2,062 matches
-
întărește sentimentul deprofesionalizării, sporind invidiile și rivalitățile de tot felul. Orice specialist venit din afară este privit ca un dușman pus să perturbe un angrenaj în care cei din interior nu au reușit încă să pună ordine. În plus, slaba valorizare și nerecunoaștere a succeselor (căci există, indiscutabil, și succese profesionale, dar care nu sînt deloc mediatizate) scot închisorile și pe angajații ei din circuitul comunicărilor științifice importante sau, mai exact, din spațiul public. Ritmul de muncă anormal, cu orar decalat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și implicit, între acestea și corpul social. Aceasta presupune recunoașterea faptului că spațiul administrativ actual corespunde unei viziuni profund viciate despre justiție și pedeapsă, exprimată plastic de judecătorul Dennis Challeen din Wisconsin, SUA201: "Vrem ca ei să aibă stimă și valorizare de sine, Așa că le distrugem stima de sine. Vrem ca ei să fie responsabili, Așa că le luăm orice responsabilitate. Vrem ca ei să fie o parte a comunității, Așa că îi izolăm de comunitate. Vrem ca ei să gîndească pozitiv și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prin demisii) și un număr aproape dublu suportă diverse pedepse. Acest fapt creează o adevărată fobie în ce privește insecuritatea, determinînd o mai puternică înclinare spre severitate și disciplină strictă. Spaima pedepselor, dublată de un puternic complex de inferioritate, accentuat de slaba valorizare a lor în fața opiniei publice, anturajului și chiar și în fața arestaților, duce la o stare de tensiune ce se răsfrînge și asupra populației încarcerate. Ea se concretizează deseori în exces de zel (superiorii fiind bombardați cu numeroase cereri, notițe, rapoarte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să devină infractor sînt determinate de o profundă lipsă de respect față de ceilalți, sînt dovada unui puternic egocentrism, care nu ia în calcul nevoile și libertățile celorlalți, trădînd în același timp o lipsă de respect față de sine însuși, o slabă valorizare a lui însuși și a celorlalți din jur. Pedeapsa cu închisoarea este acordată de judecători pentru schimbarea în sens pozitiv a infractorului, în ideea deschiderii unor noi orizonturi și a învățării unor noi deprinderi și cunoștințe utile lui și societății
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diverse meserii: "tîmplari (252), lăcătuși mecanici (113), zidari (86), apicultori (73), bucătari (65), confecționeri (64), legumicultori (41), operatori calculator (41), dactilografi (24), mecanici auto (39), cocător-cofetari (14) etc."219. Lipsa de atracție față de aceste meserii e dată de slaba lor valorizare și de convingerea că ele nu ajută la reinserția lor socială reală. Pe de altă parte, deținuții aparțin unei categorii sociale instabile, care-și schimbă adesea locuințele, serviciile, preocupările. Încadrarea în programele școlare este limitată pentru anumite categorii de deținuți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fi acceptate și plătite în funcție de numărul de cursanți. Stimularea intervenției specialiștilor în activitățile educative va duce la creșterea numărului de deținuți înscriși la facultăți (în prezent doar 7 condamnați urmează o formă de învățămînt superior) sau la diverse cursuri externe. Valorizarea eforturilor de școlarizare de către comisia de reevaluare a pedepsei va stimula înscrierea unui număr tot mai mare de arestați la cursurile inițiate. Munca Utilizarea deținuților la muncă a fost vreme îndelungată o practică obișnuită, chiar obligatorie. Aducerea în atenția publică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
artelor (muzică, arte vizuale, design vestimentar, literatură etc.). Obiectivele cadru ale activității au răspuns cerințelor formulate de competențele generale ale programelor de Educație artistică și muzicală în vigoare: disponibilitatea pentru receptarea informației culturale și artistice; manifestarea inițiativei în raport cu fenomenul cultural; valorizarea propriei sensibilități estetice și pe a celorlalți, în context intercultural; conștientizarea dimensiunii educaționale a fenomenului cultural artistic; cultivarea creativității ca dimensiune a personalității în ansamblu, cu aplicabilitate în domenii de activitate diverse. Obiectivele operaționale ale acestui experiment au fost: să
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
încreștinarea ținutului carpato-ponto-danubian a coincis cu procesul de formare a poporului român. Multe secole de cultură românească s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă biserici. A cunoaște toate aceste realizări constituie nu numai un semn de onestitate, ci și de valorizare din perspectiva contemporană a unor realizări, în ideea creării de noi tipuri de solidaritate. Biserica, prin intermediul preotului instaureză o perioadă densă în transmiterea stimulilor religioși, dar și generali comportamentali. Biserica compensează nevoia de filiație activă pe o linie ideatică, prin
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
