17,513 matches
-
pentru a îmbunătăți modelul. (este bine) În acest scop s-a recurs la variabila „status socioeconomic” (SES) măsurată prin intermediul ocupației părinților și al dotării gospodăriei cu aparatură electronică (TV, radio, computer, conectare la Internet, antena pentru satelit, video/DVD etc.). Variabilele introduse în calcul sunt recodificări ale variabilelor brute, astfel încât să se obțină o scală ordinală. Modelul teoretic este reprezentat în figura 2. Figura 2. Modelul teoretic 2: Expunerea la violența televizuală și efectele asupra tinerilor în contextul socioeconomic al familiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
acest scop s-a recurs la variabila „status socioeconomic” (SES) măsurată prin intermediul ocupației părinților și al dotării gospodăriei cu aparatură electronică (TV, radio, computer, conectare la Internet, antena pentru satelit, video/DVD etc.). Variabilele introduse în calcul sunt recodificări ale variabilelor brute, astfel încât să se obțină o scală ordinală. Modelul teoretic este reprezentat în figura 2. Figura 2. Modelul teoretic 2: Expunerea la violența televizuală și efectele asupra tinerilor în contextul socioeconomic al familiei Modelul din figura 2 introduce trei legături
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se obțină o scală ordinală. Modelul teoretic este reprezentat în figura 2. Figura 2. Modelul teoretic 2: Expunerea la violența televizuală și efectele asupra tinerilor în contextul socioeconomic al familiei Modelul din figura 2 introduce trei legături cauzale noi între variabila SES (statusul socioeconomic) și celelate variabile latente prezente: expunerea la TV, violența percepută și efectele pe termen scurt. Deși acest model conține mai multe informații, coeficienții structurali nu sunt semnificativi, ceea ce ne conduce la concluzia că efectele scenelor violente de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
teoretic este reprezentat în figura 2. Figura 2. Modelul teoretic 2: Expunerea la violența televizuală și efectele asupra tinerilor în contextul socioeconomic al familiei Modelul din figura 2 introduce trei legături cauzale noi între variabila SES (statusul socioeconomic) și celelate variabile latente prezente: expunerea la TV, violența percepută și efectele pe termen scurt. Deși acest model conține mai multe informații, coeficienții structurali nu sunt semnificativi, ceea ce ne conduce la concluzia că efectele scenelor violente de la TV, asupra copiilor, apar sub influența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
discuțiile cu familia legate de conținutul emisiunilor vizionate se desfășoară doar în 16% dintre cazuri. Coeficienții beta ne indică influența exercitată de anumiți factori asupra efectelor pe care le are violența de la TV. Deși analiza a luat în considerare 16 variabile, regresia stepwise a selectat doar șase, conform tabelului 2. Tabelul 2. Influența scenelor de violență la TV asupra copiilor (11-14 ani) pe sexe Predictori Total (N = 2.301) β* Băieți (N = 1.192) β* Fete (N = 1.109) β* Violența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai sensibile la violența din filme. În cazul băieților apare o influență slabă dată de un factor cantitativ, și anume consumul de filme TV, iar fetele sunt și ele influențate de un factor suplimentar - prezența familiei în momentul vizionării. Ambele variabile suplimentare au o variație pozitivă relativ la variabila explicată (influența scenelor de violență TV). Adolescenții 15-18 ani La această grupă de vârstă obiceiurile legate de consumul TV s-au modificat față de cele două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cazul băieților apare o influență slabă dată de un factor cantitativ, și anume consumul de filme TV, iar fetele sunt și ele influențate de un factor suplimentar - prezența familiei în momentul vizionării. Ambele variabile suplimentare au o variație pozitivă relativ la variabila explicată (influența scenelor de violență TV). Adolescenții 15-18 ani La această grupă de vârstă obiceiurile legate de consumul TV s-au modificat față de cele două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare cognitivă și emoțională la care s-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pentru zilele de week-end și pentru zilele lucrătoare precum și pentru anumite intervale de timp; - Tipurile de violență cel mai frecvent întâlnite în aceste programe pentru copii și formele concrete pe care le îmbracă aceste tipuri; - Corelarea indicatorilor violenței cu anumite variabile cum ar fi genul desenului animat și nivelul de autenticitate al universului pe care acesta îl prezintă; - Contextualizarea violenței din desenele animate. Problema percepției acestui tip de violență, adică al doilea obiectiv, este și ea înțeleasă pe mai multe dimensiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe acest din urmă canal față de primul. Figura 8. Analiza comparativă a celor două canale din punctul de vedere al tipurilor de violență prezentate pe întreaga perioadă analizată () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Corelarea indicatorilor violenței cu anumite variabile Analiza violenței televizuale de tip ficțional cuprinde, în general, corelația indicatorilor clasici ai violenței (durată, frecvență, pondere) cu variabila numită „gen televizual”. Aceasta deoarece, dacă în unele genuri (precum filmul de acțiune, filmul polițist, thriller etc.) așteptările consumatorilor cu privire la conținutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
