoltarea socialismului, de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945, p. 15. 400 Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 38. 401 Hayek analizează banii ca liant universal în cadrul pieței. Vezi Nigel Dodd, Sociologia banilor, Editura Institutul European, Iași, 2002, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1075 Lucrare originală: Friedrich Hayek, The denationalization of money, Londra, The Institute of Economic of Aides, 1976. 1076 Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 2. 1077 Murray Rothbard desființează această idee numind-o "utopie". Iată ce spune: "Planul lui Hayek pentru denaționalizarea banilor este utopic în cel mai rău sens. Nu fiindcă este radical, ci pentru că nu ar putea merge" (Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, p. 4). 1078 www.mises.ro 1079
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fără "conștiință" istorică; ei se comportă de la bun început ca și cum ar aparține trecutului, ca și cum, sosind în acest ceas, ar ține deja de fauna de odinioară", în Revolta maselor, Editura Humanitas, București, 1994, p. 115. 1129 Friedrich Engels, Dezvoltarea socialismului. De la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945, p. 14. 1130 Anthony Giddens, A treia cale, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 25. 1131 K. Marx, Fr. Engels, Opere alese în două volume, vol. II, București, ESPLP, 1955, ed. a II-a, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1131 K. Marx, Fr. Engels, Opere alese în două volume, vol. II, București, ESPLP, 1955, ed. a II-a, p. 126. 1132 Apud S.B. Kan, Istoria ideilor socialiste, Editura Politică, București, 1964, p. 103. 1133 Friedrich Engels, Dezvoltarea socialismului. De la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945, p. 15. 1134 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro p. 10. 1135 Vezi și Cap. 8, partea a II-a, "Egalitate, invidie, exploatare etc" din lucrarea lui Robert
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
București, 1945, p. 15. 1134 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro p. 10. 1135 Vezi și Cap. 8, partea a II-a, "Egalitate, invidie, exploatare etc" din lucrarea lui Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 285-329. 1136 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 88. 1137 Ibidem. 1138 Ibidem. 1139 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 1140 Problema egoismului în viața personală și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964, pp. 18-19. 1142 Pentru o analiză a conceptului de dreptate socială și implicațiilor și modului de realizare, în acord cu natura umană. Vezi și Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, partea a II-a, cap. 7, pp. 198-228. 1143 Friedrich Hayek, "Drumul către servitute", Editura Humanitas, București, 1997, p. 147 1. Pentru Engels, întreaga istorie umană este istoria unor lupte de clasă. Ca și cum oamenii s-ar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de cultură generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 423. 1149 V.I. Lenin, Noua politică economică și sarcinile comitetelor pentru educație politică, ESPLP, București, 1954, p. 12. 1150 Ibidem, p. 13. 1151 Ibidem, p. 14. 1152 Friedrich Engels, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945, p. 12. 1153 Ibidem . 1154 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 120. 1155 Ibidem. 1156 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
societatea socialistă, www.mises.ro, p. 17. 1209 Ibidem 1210 Hans Hermann Hoppe, Pledoarie economică și etică pentru secesionismul european, www.mises.ro, p. 2. 1211 Nu există o scriere care să demonstreze mai clar că socialismul a fost o utopie, în afara Declarației Universale a Drepturilor Omului, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la Palatul Chaillot din Paris, vineri 10 decembrie 1948. Odată cu acest document începe adevărata globalizare, cea spirituală, a lumii în care trăim. După acest document orice om
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mare la dispoziție încât ar putea să-și satisfacă în întregime prin acțiune orice dorință, atunci ar putea să folosească aceste resurse fără nici o grijă". Ludwig von Mises, Socialismul..., www.mises.ro, p. 72. 1217 Friedrich Engels, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945, pp. 24-25. 1218 Sigmund Freud definește fericirea ca fiind "o satisfacere mai degrabă imediată a nevoilor care au atins o mare tensiune, ceea ce prin natura sa nu este posibil decât sub formă de fenomen
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
vision, d'une pârtie ou de l'autre de la " barricade " qui sépare leș sourciers et leș ciblistes. Par să conception traductive qui s'appuie sur la linguistique, Jean-René Ladmiral se situe parmi leș ciblistes. Critiquant ce qu'il appelle " l'utopie sourcière de la traduction "124, le traductologue nie l'existence d'une traduction purement sourcière, invoquée, selon lui, par leș adeptes du " littéralisme en traduction " : " Ainsi serait-on ramené à l'immémoriale question du littéralisme en traduction ! et nous devrons renvoyer le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
observe Georgiana Lungu-Badea, leș interférences culturelles entre leș langues " ne résolvent que partiellement le transfert linguistique et culturel "261. Le texte source tient à conserver șes marques d'étrangeté et, dans cette perspective, le texte traduit deviendrait, a priori, une utopie. Pour Georgiana Lungu-Badea, l'obstacle majeur dans le transfert culturel est ce qu'elle appelle le " culturème ", et qu'elle définit comme " un énoncé porteur d'information culturelle ou une unité culturelle de taille variable, identifié dans le texte source
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
peut imposer să problématique dans le monde contemporain. Reine Meylaerts soutient qu'il faut abandonner en traductologie le paradigme néo-romantique de la culture source et de la culture cible, parce que la culture monolingue, définie par des frontières très précises, est une utopie. Le nouveau concept qui devrait être pris en considération est celui d'" interculture ", qui suppose l'effacement des distinctions entre leș notions de source et de cible : La culture monolingue est une chimère. L'idée de (deux) communautés monolingues localisées
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poésie est une forme pour laquelle îl est nécessaire de trouver une forme équivalente lors du processus traduisant "650. Ce " puritanisme ambiant en matière de forme, ce qu'on peut appeler le "poétiquement correct" "651 s'avère être, pourtant, une utopie 652 ; la solution ne réside pas dans la pure équivalence formelle, mais plutôt dans la recherche de l'équivalent culturel et/ou temporel le plus proche possible.653 L'identité de l'œuvre-source, y compris să forme, ne peut, de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]