ci un preaplin al terestrului, în dauna transcendentului. Terestrul, dominat de acvatic și de teluric opune o lume densă de semnificații unui cer aproape gol, din care divinitatea a plecat cu un scop anume, acela al risipirii în jos, al valorizării prin spațiul al cărui locatar temporar și insignifiant este omul: „Fruct copt m-am rupt din creanga unui dumnezeu/și cad aici,/în pragul tău, cetate!” (Zamolxe ) Un prim sistem de opoziții este cel definit de apa ostilă /vs/apa
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
procentajului străinilor, a ratei șomajului, a indicilor sărăciei etc. Aceste situri au beneficiat de mijloace (financiare) suplimentare; harta acompanierii școlare: furnizarea de metode, demersuri etc. care să faciliteze însușirea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, învățarea cetățeniei, constituirea de centre de resurse, valorizarea celor însușite, încurajarea voluntariatului, a tutoratului etc.; femeile de legătură, mediatoare sociale și culturale, care favorizau comunicarea cu serviciile, între servicii administrative și cetățeni (imigranți), femei care informau, facilitau întocmirea de dosare, dădeau primăriei, prefecturii idei despre noi identități culturale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezordinea înfruntărilor și a compromisurilor. Dar din momentul în care toată lumea se reclamă de la ea, în configurări mai mult sau mai puțin perverse, ignoranța o amenință. Astăzi, a veghea la întărirea democrației nu înseamnă doar denunțarea abuzurilor puterii, ci și valorizarea practicilor purtătoare de beneficii ale democrației. Or, partea cu adevărat democratică a unei politici nu se judecă doar după procedurile sale, ci și după conținutul pe care îl vizează: a permite indivizilor să existe ca subiecți, ca autori și creatori
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
interesul general și segmentarea metodică a domeniilor de intervenție. Identificarea statului cu interesul general 53 nu îi face pe fondatorii Republicii a III-a să impună un voluntarism al statului. Filosofia socială a republicanilor se baza în primul rând pe valorizarea efortului individual. Intervenția statului nu era necesară și eficace decât în măsura în care ea încuraja prudența, fără să se oblige la asigurare. Așa cum proclama Jules Ferry, în 1884, în Camera Deputaților: "Guvernul republican este promotorul natural al învățământului popular, administratorul măsurilor de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dificilă participarea la viața politică. "Astăzi, un om (și acest lucru apare și mai frapant în cazul generației tinere) relevă Georges Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul referințelor morale și ideologice 220". Descurajați de tehnicitatea crescândă a problemelor politice, cetățenii riscă să se lase în seama "experților" pentru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
funcționarea antidemocratică a statului; ea exprima "aspirația profundă de a "schimba viața", și nu numai repartiția surplusului economic sau regimul proprietății asupra mijloacelor de producție 282". Această inflexiune notabilă a luptelor urbane întâlnește preocuparea inedită a puterii publice pentru asociații. Valorizarea asociaților părea o modalitate de a legitima retragerea statului, făcând trecerea către politicile urbane care au în vedere cadrul vieții. În cursul anilor 1970, nu există declarații oficiale privind problemele urbanismului și cadrului vieții care să nu lege ameliorarea mediului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
categoriile cele mai nevoiașe. În numele mixității și al corolarului său, "pragul de toleranță", o comună sau un organism HLM vor refuza primirea familiilor "cu probleme" sau, pur și simplu, imigrante, instigând astfel la procese de excludere. Mai mult, politicile de valorizare a locurilor asociate cu tema mixității sociale operează adesea în detrimentul politicilor care spun că ar lua mai mult în considerație aspirațiile oamenilor, plecând de la cei din cartierele sensibile 540. În general vorbind, în ciuda formulării repetate a unor asemenea critici, analiza
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului la rangul de actor colectiv autonom depinde mult de reformele modalităților de intervenție a statului, de schimbarea raporturilor sale cu colectivitățile locale și de modificarea culturii civice, care pune pe primul plan încrederea și loialitatea față de puterile instituite, în detrimentul valorizării capacităților de acțiune individuale și colective 558. În registrele dezvoltării urbane, ale sistematizării teritoriale și ale "politicii orașului", avântul politicilor contractuale întruchipează de aproape treizeci de ani acest efort de elaborare a unui nou model de acțiune publică, în care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
une civilisation de l'habitat, Paris, Les Éditions Ouvrières, 1969). 2 Jean-Paul Lacaze vede în această metodă "o anticipare a practicii ZAC, codificată de legea de orientare funciară din 1966: bilanțul global de amenajare permițând compensarea costurilor de echipare prin valorizarea terenurilor echipate. [...] Finanțarea lucrărilor prin împrumuturi garantate prin gajul creșterii resurselor fiscale rezultate din valorizarea bunurilor produse tocmai de aceste lucrări constituie "o verigă virtuoasă" al cărei conținut Keynes îl va formaliza mult mai târziu. Municipalitățile utilizează astăzi în mod