al tipurilor de violență prezentate pe întreaga perioadă analizată () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Corelarea indicatorilor violenței cu anumite variabile Analiza violenței televizuale de tip ficțional cuprinde, în general, corelația indicatorilor clasici ai violenței (durată, frecvență, pondere) cu variabila numită „gen televizual”. Aceasta deoarece, dacă în unele genuri (precum filmul de acțiune, filmul polițist, thriller etc.) așteptările consumatorilor cu privire la conținutul de violență sunt mari și deci se poate spune că există o pregătire psihologică din partea receptorului pentru violența ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
publică referitoare la canalul CN, este cel care privește desenele de tip informativ/educativ difuzate de canalul CN care sunt cu mult mai violente (de aproape patru ori mai violente) decât cele de același tip difuzate de FK. A doua variabilă cu care s-a urmărit să se coreleze indicatorii violenței a fost una construită de noi, anume cea a „nivelului de autenticitate al universului prezentat”. Această din urmă corelație s-a impus dat fiind că nu este nici pe de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
rezultatul însumării influenței condițiilor de mediu de-a lungul generațiilor și reprezintă proprietatea organismelor vii de a transmite anumite caractere de la antecesori la succesori. La om ereditare sunt două categorii de trăsături: conservatoare (ale speciei umane și de generație) și variabile (ale fiecărui individ în parte). Zestrea ereditară constituie o premisă necesară pentru dezvoltarea psihică. Ea nu produce direct aptitudinile și atitudinile, capacitățile și interesele, caracterul și concepția despre lume a individului. În aceste faze ale dezvoltării se ajunge numai prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
matematic (Ragin, 1987). Astfel, acest tip de analiză calitativă dobândește încredere prin eliminarea perspectivelor subiective; rezultatele devin replicabile, fiecare cercetător ajungând la aceeași concluzie prin aplicarea aceieași metodologii. Diferențe între cercetările calitative (orientate spre cazuri) și cercetările cantitative (orientate spre variabile) Despre fiecare tip de abordare se discută, uneori cu pasiune, fiecare cercetător apărând abordarea preferată și acuzând-o cealaltă de nenumărate lipsuri. Prin anii ’70, cercetarea cantitativă părea extrem de promițătoare și tentantă, cea calitativă fiind privită doar ca o punte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nu rulează pe mulțimi vagi, ci pe o altă tehnică numită „Multi-Value QCA”. Ideea de bază este că se admit nu doar două valori (1 și 0), ci mai multe valori de la un minim la un maxim. Lucrează așadar cu variabile ordinale, fiind o extensie a programului algoritmului original QCA. Deși cele două programe sunt destul de avansate în ceea ce privește funcționalitatea și nivelul de complexitate, se disting câteva mari dezavantaje în crearea acestora: Deși ambele programe sunt puse la dispoziție gratuit, sursele lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
29). Această remarcă aruncă în aer tot studiul cu toate ipotezele formulate explicit la diferite pagini și afirmate că sunt „în general” susținute de date. Datele expulzate în anexă (tabelul A1 - „Modele de regresie multiplă cu experiența de migrațiune ca variabilă dependentă”) nu susțin deloc ipoteza. Dar aceste date contrare ipotezei nu sunt comentate și nu se trag concluziile care se impun. „A lucra în străinătate” nu au o contribuție determinativă independentă de alți factori, statistic semnificativă, la nici o componentă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Studii Media și noi Tehnologii de Comunicare și CURS, două studii finanțate de CNA (iulie și noiembrie 2005), HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. În diagrama structurală, în mod convențional, variabilele manifeste (măsurabile) sunt încadrate în dreptunghiuri, iar variabilele latente (conceptuale) în elipse (vezi Ștefănescu, 1999). Vezi exemplele de codificare a SES din Clogg & Eye (1994) și Ștefănescu (1999). Se constată o influență negativă, care se explică astfel: când numărul echipamentelor scade, influența violenței televizuale crește. Dacă vom considera
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la care subscriem) reașază lucrurile În matcă: „La Început dandy-ul a fost un tip plasat În istorie și limitat ca atare prin configurația sa anecdotică. Dar mai există un soi de dandysm ideal, o concepție imaginară și, de altfel, variabilă a dandysmului, căreia orice dandy Îi e dator măcar În parte pentru magica sa dominație, dar pe care nici unul nu ar putea-o Întrupa pe deplin. După cum, sub diferite forme, este mereu posibil să descoperim un dandysm avant la lettre
