9,893 matches
-
Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor albe Patria nu o mai amintește nimeni Chiar acea vatră Cu fundamente care țin Peste numele lor între secole COPILUL DE CRISTAL Eu mișc mâna El mâna Eu strâng fălcile El fălcile O, Dumnezeule Ai fost copil de cristal Dar de ce pe mama o doare Așa de mult UN AVERTISMENT
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
îndepărtata țară a hiperboreilor... În munții Hiperboreei era o iarnă de vis. Mă rog, vise de-ale localnicilor. Adică ger ca la balamuc și troiene de trei metri... În peștera lui, una cu dotări speciale, bătrânul preot Deceneu moșmondea pe lângă vatră cu intenția de a-și prepara, după rețete secrete, o țuică fiartă cu piper, că era dimineață și nu putea mânca pe inima goală. Trântit lângă vatră, cu ochii cârpiți de somn, se scărpina și căsca Rocar, un fel de
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
metri... În peștera lui, una cu dotări speciale, bătrânul preot Deceneu moșmondea pe lângă vatră cu intenția de a-și prepara, după rețete secrete, o țuică fiartă cu piper, că era dimineață și nu putea mânca pe inima goală. Trântit lângă vatră, cu ochii cârpiți de somn, se scărpina și căsca Rocar, un fel de nepot de-al lui, aflat în perioada de inițiere. Afară câinii băteau de mama focului... - Băi, Rocarică, lasă, tată, lenea și du-te Ghebelezisului de vezi ce
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
și lui două palme în scop terapeutic, omul păru să intre în realitate și spuse în egipteana hieratică: - Băiii, frățică, nu credeam că te voi mai vedea! Peste măsură de uimit de ceea ce vedea Rocar căzu lat pe culcușul de lângă vatră și, evident, adormi. Deceneu, om trecut prin multe încercări în viață, îi mai masă puțin urechile egipteanului și când constată că acesta-și revenise complet mai aduse o ulcică plină cu licoare și începură taclalele. Nu înainte de a-i arde
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
iar faptul că Rocar nu se mai întorsese de la beci după ultimul ulcior nu îngrijora pe nimeni la modul serios. Nu prea avea rezistență la băutură. Încă! Rogvaiv, un tip venit pentru instruire tocmai de la gali, se învârtea sprinten pe lângă vatră și din mâinile lui ieșeau bunătăți care făceau vinul să alunece mai ușor... Spre seară Huni își aminti scopul vizitei, și-l rugă pe Deceneu să-i facă un ulcior cu licoare pentru cufureală, fiindcă gineri-su, Snefru, numai cu
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
la colegiul din On, Heliopolis cum îi spuneau grecii, citise multă literatură science-fiction). Abia în zori se treziră, deranjați de căderea lui Rocar peste ei, supărat furtună că nu găsise ieșirea din peșteră și fusese nevoit să se ușureze pe vatră spurcând-o cu nesimțirea lui. Deceneu își jură să-l trimită la zei numai că era un om bun la suflet și se mărgini cu o bătaie zdravănă. Altfel, cine știe, în viitor nu mai apăreau moldovenii spre nefericirea omenirii
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
VIAȚĂ PENTRU AVRAM IANCU Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 1299 din 22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului La aniversarea celor 90 de ani de la înființare, comuna bihoreană Avram Iancu a îmbrăcat haine de sărbătoare și a reaprins în vatra satului focul dragostei și mărturiei creștine. Duminică, 20 iulie, la Biserica baptistă locală, peste 150 de suflete au mulțumit lui Dumnezeu pentru binecuvântările și încercările prin care a zidit și a întărit sufletul colectiv al comunei Avram Iancu. Atestată istoric
NOUĂ DECENII DE VIAŢĂ PENTRU AVRAM IANCU de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349450_a_350779]
-
de valențe distructive nealterate și în stare funcțională. Așadar și la o adică... nu ne bucurăm prea mult de această vizită neanunțată, dar nici nu ne permitem luxul nedemocratic de a-l alunga dintre noi, aruncând cu pietre încinse pe vatra țării. Citește mai mult „În primele mele rânduri de scrisoare vei afla despre mine că sunt bine”. Binele pe care ți-l doresc, de data aceasta și prin mail, înmiit, ție și celor dragi. Dacă sunteți nerăbdători și insistenți s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
