1,546 matches
-
pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar, județul Constanța Locul unde este situat Anexa 7.12 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Constanța, județul Constanța, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Constanța
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Constanța, județul Constanța Locul unde este situat Anexa 7.13 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut, județul Mureș, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut, județul Mureș Locul unde este situat Anexa 7.14 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad, județul Arad, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Creșterea Bovinelor Arad, județul Arad Locul unde este situat Anexa 7.15 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Tîrgu Mureș, județul Mureș, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Creșterea Bovinelor Tîrgu Mureș, județul Mureș Locul unde este situat Anexa 7.16 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor Șercaia, județul Brașov, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Bubalinelor Șercaia, județul Brașov Locul unde este situat Anexa 7.17 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuieni, județul Bacău, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Caprinelor Secuieni, județul Bacău Locul unde este situat Anexa 7.18 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, județul Dolj, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, județul Dolj Locul unde este situat Anexa 7.19 Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Cluj-Napoca, județul Cluj, aferente construcțiilor proprietate privată a statului, cele aferente construcțiilor valorificate în baza Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, precum și cele aferente construcțiilor proprietatea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
prevăzute la alin. (1), autoritatea administrației publice locale pe teritoriul căreia se află construcțiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, iar imobilele pot fi trecute din proprietatea publică în proprietatea privată și valorificate, în condițiile legii. ... Articolul 39 Toate construcțiile proprietate particulară, realizate în condițiile prezentei legi, se declara, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitățile subordonate acestora, după terminarea lor completă și nu mai târziu de 15 zile de la data
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
prevăzute la alin. (1), autoritatea administrației publice locale pe teritoriul căreia se află construcțiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, iar imobilele pot fi trecute din proprietatea publică în proprietatea privată și valorificate, în condițiile legii. ... Articolul 39 Toate construcțiile proprietate particulară, realizate în condițiile prezentei legi, se declara, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitățile subordonate acestora, după terminarea lor completă și nu mai târziu de 15 zile de la data
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
1981 și fiind retrogradată în 1990. La FC Olt au evoluat jucători cunoscuți ca: Dorinel Munteanu, Victor Pițurcă sau Dan Petrescu. Acum echipa joacă în liga a 4-a. Casa natală a fostului președinte Nicolae Ceaușescu este singurul monument turistic valorificat. Hotelul "President", situat în apropierea DN65 (E574) - 4*, căruia i se adăuga o serie de hanuri și moteluri asigură cazarea în zonă. Pe malul lacului Rusciori, la 5 km N de centrul orașului, se află complexul turistic "Rusciori" care oferă
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
o mândrie a tuturor. Dacă prunii bătrâni au început să dispară din cauza vechimii lor, noi livezi tinere se ridică pe dealurile caselor. Izvoarele de apă sulfuroasă ce se găsesc în punctele: Bucică, Lățești și Moarea, dacă ar fi exploatate și valorificate ar aduce mari îmbunătățiri în dezvoltarea comunei Vârfuri.
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiana își mai păstrează încă înfățișarea ei de altădată, dar este larg deschisă către sud-est, unde se întinde țarina cu pășuni, fânețe și terenuri agricole, valorificate complex de către populația locală. Comună Dobrovăț se află la circa 25 km de centrul orașului Iași. La sud și la vest se mărginește cu comunele Codăești și Tăcută din județul Vaslui, la nord-vest cu comunele Grajduri și Ciurea din județul
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de râul Mureș (cu debitul mediu de circa 80 m3/s) și de pârâul Valea Pețelcii (cu regim semipermanet pe aproape întreaga lungime a cursului); c) vegetația forestieră inițială (păduri nemorale) a fost înlocuită cu pajiști secundare xerofile și mezoxerofile valorificate ca fânețe și pășuni; d) soluri cu fertilitate medie (pseudorendzine, brune eu-mezobazice, negre clinohidromorfe și aluviale) utile pentru cultivarea plantelor. Pețelca, sat de agricultori români, a fost atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1264, sub numele de terra Bolcholka
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
și la bazinele de nămol, împărțite în două categorii: pentru bărbați și pentru femei. Aici vin oameni din satele din jur și din alte localități care locuiesc la hotelul primăriei și la pensiunile din Bala. Ștrandurile Apă termala a fost valorificata prin construirea a trei ștranduri de dimensiuni și adâncimi diferite, care sunt deschise pe toată perioada lunilor de vară, începând din mai și până în septembrie. În zilele de duminică și la sărbători, la aceste ștranduri vin cetățeni din toate colțurile
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