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pogoară, el este superb, fără căldură și plin de melancolie”. Voluptatea singurătății morale, refuzul comunicării, răceala și sterilitatea sunt trăsături satanice, cărora masca impecabilă a dandy-ului le sporește puterea de fascinație. Individul, conștient de excepționalitatea sa, subliniază prin semne, variabile de la o epocă la alta, neaderența lui congenitală la spiritul vremii sale, separația radicală, prin mijlocirea disprețului, Înțeles ca o tehnică ascetică de apărare a unicității sale, de indistincția și trivialitatea celorlalți. La Byron, unul dintre protagoniștii ostentativi ai acestui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu sunt întâmplătoare. Din tabelul nr.1 reiese că răspunsurile date de gravide nu au fost întâmplătoare, ci sunt determinate de factorul “urmarea unui program de pregătire pentru naștere”. Pentru analiza statistică s-au folosit, de asemenea, teste neparametrice pentru variabile nominale și categoriale.[1] Testul Mann-Whitney U pentru compararea a două eșantioane independente (Ucalculat ≤ Ucritic pentru p = 0,05) arată că există diferențe semnificative între lotul experimental și lotul de control, pentru răspunsurile date la întrebările 1, 10, 11a, 11b
IMPACTUL PRACTICĂRII EXERCIȚIILOR FIZICE ASUPRA CALITĂȚII VIEȚII GRAVIDEI - O ANALIZĂ STATISTICO-MATEMATICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Marcu, Doriana Ciobanu, Liana Antal () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_803]
-
experimentală a eficienței aplicării programului de mijloace tehnico tactice specifice jocurilor sportive, prin metode strategice ce au la bază acțiunile eficiente în timpul jocului bilateral din atac și apărare. Ipoteza cercetării Am plecat de la ideea că modelarea caracteristicilor de personalitate specifice variabilelor orientării interpersonale ale dominanței, capacității de statut, sociabilității, prezenței sociale, acceptării de sine sau cele specifice variabilelor orientării valorice și normative ce presupun responsabilitate, socializare, autocontrol, comuniune, precum și variabilele funcționării intelectuale, ale rolului și stilului interpersonal, ale orientării spre muncă
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
la bază acțiunile eficiente în timpul jocului bilateral din atac și apărare. Ipoteza cercetării Am plecat de la ideea că modelarea caracteristicilor de personalitate specifice variabilelor orientării interpersonale ale dominanței, capacității de statut, sociabilității, prezenței sociale, acceptării de sine sau cele specifice variabilelor orientării valorice și normative ce presupun responsabilitate, socializare, autocontrol, comuniune, precum și variabilele funcționării intelectuale, ale rolului și stilului interpersonal, ale orientării spre muncă, ale temperamentului creativ și potențialului managerial pot fi consecința utilizării adecvate și eficiente a unor mijloace specifice
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
cercetării Am plecat de la ideea că modelarea caracteristicilor de personalitate specifice variabilelor orientării interpersonale ale dominanței, capacității de statut, sociabilității, prezenței sociale, acceptării de sine sau cele specifice variabilelor orientării valorice și normative ce presupun responsabilitate, socializare, autocontrol, comuniune, precum și variabilele funcționării intelectuale, ale rolului și stilului interpersonal, ale orientării spre muncă, ale temperamentului creativ și potențialului managerial pot fi consecința utilizării adecvate și eficiente a unor mijloace specifice jocurilor sportive, dozate și iterate corespunzător pentru fiecare dintre caracteristicile de personalitate
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
funcționării intelectuale, ale rolului și stilului interpersonal, ale orientării spre muncă, ale temperamentului creativ și potențialului managerial pot fi consecința utilizării adecvate și eficiente a unor mijloace specifice jocurilor sportive, dozate și iterate corespunzător pentru fiecare dintre caracteristicile de personalitate. Variabilele cercetării Variabilele independente reprezentate de variabilele structurale ale jocurilor sportive baschet, handbal și volei sunt manipulate în scopul stabilirii principalelor efecte ce pot exista asupra caracteristicilor de personalitate ale studenților în contextul organizării și coordonării raționale a procesului instructiv-educativ - lecția
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
ale rolului și stilului interpersonal, ale orientării spre muncă, ale temperamentului creativ și potențialului managerial pot fi consecința utilizării adecvate și eficiente a unor mijloace specifice jocurilor sportive, dozate și iterate corespunzător pentru fiecare dintre caracteristicile de personalitate. Variabilele cercetării Variabilele independente reprezentate de variabilele structurale ale jocurilor sportive baschet, handbal și volei sunt manipulate în scopul stabilirii principalelor efecte ce pot exista asupra caracteristicilor de personalitate ale studenților în contextul organizării și coordonării raționale a procesului instructiv-educativ - lecția de educație
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
interpersonal, ale orientării spre muncă, ale temperamentului creativ și potențialului managerial pot fi consecința utilizării adecvate și eficiente a unor mijloace specifice jocurilor sportive, dozate și iterate corespunzător pentru fiecare dintre caracteristicile de personalitate. Variabilele cercetării Variabilele independente reprezentate de variabilele structurale ale jocurilor sportive baschet, handbal și volei sunt manipulate în scopul stabilirii principalelor efecte ce pot exista asupra caracteristicilor de personalitate ale studenților în contextul organizării și coordonării raționale a procesului instructiv-educativ - lecția de educație fizică. Variabilele dependente - caracteristicile
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]