3,885 matches
-
Putem afirma că se poate ajunge la sentimente de frustrare și blazare, la tensiuni și conflicte sociale, la mediocrizarea societății. Simpla ignorare a creativității unei persoane de către membrii comunității, are efecte inhibatoare asupra spiritului creativ, iar cei care inhibă cu vădită intenție, dovedesc că nu cunosc locul și rolul unei noi dimensiuni furnizate de creație, nu vor înțelege că munca de creație este compatibilă cu anumite trăiri psihice ale individului, că duce la supoziție și mai târziu la certitudine. Creativitatea se
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Al. Bibescu, Const. Argeșeanu, Valentin Strava, Gheorghe I. de Ferenczy, Vasile Bucur ș.a. Un loc important se acordă operei lui Octavian Goga și figurilor importante din trecutul Transilvaniei (Ion Inocențiu Micu-Klein, Vasile Lucaciu, George Coșbuc ș.a.). Revista se caracterizează prin vădita încercare de apropiere româno-maghiară, făcându-se numeroase traduceri dintr-o limbă în alta. Astfel, sunt publicate în maghiară poezii de Octavian Goga (Ultima poezie), Nichifor Crainic (transpunere de Franyo Zoltán), Ion Pillat, G. Bacovia, iar în limba germană se tălmăcește
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
strădui să facem pe cât ne va sta în putință un ziar de informație vrednic de stima cititorilor”. Acest deziderat va fi însă împlinit doar în parte, întrucât, apărută în răstimpul ce a urmat lui august 1944, publicația va avea o vădită tentă prosovietică și prosocialistă, fiind printre primele care lasă să se întrezărească semnele epocii comuniste. Tonul este dat de editorialele directorului, chiar și atunci când abordează eseistic teme mai generale (Factorul simpatetic, Cărturarii, Lucrătorul, Patrioți și patriotarzi, Italia), dar mai ales
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
Ovidiu Bârlea observă că U.-D. „s-a ținut destul de aproape de oralitatea folcloristică. Se vede la tot pasul cum țâșnește formularea populară, anumite exprimări caracteristice. Fraza este în genere simplă, neîncărcată de ornamente și perioade lungi, încât se citește cu vădită plăcere”. Culegeri: Din literatura poporană, vol. I: Poezii poporane, vol. II: Povești din popor, Lugoj, 1909-1910, vol. III: Glume din popor, Timișoara, 1910; Minciuna minciunilor. Povești culese din Banat, București, 1968; Poezii și basme populare din Crișana și Banat, pref.
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
autorul a două romane. Prințul marelui puțin (1971) are un caracter marcat confesiv, evocare sentimentală a iubirii ingenue, patetice a protagonistului, melancolic, neînțeles de femeia matură, capabilă de a trăi aventura, nu însă și de a realiza marea dragoste. Cu vădite inserții autobiografice, textul include amintiri despre întâmplări extraordinare din tinerețea personajului, petrecută la țară, în munte, despre țărani și mineri care dau senzația purității, a vitalității și a setei de a trăi. Intervin, de asemenea, descrieri dezabuzate privind viața literară
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
moare un rilke/ mă moare pe mine/ Undeva soare în noapte/ mă sare pe mine” (Semnalul nopții fără dragoste). Mai apropiat de forma tradițională este U. în poezia apărută ulterior, prin izbânda apolinicului la nivelul expresiei lirice și printr-o vădită preferință pentru construcția fixă: sonetul. Volumul de versuri Presentimente. Postsentimente (1993) cuprinde piese antume și postume, prima parte incluzând ciclurile Așteptam secunda, Căderi în golul inimii, Vino, tâmplă lângă tâmplă, Un cer fără coloane, În ceas dens, câteva poeme din
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
după ce fusese „implicată” cu creștinismul. Asimilarea de tip nonconflictual pe care circumstanțele o asigură lămurește conviețuirea în cultura noastră a elementelor laice cu cele religioase, sprijinite de o tradiție încă puternică. Se poate înțelege astfel de ce Udriște Năsturel, cărturar cu vădite simpatii pentru Contrareformă (a tălmăcit din latină și slavonă scrierea religioasă de mare faimă De imitatione Christi, discuta cu emisarii Romei posibilitatea unor „aplatizări” ale diferențelor de dogmă între catolicism și ortodoxie, și-a dat copiii să învețe la școli
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
în toate manifestările lui se arată lamentabil. Înfumurat, [...] teatral, protector fără să i-o fi cerut, lipsit de nuanțele pe care le înmuia atât de bine în artă, insuportabil chiar când era binevoitor, protocolar, clătinându-se între aroganță și politeță vădit superioară, curtenitor cu femeile, serenissim cu oricine, în atitudine, în vorbă și tăcere. Iată contrastul dureros, divorțul aproape, între artist și om, ce m-a abătut repede de la priveliștea jalnică a acestei dizarmonii intime, iar ca memorialist, mult mai târziu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