de valențe distructive nealterate și în stare funcțională. Așadar și la o adică... nu ne bucurăm prea mult de această vizită neanunțată, dar nici nu ne permitem luxul nedemocratic de a-l alunga dintre noi, aruncând cu pietre încinse pe vatra țării.... X. FLORICA BUD - LUNEA ARTELOR: LANSAREA ANTOLOGIEI „STINA E DASHURISE”, de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015. Lansarea antologiei poetice a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș în limba albaneză Lunea Artelor din data de 18
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
nu ne mai apărăm identitatea, patria și averea națională, resursele și patromoniul cultural, dacă ne dăm bătuți fără luptă, dacă acceptăm planurile criminale ale mai marilor lumii de azi. Avem datoria sacră să apărăm și să reunim moștenirea culturală, teritoriul, vatra etnogenezei națiunii dacoromâne din vremea lui Burebista, statul și resursele pe care le avem de la începutul lumii. Situația internaționala este similară cu premisele primului război mondial, iar marile puteri vor să se răfuiască pînă la capăt cu toate armele existente
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
decembrie 2018, a renașterii statului național român, unitar și unic, suveran și independent, a DacoRomâniei nemuritoare unite. Pentru promovarea, păstrarea și consolidarea stării de înflorire a națiunii noastre, Academia DacoRomână susține înfăptuirea prin fapt și cuget, de către fiecare român din vatra strămoșească și din întreaga lume, de tot natul care simte și gîndește românește, a celor 7 IDEALURI ale mișcării culturale dacoromânești pe care o reprezintă întru identitatea națională, astăzi: 1.Realizarea unei federații universale a organizațiilor nonguvernamentale dacoromânești - FORUMUL ORGANIZAȚIILOR
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
pierit dacii, precum și modelele de înțelepciune ale marilor părinți fondatori ai dacoromânisticii, precum preotul și istoricul Dumitru Bălașa - primul președinte de onoare al Academiei DacoRomâne, de nemuritoarele simboluri ale luptei pentru libertate și identitate și autohtonie națională, pentru continuitate neîntreruptăîn vatra etnogenezei, de jertfa lui Decebal pentru dăinuire în vatra strămoșească, de martirul Constantin Brîncoveanu în respectul tradițiilor și obiceiurilor dreptei credințe moștenite de la înaintași. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va accelera procesul de solidaritate și de unitate națională
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
fondatori ai dacoromânisticii, precum preotul și istoricul Dumitru Bălașa - primul președinte de onoare al Academiei DacoRomâne, de nemuritoarele simboluri ale luptei pentru libertate și identitate și autohtonie națională, pentru continuitate neîntreruptăîn vatra etnogenezei, de jertfa lui Decebal pentru dăinuire în vatra strămoșească, de martirul Constantin Brîncoveanu în respectul tradițiilor și obiceiurilor dreptei credințe moștenite de la înaintași. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va accelera procesul de solidaritate și de unitate națională al acelora care simpatizează cu acest neînfrînt și uriaș
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
life - autumn fly Luna de miere - noii familiști sturzii se duc în sud Honeymoon - newlyweds mavis go south Cascadorie - musca ignorând moartea pe ciocul ratei Stuntman - the fly ignoring death on a duck's beak English version by Tiberiu Cheia, Vatra Dornei Referință Bibliografica: Haiku, în română și engleză de Gheorghe VICOL / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 800, Anul III, 10 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
HAIKU, ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349824_a_351153]
-
câmpul brun roșcat. Rândunele ne descânta cu penaj de acuarela Desenând pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În aroma de gutuie sub a timpului umbrela Te sărut cu toată vara strânsă-n vise de-amândoi. În a sufletului vatra nicio umbră nu adie, Autografe-ți las sub gene cu absint de păpădii, Ți-am trimis postașii toamnei cu răvaș de bucurie, Bem din cupe ceai de stele în calești de reverii! Referință Bibliografica: RĂVAȘ DE TOAMNĂ / Ines Vândă Popa
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
blându- abecedar Și doamna se-mbracă cu rochia nouă, Ce a primit-o azi, de la toamnă în dar. De mâine, veți pune sămânță în piatră, De mâine, veți crește voinici pan’ la nori Și jocul rămâne-va mai mult pe la vatră; Veți fi mult mai buni și mai răbdători. De mâine pe cer un alt soare răsare; Lumină lui va va duce-n credință, Pe toate le-aveți în marea visare, De mâine vom strigă toți : Biruința! Referință Bibliografica: De mâine
