7,058 matches
-
clasate în ordine descrescătoare, primele citate fiind cele mai bogate. Capitolul 2 Oxidarea și oxidanții Oxidarea, un fenomen cotidian Toate produsele chimice și organice, metalele, cauciucurile, uleiurile, fructele și legumele și, de fapt, aproape toate alimentele se alterează și se uzează. Prin ce fenomen? Pur și simplu prin oxidarea în contact cu aerul. Mai precis, în contact cu oxigenul (O2), care reprezintă aproximativ 20% din aer. Ne dăm seama ușor de fenomenul de oxidare atunci când uitam o bucată de măr într-
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
apele sau aerul. Dacă le face plăcere să devoreze carnea unui animal pe care viața l-a părăsit, dacă au nevoie imperioasă de hrană, Înseamnă că foamea lor niciodată domolită, mereu renăscândă, este semnul unei creaturi ale cărei forțe se uzează și se epuizează Încetul cu Încetul, care este sortită oboselii, Îmbătrânirii și morții. Mulțumindu-se cu fumul de oase, trăind din mirosuri și parfumuri, zeii dovedesc că aparțin unei rase a cărei natură este cu totul alta decât a oamenilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul român”, unde îi apar cronici satirice, fanteziste, literare, scriitorul își caută cu înfrigurare uneltele, recurgând la formule și scheme hazlii din gazetele umoristice ale momentului. El practică acum un comic alert, ușor, compunând „gogoși”, „curiozități”, „zigzaguri”, uzând de alegorii și de hiperbola dibaci meșteșugită, debitând cu vioiciune anecdote uneori pipărate, chiar licențioase, strecurând ironii subțiri sau pline de echivocuri. De la zeflemea la caricatură și până la sarcasme, saltul, sub masca jovială și puțin cabotină, se produce pe nesimțite
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
nestingherite, urmărite secvențial, după cum apar și dispar fără relație și consecință, astfel încât legăturile lor de rudenie se legitimează doar prin simpla purtare a aceluiași nume. Rezultă o tipologie a mahalalei îmburghezite, agrementată cu elemente ale legendarului, așadar o mitologie socială. Uzând de tehnicile epice tradiționale, C. introduce în roman personaje și locuri istorice la care adaugă, pentru sporirea verosimilității, documente de epocă, citate din presa vremii, glose folcloristice din Bărăgan. C. asociază „amurgul levantinilor” (al unei mentalități fanariote, mai degrabă) cu
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
unei experiențe complexe de rescriere. În topografia critică actuală, C.-P. identifică patru dintre direcțiile sale fertile: critica orientată spre activarea cititorului (reader-reponse criticism); deconstrucția de inspirație galică, patentată metodologic peste Ocean; critica de orientare feministă; în fine, lectura care uzează de grila semioticii culturale pe linia Bahtin sau Foucault. Evaluându-le comparativ, autorul observă că prima - în pofida extensiei și a armăturii teoretice de care dispune - nu reușește, cel puțin deocamdată, să racordeze semnificativ convențiile de lectură cu factorii sociali și
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
mese cuvioase, temeinicele arme răzășești, soboarele celeste și ierarhii de îngeri (ce zic din alăută și cobuz), lăsând să cuvânteze, în semnele naive, bestiarul. Spirit pasionat, neliniștit, protagonist al unui episod „renascentist” în frământatul și contradictoriul Răsărit, C. însuși (ce uza de o „frumoasă limbă românească” în redactarea actelor curente) este citat, ca autor de imnuri (în slavonă), și printre precursorii poeziei cultice la noi. Ierarhul își intitula ruga penitentă cu un suspin învolburat patetic, Vers de plângere al omului căzut
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
volumul de versuri Morții (1922). Ca poet, B. este sensibil influențat de simbolism, de care neputându-se desprinde, vădește o carență de originalitate. Fii fericirea mea! (1923), Zoologice (1941) și Thalassa (1941) (ultimele două premiate de Academia Română), Acropole (1945) - toate uzează de aceleași motive: marea, momentul despărțirii, țipătul dezolant al pescărușului, ploaia, corabia care se îndepărtează. O oarecare distanțare de poetica simbolistă se simte în volumul Zăpada mieilor (1944), dar timbrul redevine puternic bacovian în Lacrimile pământului (1944). În acest volum
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
Dintele poate fi considerat și un calendar biologic, în prima parte a vieții, ne atestă „adevărata” vârstă (cea biologică), este un subsistem „numărat” și construit bucată cu bucată (numărul lor este prescris exact în zestrea genetică). Faptul că dintele se uzează cu vârsta a constituit o sugestie pentru interpretarea îmbătrânirii ca fenomen de uzură, dar uzura este caracteristică fiecărei epoci culturale și fiecărui tip antropologic (Firu). În concluzie, putem spune că dantura (și „mușcătura”) au un grad de singuralitate de specificitate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