concurență crâmpeielor de jurnal prea puțin incitant și abundentelor notații disparate, multe de o fadoare deplină. Expresie a unei stări de spirit proprii întregii generații a războiului, era în firea lucrurilor ca poezia lui S. să facă școală, exercitând o vădită influență asupra unor debutanți precum Constant Tonegaru, Radu Teculescu, Tudor George, Gheorghe Chivu, George Mărgărit, Teodor Pâcă, poate și Geo Dumitrescu. Cât despre poemele dramatice, acestea sunt construite, integral sau în parte, din material de basm, fără a versifica însă
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
, publicație apărută la Cluj, săptămânal, la 20 martie și la 27 martie 1932. Director: Petre Nistor. T. este o revistă cu accente moderniste în plan literar și, din punct de vedere ideologic, cu vădite simpatii față de comunism și de Uniunea Sovietică. Colaborează cu versuri Emil V. Câmpianu, Jean Draga, Ion Th. Ilea. Poeme în proză dau Petre Nistor și Ioan Țânțaș. Recenziile sunt semnate de Emil V. Câmpianu și de Petre Nistor. Tot Emil
TANGENTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290058_a_291387]
-
a încercat să se acorde o mai mare atenție cunoașterii și protecției mediului înconjurător, rezultatele, în prezent,nu sunt pe măsura așteptărilor. În afară de măsurile pur tehnice sau de cele de ordin legislativ care privesc protejarea mediului, se impune,în mod vădit, formarea unei conșțiinte ecologice deoarece gravele obstacole care continuă să rămână încă în fața adoptării unei mentalități ecologice sunt determinate de tratarea mecanicistă a raporturilor dintre fenomenele sociale și cele ecologice. Există oameni de știință care, pe bună dreptate, își exprimă
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
atitudini. Este un factor de dezvoltare a personalității individului. Are în vedere toate produsele elevilor și progresul înregistrat de ei de la o etapă la alta. Portofoliul relevă nivelul general de pregătire, rezultatele excepționale obținute la anumite discipline, interesele și aptitudinile vădite, capacitățile și competențele formate, precum și dificultățile de învățare. Portofoliul este o metodă de evaluare recentă în activitatea cadrelor didactice, dar care își face simțită prezența din ce în ce mai mult. Deși termenul a fost împrumutat din artele plastice, e transferat în pedagogie și
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
cele mai sensibile la factorii psihotraumatizanți, manifestînd uneori agresia și fără ofensă. În unele perioade ale vieții, aceștea sunt foarte cilălitori, furioși, excitabili. În acest timp tensiunea afectivă poate apare și la ei crește În intensitate fără vre-o cauză vădită. (autohton). Și Într-un caz și În altul această tensiune atingînd apogeul se descarcă printr-o arupție puternică În vremea căreia se comit actele agresive. Spre deosebire de alte tipuri de personalități patologice la aceștea actele agresive poartă un caracter mai violent
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
stat, Întrucât, acum, poate mai mult ca oricând, cultura rusă a moldovenilor din Rusia a căpătat o semnificație politică, deoarece unirea Moldovei cu Valahia și formarea unui principat aproape neatârnat și puțin binevoitor pentru noi produc o acțiune de atracție vădită și la vecinii moldoveni din Basarabia” <ref id="7"> 7 Ibidem, p. 220-221. </ref>. Se pare că este primul semnal de alarmă tras de un Înalt demnitar rus de la centru, În legătură cu o posibilă pierdere a Basarabiei, În urma amplificării unei mișcări
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Îndeosebi dintr-acelea care erau intens difuzate În Transilvania. Cenzorul mai trebuia să strângă și informații despre basarabenii care primeau astfel de literatură. Se urmărea cunoașterea localităților, a grupurilor sociale și a partidelor politice În care se manifesta cel mai vădit „interesul față de România și tot ce e românesc”, față de ideea României mari și față de cultura română. În legătură cu aceasta urma să se stabilească dacă mai persistau „simpatiile românești ale basarabenilor” ori dacă se intensifica sau nu procesul de asimilare a populației
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
cu caracter stereotip și efect persuasiv a unor teme slogan ale ideologiilor statului totalitar de tipul dictatura proletariatului etc.; Aserțiunea constând în prezentarea parțială numai a unui aspect convenabil al lucrurilor, într-o anumită imagine, în mod deliberat cu scop vădit propagandistic, Apelul la autoritate, cu rol de model exemplar de urmat: modele religioase, figuri politice, personaje istorice, eroi etc. Efectele acestor mecanisme psiho-sociale vor face ca în timp să schimbe realitatea socială firescă înlocuind-o cu un stat artificial în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dar focalizate pe înșiruirea tehnicii discursului -, care era înțeleasă larg și profund ca o artă a formării integrale a personalității 7. S-au păstrat uimitoarele manuale ale acelor Rhetores latini minores 8 din secolul al V-lea care, în chip vădit, nu urmăreau doar asimilarea unor tehnici de argumentare și persuasiune, ci construirea acelei personalitas universalia, cu cunoștințe vaste și priceperi în toate domeniile culturii și activității practice, vizată și de paideia elină. Rhetores latini minores stabileau cum să înveți diversele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