DE MÂINE (POEZIE PENTRU COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349962_a_351291]
-
Furculițele și lingurile au sculptate pe coadă diverse motive: soarele, cocoșul, pupăza, dragobetele (două pupeze îndrăgostite). Arta încondeierii ouălor emblematică pentru zona Bucovina este reprezentată de persoane din mai multe localități, fiecare având stilul ei de lucru. Negură Marioara din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de rață, găină, gâscă, prepeliță, struț, în culori cerate, negru și nuanțe de maro sau în combinații de roșu cu maro, negru cu roșu. Tradițională este culoarea albă și se lucrează pe rând cu fiecare culoare numai
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
încondeiază pe fond de culoare închisă, pe urmă din ce în ce mai deschisă până se ajunge la alb. În final oul se dă cu lac. Motivele preferate sunt: prosopul, crucea pascală, calea rătăcită, Maica Domnului, frunză dse trifoi, urechea porcului. Saghina Ecaterina din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de toate tipurile, cu ceară în relief (ceară naturală colorată), într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în care Dumnezeu a sădit cu atâta dărnicie sămânța genialității lui Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu etc. Mihai Rusu, în vârstă de 15 ani, un crai nou pe cerul muzicii simfonice românești, este elev la Liceul „Ion Luca” din Vatra Dornei, cântă la pian de la vârsta de 5-6 ani și a creat până în prezent 20 de compoziții din care interpretează: „Limba noastră românească”, „Romanță în Do Major”, „Valsul Toamnei”, „Zidul”, „Bătrâneasca”, „Oceanul învolburat”, „Întoarcerea lui Eminescu”, „Balada”, „Amurgul unei nopți
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
încondeierii ouălor, în toate aceste domenii obținând până în prezent numeroase premii la concursuri județene, naționale și internaționale. Cântă muzică populară și cultă de la vârsta de 7 ani. Simona Șcheul, în vârstă de 15 ani, elevă la Liceul „Ion Luca” din Vatra Dornei, cântă la vioară de 3 ani. Gabriel Rusu, în vârstă de 8 ani, cântă la vioară, de aproximativ 2 ani. Mircea Florin Cebanu, în vârstă de 13 ani, face parte din Orchestra Liceului „M. Berezovschi” de la Chișinău, cântă la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
case mici/ Și ficiori voinici/ Fetele furca torceau/ Și frumos cântau./ Nu vă supărați/Și mă ascultați/Hora-n patru s-o jucați/Ca să n-o uitați,/Căci așa-i frumos/ Și gospodăros.” Pamfil Roată, originar din Ciocănești, stabilit în Vatra Dornei, interprează compoziții proprii, printre care și cântecul „Io-s feciorul satului”. O adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus să arate nu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
originalitatea costumelor și a cântecelor populare interpretate de copii, tineri și adulți. Țăran Miruna Gabriela din Iacobeni, deși are numai 6 ani și se află la prima apariție pe scenă, cântă asemenea unui om mare. Face parte din Clubul Copiilor „Vatra Dornei” și a obținut locul I pe țară la Concursul „Voinicelul”. Interpretează cântece populare din folclorul bucovinean. Olexiuc Elisabeta din Cârlibaba, cântă de la vârsta de 7 ani, cântece din folclorul bucovinean și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
acest cântec a fost adaptată melodia „Inimă de țigancă”. O pereche de interpreți tineri, Angelia Flutur și Alexandru Brădățan, aduc pe scenă deopotrivă entuziasmul vârstei, frumusețea cântecului și a portului popular din nordul Moldovei. Angelica Flutur din satul Ciumârna, comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava, ne mărturisește că este mândră de originea ei: „Sunt huțancă, m-am născut să cânt lumii întregi. Satul meu mă face să rămân mereu autentică. Mă bucur că lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
la aceaastă bibliografie să mai adăugăm și lucrarea lui Costea Marinoiu 19, o culegere de folclor din Racovița, județul Vâlcea precum și o lucare recentă a lui Gelu Ifrim 25 din Brezoi, o zonă declarată de autor, nu fără temei, drept ,,vatră de colinde și legende”, lucrare ce conține texte puse pe note de același Ion Piloiu. Satul natal al subsemnatului, Greblești, este situat în nordul Țării Loviștei, pe malul stâng al Oltului, între Câinenii Mici și Boișoara, fiind străbătut de ,,drumul
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]