personal la noile cerințe de piață, restructurări, retehnologizări etc. Prefigurându-se o serie de transformări tehnice și organizatorice, formarea profesională rămâne și pentru viitor o pârghie importantă a flexibilizării factorului muncă și a ocupării. În condițiile actuale , agenții economici pot uza de mai multe forme de pregătire și perfecționare: stimularea personalului pentru a urma cursuri de pregătire în afara întreprinderii, în grupuri școlare afiliate, în alte instituții de învățământ în paralel cu desfășurarea programului de lucru curent; participarea personalului la cursuri cu
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
a trădat Singur." Rege prins". CHALKIDIAS (aparte) Ce lipsă de prudență. LAIS Stând ascuns, Toate câte le vorbirăm în auzu-i au ajuns Și ce zice el acuma este prefăcătorie. BOMILKAR Da, se vede cumcă iarăși a crezut de datorie Să uzeze de-o vicleană stratagemă, ce nici eu N-am putut să o descopăr. Preafrumos, tânărul meu, Renegarea cea de sine dovedește acea mărime Rar-a sufletului care a putut să te anime, Deci ferice de femeia în a căreia favoare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de-a ataca Constantinopolul și de-a reinstala pe exîmpăratul Balduin II, care trăia încă. Episcopii săi, nefiind tocmai favorabili unei asemenea schimbări de lege, el le lămuri că chiar cu ocazia unor primejdii cu mult mai mici s-au uzat de acest mijloc și că nici astăzi nu e o altă cale de scăpare, căci aceasta-i singura nadă cu care se prinde papa și cu care se poate câștiga în favorul ocrotirii grecilor. Deși clerul grec se zbătea cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la marginile Cumaniei și dincolo de Dunăre contra bulgarilor, totuși împrejurarea că curând după aceasta ținutul Severinului primi în frunte-i bani ungurești (adecă comandanți de granițe) și fu prefăcut în banat (ținutul unei comande de granițe) dovedește că ei au uzat puțin timp de drepturile lor. Cumania proprie, adecă Moldova și Valachia, cu toate că li se hărăzise, pare a nu fi fost în posesiunea și uzufructul lor decât prea puțin sau deloc. Puținele trupe auxiliare adunate prin stăruințele papei de pe la potentații străini
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în Valachia, dar și în vremea înaintării lor în țările învecinate de-a lungul Dunării sau nu departe de ea, Mircea va avea să deie proviziile trebuincioase în măsură îndestulă pentru plată și restituire de cheltuieli, în cazul din urmă uzând de calea pe apă a Dunării și numai întrucît transportul va fi cu putință. 173 {EminescuOpXIV 174} 4. Acei soldați, slujitori sau furieri ai regelui maghiar cari ar fi opriți de-a pleca din cauză de boală și răni sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totdeuna ea este o logică a părerei numai, adică dialectică. Căci ea, ne-nvățîndu-ni nimic asupra cuprinsului cunoștinței, ci dîndu-ni numai condițiile formale ale acordului cu inteligența, care afară de acestea e-n privirea obiectelor cu totul indiferent, strania exigență de a uza de ea ca de-o unealtă (organon), pentru a lărgi după cum se pretextează cunoștințele sale și a le întinde, desigur că nu avea alt capăt decât o limbuție cu care daca vrei susții, daca vrei combați cu-o aparență oarecare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau la o altă reprezentație despre el (fie aceasta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
categoria sofismelor numite de confuzie, al căror scop este de-a întuneca discuția, când aruncând ridiculul și discreditul asupra gândirii altuia prin mijlocul a o seamă de cuvinte ***, când făcând a se lua obstacolul drept cauză; exagerând consecințele unei obiecțiuni; uzând de petitio principii și de termeni ambigui sau impostori, de distincțiuni simulate, de false aplicațiuni, de false asemănări. O altă categorie de sofisme, numite de autoritate, cuprinde pe acelea care consistă în exploatarea prejudițiilor, atribuind cutării sau cutări opiniuni o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să ia note mari, "pentru că altfel o faci pe mama să plângă". În fine, pasul 3 nu face decât să transpună apelul emoțional din zona concret-individualului (,,americanul care suferă") în zona valorilor general acceptate (,,lumea civilizată care suferă"). Spectacolul ideologiei uzează un mecanism simplu: transformarea dramei Americii în drama lumii întregi. Nu există politici antiteroriste universal aplicabile în democrații. Fiecare conflict care implică acțiuni teroriste are caracteristici proprii. Pentru a pregăti un răspuns potrivit și eficient, va trebui ca fiecare guvern
