2,080 matches
-
sunt cele situate la terminarea ramurii drepte și stângi ale fasciculului His și baza mușchilor papilari. Activarea se continuă apoi în direcția epicardului într-un mod aproximativ concentric, ultima porțiune care se activează fiind reprezentată de porțiunea epicardică a bazei ventriculului stâng în regiunea posterioară a acesteia. Mușchii papilari se activează de la bază spre vârf, aproape sincron cu începutul depolarizării ventriculare, având un rol mecanic important prin faptul că împiedică răsfrângerea valvelor atrioventriculare. Activarea ventricului drept Are loc mai întâi la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
faptul că împiedică răsfrângerea valvelor atrioventriculare. Activarea ventricului drept Are loc mai întâi la baza mușchilor papilari și în zonele adiacente peretelui liber, întinzându-se apoi tangențial spre epicard unde ajunge cam în 25 ms, înaintea activării suprafeței epicardice a ventriculului stâng [35]. Secvența normală a activării ventriculare are o importanță deosebită pentru realizarea unei contracții sincrone ce favorizează activitatea de pompă a inimii. Orice întârziere a excitației în anumite teritorii poate duce la scăderea eficienței acestei activități cu până la 20-30
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Segmentul PQ reprezintă întârzierea impulsului electric la nivelul nodului atrioventricular, potențialele generate la acest nivel fiind prea mici pentru a fi evidențiate pe ECG de suprafață. Intervalul P-Q reprezintă timpul necesar conducerii impulsului electric de la nivelul nodului sinusal la ventriculi, înglobând deci atât conducerea intraatrială cât și cea atrioventriculară. Durata normală este cuprinsă între 0,12-0,21 s. Complexul QRS reprezintă depolarizarea ventriculară, fiind o undă polifazică cu o durată de 60-120 msec, determinată de secvențele succesive de activare a
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
atât conducerea intraatrială cât și cea atrioventriculară. Durata normală este cuprinsă între 0,12-0,21 s. Complexul QRS reprezintă depolarizarea ventriculară, fiind o undă polifazică cu o durată de 60-120 msec, determinată de secvențele succesive de activare a celor doi ventriculi (fig. 5.18): - Unda Q este expresia depolarizării septului interventricular care începe din partea stângă a acestuia și se propagă spre dreapta prin miocardul contractil. - Unda R este expresia depolarizării regiunilor endocardice ale VS. Depolarizarea ventriculară începe în regiunea endocardică a
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
este invers proporțională cu aria de secțiune a vasului (fig. 5.26). Relația este valabilă fie că este vorba de un singur tub sau de un sistem de tuburi situate în paralel, aceasta însemnând că fluxul de sânge împins de ventriculul stâng în aortă se distribuie progresiv în ramificațiile vasculare, suprafața de secțiune totală crescând în spre arterele mici și capilare, apoi scăzând spre vene (fig. 5.27). Ca urmare viteza de circulație scade de la 50 cm/s în aortă, la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
prin modificarea rezistenței la flux. Eficiența acestor mecanisme de reglare este deosebită, tocmai având în vedere dependența rezistenței la flux de puterea a patra a razei. Introducând în formula fluxului determinanții rezistenței, se obține ecuația lui Poiseuille. DESCRIEREA MECANICII CARDIACE Ventriculul stâng (VS) are forma unui cilindru cu un capăt conoid, realizând aspectul unui elipsoid cu pereți groși; în timpul contracției el trece de la forma elipsoidală la una mai sferică prin: - scurtarea axei bază-vârf, datorită faptului că planul valvei mitrale coboară 1-2
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
marcată a pereților ventriculari, ceea ce face ca per global diametrul transversal al cavității să scadă. În acest mod VS funcționează ca o pompă de mare presiune, adaptată pentru expulzia unor cantități importante de sânge contra unor presiuni ridicate din aortă. Ventriculul drept (VD) are forma unei pungi care face parte dintr-o sferă, septul interventricular având o formă convexă spre cavitatea VD, iar peretele liber fiind asemănător unei calote sferice care înfășoară septul. Expulzia sângelui din ventriculul drept se face prin
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
presiuni ridicate din aortă. Ventriculul drept (VD) are forma unei pungi care face parte dintr-o sferă, septul interventricular având o formă convexă spre cavitatea VD, iar peretele liber fiind asemănător unei calote sferice care înfășoară septul. Expulzia sângelui din ventriculul drept se face prin trei mecanisme: - scurtarea axului longitudinal prin contracția fasciculelor musculare și a mușchilor papilari, care trag inelul valvei tricuspide în jos; - contracția peretelui liber ventricular care este concav, astfel se apropie de septul interventricular; - contracția fasciculelor miocardice
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