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
această metodă "o anticipare a practicii ZAC, codificată de legea de orientare funciară din 1966: bilanțul global de amenajare permițând compensarea costurilor de echipare prin valorizarea terenurilor echipate. [...] Finanțarea lucrărilor prin împrumuturi garantate prin gajul creșterii resurselor fiscale rezultate din valorizarea bunurilor produse tocmai de aceste lucrări constituie "o verigă virtuoasă" al cărei conținut Keynes îl va formaliza mult mai târziu. Municipalitățile utilizează astăzi în mod curent evaluările previzionale de buget comunal pentru a lămuri alegerea lor urbană" (Jean-Paul Lacaze, Paris
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
direcție devine politizat la alți autori, Valerica Anghelache se menține în limitele obiectivității științifice, raportându-se echilibrat la o serie de procese ce pot fi abordate pasional. Ultima parte a lucrării aduce în atenție problematica educației pentru schimbare și a valorizării acesteia din perspectiva înțelegerii, conștientientizării necesității schimbării, precum și a formării unor conduite prospective și proactive la nivelul personalității oricărui cadru didactic. În acest sens autoarea își propune reliefarea fundamentelor teoretice ale educației pentru schimbare, delimitarea obiectului său de studiu, precum și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de studiu, ca urmare a neajunsurilor pe care acestea le aveau: a) slaba corelație între formarea inițială și formarea continuă; b) maniera clasică de susținere a cursurilor și seminariilor; c) supraîncărcarea cu discipline predominant teoretice, în defavoarea activităților aplicative; d) slaba valorizare a practicii pedagogice; e) caracterul reproductiv al examenelor; f) dificultatea transferurilor creditelor academice etc. Acestea sunt doar o parte dintre aspectele ce au generat schimbarea programelor de studiu. Pentru evitarea menținerii disfuncțiilor, R. Iucu (2001, p. 31) consideră că proiectarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește în timp, ca urmare a asimilării unor repere valorice și trebuie să fie o structură flexibilă care să permită acumularea de noi valori sau reinterpretarea altora. Importanța acestuia este dată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Aceasta înseamnă că e nevoie și de crearea de noi valori, nu doar de interpretarea valorilor deja instituite. Din perspectiva schimbării educaționale, competența axiologică presupune o acțiune deliberată de formare și transformare a indivizilor și a organizației școlare în sensul valorizării schimbării și a inițierii acesteia. Valorizarea schimbărilor educaționale nu trebuie realizată arbitrar, imediat sau în manieră definitivă, ci numai după ce s-a înregistrat o schimbare calitativă superioară la nivelul atitudinilor, conduitelor sau practicilor educaționale. Abia atunci putem definitiva procesul de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de crearea de noi valori, nu doar de interpretarea valorilor deja instituite. Din perspectiva schimbării educaționale, competența axiologică presupune o acțiune deliberată de formare și transformare a indivizilor și a organizației școlare în sensul valorizării schimbării și a inițierii acesteia. Valorizarea schimbărilor educaționale nu trebuie realizată arbitrar, imediat sau în manieră definitivă, ci numai după ce s-a înregistrat o schimbare calitativă superioară la nivelul atitudinilor, conduitelor sau practicilor educaționale. Abia atunci putem definitiva procesul de analiză valorică a schimbărilor educaționale. II
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
noi, mentalitățile. b) Datorită faptului că de cele mai multe ori indivizii preferă siguranța și echilibrul, atunci când se pune problema schimbării vorbim de existența unui ciclu individual al schimbării (Ș. Iosifescu, 2000, p. 23), care parcurge următorul algoritm: * Negarea, datorată unei puternice valorizări a prezentului și care este cu atât mai accentuată, cu cât schimbarea este mai neașteptată. Elementul paradoxal vizează creșterea stimei de sine ca urmare a dorinței de manifestare a personalității în plan profesional; * Apărarea, caracterizată prin frustrare și comportament defensiv
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlară fundamentul existenței sale, un reper valoric al dezvoltării sale. Team-building-ul (Construirea echipelor) Reprezintă, probabil, cea mai cunoscută metodă de dezvoltare organizațională, fapt pentru care are șanse să devină o adevărată filosofie a managementului resurselor umane, asigurând atât coeziunea și valorizarea grupului, cât și obținerea performanței. Cele două elemente se influențează reciproc, depinzând una de cealaltă. Un grad crescut de coeziune a grupului va determina, aproape obligatoriu, creșterea performanței. Nu ne propunem reliefarea diferențelor semantice sau practice între "grup" și "echipă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]