construite în pădure pe moosia boierului Grigorica Raioseanu. Cu timpul ei nu au mai părăsit aceste locuri datorită bunei înțelegeri cu boierul dar și datorită faptului că aici au asit lemnul necesar pentru a produce unelte de utilitate casnica care valorificate le asigurau existența. La început această mică așezare purta numele de Rudari și aparținea de comună Saele. O dată cu noua împărțire administrativă și cu schimbarea denumirii unor localități această așezare a luat denumirea de Prundu (satul era așezat pe un prund
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
electrică, iar marile lacuri tectonice pentru navigație și pescuit. Principalul râu al Armeniei este Arax cu lungime totală de 1.070 km. Face graniță cu Turcia pe cca. 130 km. Râurile Armeniei au un important potențial hidroenergetic, în mare parte valorificat. În zona montană apar numeroase lacuri, cel mai mare fiind Lacul Sevan. Are o suprafață de 1.416 km², iar adâncimea maximă este de 98,7 m, fiind unul dintre cele mai adânci lacuri de altitudine din Asia și Europa
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
scris romane inspirate din viața indigenilor insulari din mările Sudului, evocând relațiile dure dintre oamenii mării sau aspirația eroului romantic către un ideal inaccesibil. De asemenea, a fost un maestru al povestirilor și ale jurnalelor de călătorie. Opera sa poetică, valorificată postum, de celebrare a unor bătălii și eroi din Războiul Civil, de evocare a peisajului marin sau de meditație lirico-filozofică asupra vieții, îl situează printre poeții reprezentativi de limbă engleză ai secolului al XIX-lea. s-a născut pe 1
Herman Melville () [Corola-website/Science/298469_a_299798]
-
deosebită putere de muncă și cu o tenacitate de admirat, noul profesor al liceului intuiește potențialul remarcabil pe care îl deține terenul din jurul liceului și vechiul parc de agrement, cu diversitatea speciilor ce se găseau plantate aici. Acest parc trebuia valorificat. Evident că cea mai bună idee era de a fi înființată o grădină botanică. Această idee odată apărută trebuia și pusă în aplicare. Abia de aici începeau adevăratele greutăți. Exista și o primă problemă, terenul viitoarei grădini botanice. Liceul nu
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
și a gazelor naturale) ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: Toate aceste forme de energie sunt, în mod tehnic, valorificabile putând servi la generarea curentului electric, producerea de apă calde, etc. Actualmente ele sunt în mod inegal valorificate, dar există o tendință certă și concretă care arată că se investește insistent în această, relativ nouă, ramură energetică. Energia eoliană este generată prin transferul energiei vântului unei turbine eoliene. Vânturile se formează datorită încălzirii neuniforme a suprafeței Pământului de către
Energie regenerabilă () [Corola-website/Science/303090_a_304419]
-
comunistă, datorită exploatării cărbunelui, atât subteran, cât și la suprafață. În prezent localitatea s-a orientat mai mult pe agricultură, în special pomicultura și creșterea animalelor. Suprafețele împădurite favorizează dezvoltarea florei și faunei sălbatice. Localitatea are un important potențial agroturistic valorificat însă foarte puțin. Cu toate că dispune de importante resurse de cărbune, combustibil care ar putea ușura viața locuitorilor și ar putea fi un factor de dezvoltare, aproape toată infrastructură comunei este învechita . În ultima perioadă există discuții la nivel politic pentru
Comuna Cernișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301998_a_303327]
-
și a formatului în care este publicat benzile desenate se vând pe toată suprafața globului. Un alt factor important în comercializarea benzilor desenate manga a fost faptul că este un factor foarte apreciat în cultura japoneză și este mult mai valorificat decât în orice altă parte. Majoritatea benzilor desenate manga sunt publicate pe hârtie ieftină și în alb negru, având o copertă în patru culori, iar primele pagini fiind colorate în prealabil. Stilul manga a avut o influență asupra benzilor desenate
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
Drumurile intracomunale sunt din pământ și însumează o lungime totală de pește 170 km. Transportul este asigurat exclusiv pe cale rutieră, după ce a fost desființată calea ferata îngustă care făcea legătură între Abrud și Turda. Infrastructură există încă și poate fi valorificata pentru turism CF. Comună Bistra este traversata de DN 75. Comună oferă posibilitatea vizitării a numeroase monumente istorice și naturale și așezăminte culturale, situate atât pe teritoriul ei cât și în imediata apropiere. Inedite sunt instalațiile țărănești de apă, din
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
și 611 locuitori (303 bărbați și 308 femei). În periada anilor 1848-1849 satul a înregistrat 6 ani nerodnici și puțin roditori. Locuitorii satului sînt nevoiți să împrumute de la stat, prin organele zemstvelor, produse alimentare. Pe măsură ce sporea populația creștea suprafața pămînturilor valorificate, care reprezentau imașuri nefolosite. Sectoarele răzeșilor se micșorau din cauza diviziunii între urmași, iar o mare parte din aceste pămînturi cădeau în posesia negustorilor, fiindcă o parte din răzeși, din lipsă de finanțe, le vindeau și plecau pe pămînturile boierești, mănăstirești
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Tazlău. "Valea Bicazului": Situl Natura 2000 Cheile Șugăului-Munticelu, Cheile Bicazului Cheile Bicăjelului, Cheile Lapoșului, Peștera Toșorog "Valea Bistriței": "Municipiul Piatra Neamț": "Municipiul Moinești": Parcul Băi, Monumentul Dada "Valea Trotușului": Munții sunt destul de puțin cunoscuți și vizitați, având un potential încă insuficient valorificat. Lipsesc în cea mai mare parte căile de acces modernizate care să pătrundă în inima masivului (cu excepția drului asfaltat de pe valea Tarcăului). Totuși centura de căi de acces care înconjoară munții se continuă cu drumuri forestiere, accesibile în mare parte
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]