septului interventricular, micșorând axul transversal al VD. În acest mod, VD realizează o mișcare de „burduf” sau „foale de fierărie” care permite expulzia unei cantități importante de sânge fără creșterea importantă a presiunii ventriculare. Diferențele de geometrie între cei doi ventriculi permit păstrarea unui volum sistolic egal în condițiile în care ei lucrează la regimuri presionale foarte diferite [1]. Sincronismul contracției ventriculare, asigurat prin intermediul activării ventriculare pe calea sistemului His-Purkinje, este deosebit de important pentru realizarea unei contracții eficiente. Consecințele unei activări
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
astfel încât o anumită cantitate de sânge este reprezintă de fapt un volum pendulant în interiorul cavității ventriculare, scăzând considerabil eficiența ejecției. Activarea tardivă a mușchilor papilari determină închiderea incompletă a valvei mitrale și insuficiență mitrală consecutivă. În fine, activarea lentă a ventriculilor determină scurtarea diastolei, afectând atât umplerea ventriculară cât și recuperarea energetică a miocardului. Consecința acestor procese este o insuficiență mecano-energetică, determinată de un volum sistolic redus asociat unui consum energetic crescut. Contracția ineficientă declanșează semnale proliferative care determină remodelarea cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Contracția ineficientă declanșează semnale proliferative care determină remodelarea cardiacă, iar distensia anormală a unor fibre miocardice poate fi responsabilă, prin feedback mecanoelectric, de declanșarea unor aritmii. Corectarea acestor anomalii prin terapia de resincronizare, constând în stimularea externă a celor doi ventriculi într-o secvență ghidată obținerea unui cât mai bun sincronism de activare a celor doi ventriculi este capabilă să producă o ameliorare clinică importantă, demonstrând importanța acestor fenomene pentru eficiența mecanicii cardiace [51, 61]. Tensiunea la nivelul pereților miocardici. Scurtarea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
poate fi responsabilă, prin feedback mecanoelectric, de declanșarea unor aritmii. Corectarea acestor anomalii prin terapia de resincronizare, constând în stimularea externă a celor doi ventriculi într-o secvență ghidată obținerea unui cât mai bun sincronism de activare a celor doi ventriculi este capabilă să producă o ameliorare clinică importantă, demonstrând importanța acestor fenomene pentru eficiența mecanicii cardiace [51, 61]. Tensiunea la nivelul pereților miocardici. Scurtarea elementelor contractile miocardice generează la nivelul pereților inimii o tensiune definită ca fiind forța care acționează
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
clinică importantă, demonstrând importanța acestor fenomene pentru eficiența mecanicii cardiace [51, 61]. Tensiunea la nivelul pereților miocardici. Scurtarea elementelor contractile miocardice generează la nivelul pereților inimii o tensiune definită ca fiind forța care acționează la nivelul unei felii ipotetice din ventricul, tinzând să tragă marginile acesteia una spre alta. Tensiunea din pereții miocardici generează la nivelul cavităților cardiace presiunea care va asigura circulația sângelui fiind totodată și principalul determinant al consumului miocardic de O2 (fig. 5.35). Stresul, folosit adesea cu
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau la subiecți cu tulburări de relaxare ventriculară. La sfârșitul sistolei atriale în fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum telediastolic (end-diastolic) de aproximativ 120-130 ml. Presiunea ventriculară corespunzătoare acestuia va fi de 6 mmHg pentru VS și2,5 mmHg pentru VD. Contracția ventriculară izovolumetrică Este prima fază a sistolei ventriculare
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Este prima fază a sistolei ventriculare, debutând la scurt timp după începutul complexului QRS pe ECG și durând din momentul închiderii valvelor atrioventriculare până în momentul deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre bază. Imediat după debutul contracției presiunea din ventriculi depășește presiunea din atrii, producând închiderea valvelor atrioventriculare. Din acest moment, volumul ventricular rămâne constant, pentru că atât valvele semilunare, cât și cele atrioventriculare sunt închise, sângele fiind un
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
complexului QRS pe ECG și durând din momentul închiderii valvelor atrioventriculare până în momentul deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre bază. Imediat după debutul contracției presiunea din ventriculi depășește presiunea din atrii, producând închiderea valvelor atrioventriculare. Din acest moment, volumul ventricular rămâne constant, pentru că atât valvele semilunare, cât și cele atrioventriculare sunt închise, sângele fiind un lichid necomprimabil. Din punct de vedere al mecanicii cardiace nu se poate
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