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
de semnificație faptul că această temă a fost preluată în colinde - poezii rituale ce se cântă în preajma schimbării anului, atunci când omul, natura, Cosmosul întreg se reînnoiesc. O reînnoire care presupune două momente esențiale : 1. regresiunea în Haos a vechiului Cosmos, „uzat”, „îmbă- trânit”, „lipsit de vigoare” ; și 2. regenerarea unui Cosmos nou, capabil să perpetueze existența. Colinda nu este pentru mentalitatea populară doar „o frumoasă datină din străbuni”, ci un act ritual obligatoriu prin care Cosmosul este menținut ad infinitum pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scăpat de-am adurmit Iuda cheia mi-a furat Și în rai că s-a băgat (12, p. 87). Cu toate că este vorba de un motiv auxiliar, mă voi opri în treacăt asupra primelor patru versuri din fragmentul citat. Poetul popular uzează aici de un artificiu epic pentru a face legătura și a „înmuia” trecerea bruscă de la imaginea anterioară („desfrâul divin”) la cea ulterioară (anunțul Sf. Petru). Dar aici este implicată și credința populară în virtuțile magice ale cuvântului. O credință atât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
anului) și ziua când a avut loc creația lumii. Era ziua în care se producea „renovarea Creației” (Al-Biruni) și în care regele proclama : „Iată o nouă zi, a unei lumi noi, a unui an nou. Trebuie renovat ceea ce timpul a uzat” (Dimasqi) (vezi 20, pp. 80 și urm. ; 31, pp. 336-337). Nu este locul aici să trec în revistă ceremoniile de An Nou în care era reactualizată cosmogeneza pe baza unor scenarii mitico- -rituale tipice, atestate atât la populațiile de cultivatori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
războinic al zeului (eroului) precedă, dublează sau urmează unui gest magic. O situație insolită, dar care devine logică în urma considerațiilor de mai sus, este aceea în care efectul acțiunii zeului sau eroului este strict magic, cu toate că, în cadrul înfruntării cu monstrul, uzează de o armă strict războinică. Este cazul eroului de colindă, care leagă zeul „cu cordița arcului”, a Sfântului Ilie care, în colinda pe care o comentăm, amorțește și leagă pe Iuda folosind fulgerul ș.a.m.d. în legenda apocrifă, pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar și pentru deosebitele valențe mitice și semnificații simbolice care zac „ascunse” în urzeala scenariului ei. Valențe și semnificații care apar în adevărata lor lumină doar dacă sunt receptate în contextul ritual în care colinda este cântată (regenerarea Timpului/Cosmosului uzat). Dar și reciproc. Așa cum am văzut, abia anumite motive mitice din scenariul colindei sunt în măsură să dea coerență textului și contextului mitico-ritual și să reveleze sensuri uitate ale unor credințe și practici rituale specifice sărbătorilor de iarnă. Dat fiind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să revin la solomonar cu observația că gesturile acestuia nu sunt totuși exclusiv (ci doar predilect) magice. Câteva arme din recuzita sa (topor, bâtă, bici), precum și unele gesturi aparent minore ni-l prezintă pe solomonar ca fiind un erou care uzează nu numai de mijloace magice, dar și de cele războinice. „Când vreau să porniască în văzduh, [solomonarii] stau la marginea iezerului cu o carte în mână, din carea citesc, apoi cu un cârlig [= bâtă încovoiată] și cu un frâu. Dacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de acțiuni („magice” și „războinice”) era mai echili- brată decât ne-o prezintă legendele și credințele culese în secolul al XIX-lea. În urmă cu două milenii și jumătate, de exemplu, geții (cu siguranță preoții acestora) alungau norii (balaurii) furtunii uzând simultan de două mijloace apotropaice distincte : săgetarea - gest „războinic”, și proferarea de amenințări (descântece) - gest „magic” (Herodot, Istorii, IV, 94). Traian Gherman (8, p. 137) și, după el, Traian Herseni (5, p. 18) au susținut că „balaurii joacă un rol
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită (30, p. 536). Până în acest punct al scenariului, armele „voinicești” nu-și găsesc rostul. Eroul uzează exclusiv de arme „magice”. Textele subliniază în mod expres această idee : De-mi aduce leu legat, Leu legat nevătămat, Nici în puști că nu-i pușcat, Nici în săbii nu-i tăiat (29, p. 71) ; sau C-aduce [în târg
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]