el numea „presupunerile vagi” (vague guesses), înlocuindu-le cu obiective precise. A procedat pragmatic, aproape cinic, concepând școala ca o întreprindere productivă care trebuie să funcționeze rentabil. În 1918, Bobbitt a formulat numai principiile planificării curriculare, fiind inspirat, în mod vădit, de Frederick Taylor 10. În 1924 a publicat lucrarea How to Make a Curriculum, prin care arăta calea de transpunere în practică a acestor principii. Taylor teoretizase așa-numitul management by objectives. Bobbitt a propus o tehnologie a construirii și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
categorii de teorii și tehnici: analiza situațională; teoria tehnologică a obiectivelor; tehnicile de selecție a conținuturilor; teoria experiențelor de învățare; teoria evaluării și aprecierii performanțelor de învățare. A rezolvat un fel de teorie generală și abstractă a construirii curriculumului, cu vădite ambiții de universalitate. Modelul lui McGee este, după opinia sa, aplicabil la toate nivelurile învățământului și în orice condiții socioculturale. El nu este liniar, dar nici ciclic. McGee consideră că suportul oricărei dezvoltări curriculare trebuie să fie „dinamica oricărui proces
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățare spontană. În acest fel se părea că „visul de mărire științifică” al pedagogiei fusese împlinit cu aceleași metode obiective verificate ale științelor experimentale și pozitive. În aceeași perioadă s-a născut „tehnologia educației” (educational technology). Era o expresie cu vădite conotații „inginerești”, impusă de Robert Mills Gagné. Acesta publicase în 1966 ambițioasa lucrare The Conditions of Learning, care a fost reeditată în 19709. El „scotocise” în puzderia de teorii behavioriste ale învățării, realizate pe baza unor cercetări experimentale, pentru a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și a diferenței (theory of place and difference); c) teoria genurilor (gendre theory); d) sincronismul lui C.G. Jung; e) curricula ecologiste; f) cultura populară (popular culture); g) cercetarea calitativă (qualitative research). Acest „heptameron al gândirii politice curriculare” este, în mod vădit, bizar. În orice caz, îi lipsește un criteriu rezonabil de distingere a celor șapte componente și logica după care ele s-ar constitui într-o gândire unitară. Este însă posibil ca autorii să-și fi zugrăvit astfel „monstrul care aduce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educaționale. Această absurditate este evidentă în explorarea experimentală a fenomenelor și proceselor educaționale, în special în cercetările behavioriste asupra învățării. Spoliată de conștiință, educația decade în dresaj. Și nu este nimic mai semnificativ, în trista istorie a pedagogiei experimentale, decât vădita simpatie a exploratorilor învățării pentru experimente de laborator pe cobai, porumbei, găini, maimuțe etc. Este vorba aici despre o nedreptate făcută omului și pedagogiei: omului, pentru că a fost „retrogradat” într-o condiție inferioară, infraumană; pedagogiei, pentru că a fost obligată ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
revoluției științifico-tehnice. „Cultura realistă” s-a multiplicat în numai un secol de câteva ori - întrerupând orice comunicare cu „cultura umanistă”. Prăpastia s-a adâncit și cele două culturi au devenit lumi antagonice. Trăim, de fapt, o adevărată catastrofă paideutică - rezultat vădit al obsesiilor epistemice unilaterale și univoce ale gândirii moderne. Așadar, postmodernismul poate fi considerat o reacție de revoltă împotriva acestei „evoluții cu ochelari de cal”. O realitate care a devenit evidentă la sfârșitul secolului XX. După Wilson, gândirea modernă, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Este aprecierea lui Brent Wilson; ea trădează, intenționat sau nu, o „gândire modernă” care nu reușește (sau nu vrea) să se conecteze la modul de a gândi al postmoderniștilor. Definiția „instruirii bune” pe care el o agreează este, în chip vădit, formulată modern, în termenii clasici ai designului instrucțional și curricular. Dar ea i s-a părut suficientă pentru a anula câteva dintre criticile aduse de postmoderniști designului modern. Un exemplu îl constituie acuza că designul instrucțional limitează alternativele metodologice și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
accentul puternic pus pe învățământul informativ (nu formativ!) - socotite condiții sine qua non pentru supraviețuirea și progresul Americii în societatea informatizată. S-ar putea spune, cu o vorbă românească, că „americanii s-au pus cu burta pe carte”. În chip vădit, noul curriculum american valorifică tradițiile marelui învățământ european de dinaintea deschiderii prăpastiei culturale dintre umanism și realism. Este semn că paideia renaște. Europenii (și românii) ar avea multe de învățat din acest document excepțional. S-ar putea ca el să susțină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]