semilunare, ea desfășurându-se în două etape: ejecție rapidă și ejecție lentă. Ejecția rapidă începe din momentul deschiderii valvelor sigmoide, durând până la vârful curbei de presiune ventriculară, atingând aproximativ 120 mmHg pentru VS și 25 mmHg pentru VD. Presiunile din ventriculi sunt în această fază practic egale cu cele din aortă, respectiv arteră pulmonară, valvele semilunare deschise neopunând în mod normal rezistență la trecerea sângelui; regimurile presionale diferite dintre inima dreaptă și stângă sunt determinate atât de forța contractilă diferită pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
această fază practic egale cu cele din aortă, respectiv arteră pulmonară, valvele semilunare deschise neopunând în mod normal rezistență la trecerea sângelui; regimurile presionale diferite dintre inima dreaptă și stângă sunt determinate atât de forța contractilă diferită pentru cei doi ventriculi cât și complianța mai mare a arterei pulmonare față de aortă. Deși în condițiile unei frecvențe cardiace normale, ejecția rapidă reprezintă în jur de 1/3 din totalul fazei de ejecție, în acest timp ea determină golirea a 60 % din volumul
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
reprezintă în jur de 1/3 din totalul fazei de ejecție, în acest timp ea determină golirea a 60 % din volumul bătaie. Ejecția lentă este cuprinsă între vârful presiunii ventriculare și momentul închiderii valvelor semilunare. În această fază presiunile din ventriculi și arterele mari scad atât datorită încetinirii contracției ventriculare cât și a golirii ventriculilor și acumulării sângelui în vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor mari gradientul presional între acestea se inversează, sângele din ventricul continuând
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ea determină golirea a 60 % din volumul bătaie. Ejecția lentă este cuprinsă între vârful presiunii ventriculare și momentul închiderii valvelor semilunare. În această fază presiunile din ventriculi și arterele mari scad atât datorită încetinirii contracției ventriculare cât și a golirii ventriculilor și acumulării sângelui în vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor mari gradientul presional între acestea se inversează, sângele din ventricul continuând însă să curgă în spre vasele mari în așa-numitul interval de inerție sau
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
între vârful presiunii ventriculare și momentul închiderii valvelor semilunare. În această fază presiunile din ventriculi și arterele mari scad atât datorită încetinirii contracției ventriculare cât și a golirii ventriculilor și acumulării sângelui în vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor mari gradientul presional între acestea se inversează, sângele din ventricul continuând însă să curgă în spre vasele mari în așa-numitul interval de inerție sau protodiastolă. Momentul închiderii valvelor semilunare este marcat pe curba de presiune din
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
din ventriculi și arterele mari scad atât datorită încetinirii contracției ventriculare cât și a golirii ventriculilor și acumulării sângelui în vasele mari. Înaintea terminării ejecției, datorită golirii ventriculilor și umplerii vaselor mari gradientul presional între acestea se inversează, sângele din ventricul continuând însă să curgă în spre vasele mari în așa-numitul interval de inerție sau protodiastolă. Momentul închiderii valvelor semilunare este marcat pe curba de presiune din vasele mari de o mică incizură urmată de o undă ușor ascendentă (incizura
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de inerție sau protodiastolă. Momentul închiderii valvelor semilunare este marcat pe curba de presiune din vasele mari de o mică incizură urmată de o undă ușor ascendentă (incizura dicrotă). Ea este determinată de tendința sângelui de a se întoarce spre ventriculi în momentul închiderii valvelor sigmoide, ciocnirea de acestea determinând o ușoară ascensiune presională. Pe parcursul ejecției ventriculii se golesc în special prin scăderea diametrului lor transversal, volumul de sânge împins în vasele mari, numit volum bătaie (sistolic) fiind de aproximativ 70
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
mari de o mică incizură urmată de o undă ușor ascendentă (incizura dicrotă). Ea este determinată de tendința sângelui de a se întoarce spre ventriculi în momentul închiderii valvelor sigmoide, ciocnirea de acestea determinând o ușoară ascensiune presională. Pe parcursul ejecției ventriculii se golesc în special prin scăderea diametrului lor transversal, volumul de sânge împins în vasele mari, numit volum bătaie (sistolic) fiind de aproximativ 70 ml. Cantitatea de sânge rămasă în ventricul la sfârșitul ejecției se numește volum telesistolic, având o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de acestea determinând o ușoară ascensiune presională. Pe parcursul ejecției ventriculii se golesc în special prin scăderea diametrului lor transversal, volumul de sânge împins în vasele mari, numit volum bătaie (sistolic) fiind de aproximativ 70 ml. Cantitatea de sânge rămasă în ventricul la sfârșitul ejecției se numește volum telesistolic, având o valoare normală de 50-60 ml. Raportul dintre volumul bătaie și volumul telediastolic exprimă eficiența golirii ventriculare, purtând numele de fracție de ejecție. Relaxarea izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]